10,749 matches
-
de vechea tehnologie. Adevărată e telemetria. Cibernetica. Practic m-am decis, Unchiule Sammler, dacă nu iese antrepriza asta cu Feffer, să mă duc În Cuba. — Cuba zici? Dar nu ești și comunist, nu-i așa, Wallace? — Chiar deloc. Dar Îl admir pe Castro. Are un stil nemaipomenit, e un radical boem și s-a ținut tare În fața superputerii Washingtonului. El și cu cabinetul său merg În jeepuri. Țin Întruniri pe plantațiile de trestie de zahăr. — Ce vrei să-i spui? — Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
bătaia vântului, era de un alb care sărea În ochi. Primavera lui. Pe cap purta un batic de un roșu Închis. Acoperită, mereu oropsită din cauza sărăciei părului ei. Poate că tocmai abundența naturală, puterea de a crește, exuberanța era ce admira ea la flori. Văzând-o Înconjurată de narcisele aurii cu gurile deschise, pe care vântul le revărsa Înainte și-napoi, tatăl ei se gândi că e Îndrăgostită. Din felul În care Își ținea umerii lăsați și Își mișca buzele portocalii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Ei, oricum este jos la analize, spuse ea. Așa că nu te grăbi. Vino să iei masa cu noi. — Trebuie să trec pe acasă. Dar nu pot să iau masa. Nu ne-ai deranja. Govinda te place atât de tare. Te admiră. Oricum, ești familia mea. Te iubim ca pe un tată. Toți. Știu că sunt o pacoste pe capul tău. Și Ussher gândea la fel. Și totuși, ne-am iubit. — Ei, hai acum, Margotte. În regulă. Hai să Încheiem. Știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
și pe Wallace. Cred că mă iubește și pe mine. Am Învățat multe de la el. Nu Îmi fac iluzii despre tatăl tău, Înțelegi asta. E supărăcios, lăudăros, se repetă. E frivol, morocănos, mândru. Dar a reușit În viață și Îl admir. — Deci e om. Foarte bine, e om. Poate că-l urmărea numai pe jumătate, deși se uita drept la el, ochi În ochi, cu genunchii desfăcuți astfel Încât Îi vedea materialul roz al desuurilor. Văzând acea fâșie roz, se gândi: „De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
grădinii lui Eddie. Eu stau în fața ei și-i urmăresc degetele nervoase, cum fac piruete ca la patinaj pe plasticul feței de masă. Câteodată spune lucruri destul de nerușinate cu vocea ei de prezentatoare de știri. Asta e exact ceea ce am admirat întotdeauna la Sheba: capacitatea de a spune lucruri de joasă speță și a le face să sune cât se poate de decent. N-avem secrete, eu și Sheba. Prima dată când l-am văzut dezbrăcat, știi la ce m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ar fi fost în stare să-i jure credință și unui Moonie 2 în prima săptămână la St George, dacă i-ar fi ieșit unul în cale suficient de repede. Sheba nu avea acel neastâmpăr de „fetiță nouă“ și o admiram pentru asta. Rezerva ei nu mă excepta nici pe mine. Pentru că sunt mai în vârstă și pentru că sunt mult mai formală în comportament decât majoritatea colegilor mei, sunt obișnuită să fiu tratată cu o anumită considerație. Dar Sheba nu părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
era încă plat, dar ceva mai tare, ca și când întâi de toate copilul își creștea o scoică. Zach, a spus ea. Dar bărbatul se îmbrăcase deja și-o luase pe cărare, în sus, sărind din bolovan în bolovan, studiind fiecare râpe, admirând toate priveliștile. Jina a tăcut și i-a dat ceea ce Earl îi refuzase ei - încă puțin timp numai cu el însuși. Avea să-i spună despre copil aproape de Riggins. Știrea asta avea să fie următoarea sălbăticie pe care aveau s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
l-a lăsat pe Ellis să-i zică nimic lui Drew când a văzut că băiatul a cheltuit aproape tot profitul pentru recuperarea somonilor sau când a început să comenteze vehement împotriva senatorilor pe care Ellis îi votase și-i admira. Helena i-a închis gura soțului de fiecare dată când Drew își aducea la cabană prietenii pletoși, care luau în brațe copacii și plângeau de mila peștilor din farfurie. Știe că tu ești tată, i-a spus ea noaptea, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Ellis n-a fost în stare să-l atingă. Alice și-a mutat privirea de la agonia pe care i-a citit-o în ochi. Ellis nu pierduse ființa pe care o iubise cel mai tare; pierduse ființa pe care o admirase cel mai mult - ceea ce, din multe puncte de vedere, reprezintă o pierdere și mai groaznică. Haide, haide, a îndemnat-o Helena. Au trebuit să se chinuiască să rostogolească elanul de patru sute cincizeci de kilograme în mormânt. Dedesubtul animalului ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
un bărbat putea să-și lase soția să plângă în halul ăla, că plânsetul ei nu-l făcea să i se înmoaie picioarele, l-a făcut pe Danny să realizeze că Drew era singurul bărbat de-acolo pe care-l admira. Drew, care era pe jumătate tot un puști. John și Naji erau plini de cruzime, Ellis nu putea fi citit, iar Ahmad era de-a dreptul înfricoșător. Ce bine-ar fi fost dacă Mike era acolo ! Mike, care prindea oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
le schimb locul de slujire Tot de după roșu înflăcărat răspund Tot din paharul verii sorb apa vie Dar mi-am închipuit pe cel înveselit De rachiul melancoliei Cântând la mandolină Făcând în gând socoteala lucrurilor Pe care le-am putea admira Dar le-am pierde cu ușurință Dacă le-am deține Orice închipuire E un bun strecurat în buzunarul minții Bogați în aspirații devenim rafinați Seducând faptele ce ne urmează Nu mai lăsăm amprenta buzelor Pe paharul de cristal Parteneri de
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
către pol trăgând o sanie goală... înconjurată de ape... toți vor să mă învețe să înot dar eu nu lupt cu valurile eu le îmblânzesc vorbind apei mi-am construit un oraș plutitor dimineața mă ridic din nisipurile tale să admir amazoanele și caii marea cum se dă peste cap cum țipă într-o rană dedesubt tu închizi și deschizi ochii stropii te lovesc ca într-un moment erotic răspunsul așteptat aș fi vrut să știu ce ești când nu îți
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
a fost mirarea constatând că avea în picioare o pereche de pantofi sport, tip adidas, albi cu trei dungi albastre și cu o talpă foarte subțire. De ce ții capul plecat? Ți-e rușine cu mine? întrebă ea vădit supărată. Îți admiram încălțările, i-am răspuns întorcându-mi privirea spre chipul ei ce radia în lumina plăpândă a lunii... Dacă ar fi să alegi, dintr-o lume întreagă, bărbatul perfect, ai ști cum ar trebui să arate?. Sincer? Astăzi aș vrea să
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
rahitică. Sunt al tău... dar ia-mă o dată, că altfel ajunge dracu` înaintea ta și mă pierzi! De ce vrei să mă vezi supărată mai tare ca acum? Fiindcă prefer să privesc la doi ochi care mă îngheață decât să-i admir cum se topesc. Zău că n-am chef să ascult cum te prostești. Atunci întreabă-mă ce caut aici, că dacă nu, te iau eu la întrebări! Bine, zise aranjându-și părul într-un gest reflex ce trăda plictiseala, ce cauți
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
am trăit destul ca să pot ști ce e iubirea? Oare fericirea ajunge să se împartă la toți? Toamna de anul ăsta părea mai specială. Avea atâta timp să o trăiască, să-i poarte mantia uscată din frunzele multicolore, să-i admire întreaga paletă, să-i guste tristețea, să și ascundă lacrimile după stropii de ploaie, să-i cânte singurătățile.... Cineva se apropie de ea și-i puse o mână pe umăr. Te deranjez? Ia loc lângă mine și mai spune-mi
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
în viață, versul mi s-a părut calea cea mai sublimă de a păși peste gânduri. Scria pe înțelesul meu și sufletul reușea să mi se înalțe mult mai ușor peste monotonia zilelor gri din internat, când o citeam. O admiram și-o respectam pentru ceea ce este. Nu puteam să fac mai multe pentru ea. Nu se întâmpla ca în vise, unde eu eram zmeu și ea se lăsa sedusă de farmecul meu de mahala. Mă hotărâsem să termin liceul și
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
privirile din spuma de bere. O fracțiune de secundă, o gheață subțire și transparentă Îi străluci albastră, Între sprîncene... dar la următoarea scînteie se topi. Ce curaj să lași o asemenea femeie fără protecție! Era singurul aspect pe care Îl admiram la EL și trebuie să recunosc că a dat dovadă de curaj, chiar dacă acest curaj era o chestiune de viată sau de moarte... Își ațintise privirile asupra mea. Linia obrazului ei se asemuia cu nisipul ud al mării, blîndețea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
autoapărare și la casa de marcat Însă nu admitea nici cea mai mică greșeală - dar numai la acestea era de o severitate... Eu nu l-am privit niciodată cu ochi răi din această pricină. Chiar pot spune că i-am admirat Întotdeauna conștiința profesională, mai ales dacă mă gîndesc la cei care fac pe răii și ipocriții numai din sadism. CÎt despre fratele clientei tale, e limpede că-i crimă, așa că te rog să fii mai atent. E absurd, dar asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și o lopățică puse de municipalitate din loc în loc și strângeau căcărezele patrupezilor. Erau pungi frumoase. Mai să-ți vină să le iei acasă pentru cadouri de Crăciun. * * * Nu știu de ce, Elveția a rămas pentru mine țara-prototip pe care am admirat-o și în care nu m-am simțit bine. Poate doar acolo, pe podul pictat din Lucerna. O țară perfectă, dacă treci peste faptul că au adunat și banii multor escroci și criminali în depozitele băncilor de acolo, i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mai bine ca noi și cumpărau fete pe ciorapi și sprayuri. În America, la același workshop cu mine erau și doi nigerieni. O femeie sclipitoare, cu un doctorat la Cambridge, și șeful Colegiului Ecumenic de acolo, fabulosul Father Stan. Îi admiram intelectual, îmi plăceau costumele lor și tobele aduse de acasă, mi-erau în principiu dragi. Dar mă așezam într-o parte mai îndepărtată a sălii. Într-o zi, m-am așezat accidental între ei doi. Afară era o căldură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
În spate, ușa larg deschisă a frigiderului, plină de pachete multicolore, de cutii de plastic și de sticluțe cu mâncăruri și sucuri despre care nici nu bănuiam să existe. Nu înțelegeam mai nimic, și problemele americanilor mi se păreau mofturi... Admiram pubelele pe care scria: hârtie, sticlă, plastic, precum și pioșenia conformist-ecologistă, dar mă umfla nițel râsul, amintindu-mi de cei trei R (recuperare, reciclare, refolosire). De planul la sticle și borcane, maculatură și dopuri de plută. Nu, nu puteam încă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
care poate adesea să ia o formă fair, indiferent de rasă, religie, etnie (cel mai greu le e cu indiferent de sex, deh, patriarhatul e fascinant!). Sau, în orice caz, au arătat-o incomparabil mai bine decât Evropa. Și eu admir enorm cazul danez, dar Danemarca este o comunitate net mai omogenă. SUA se descurcă într-o negrăită diversitate. 20 noiembrie Scriu târziu. M-am întâlnit cu Krassimira Daskalova și Carmen Popescu. Foarte inteligente și plăcute (colecția Maria!), am făcut escapade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lui Lung - nu eram hotărât. Așa găsesc scris în caietul meu de note de atunci. Era un jurnal pe care-l țineam sporadic. Lung avea atârnate de pereți câteva fotografii de când fusese militar, una făcută după aceea, la nuntă (se admira în ținuta lui țanțoșă de mire cu soția-mireasă alături, înaltă, slabă, cu privirea ușor speriată) și cromolitografii, cu subiecte biblice, una reprezentând raiul cu Adam și Eva, amândoi cu fețe inexpresive, surprinși în momentul în care Eva întinde cu grație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de ea pentru această seară sfântă, cu tot „dichisul și musafiri serioși”, doi funcționari de la prefectură (domnul Andronescu de la serviciul financiar cu soția și domnul Savu de la arhivă, necăsătorit), doi contabili (unul din ei, în afara domnului Neculce care acum își admira cu coada ochiului soția, era domnul Arsene de la Uzina electrică, cu soția), apoi doi negustori de mâna a doua, e adevărat; ar fi vrut să aibă printre invitați și un patron dintre cei mari, de exemplu pe domnul Aurelian Procopie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
bucur cu adevărat! rostii, ciocnind cu el al doilea pahar, în timp ce omul în smoking ne servea, cu o anume știință a eleganței, aducându-ne mâncarea pe un platou oval pe care-l purta cu prețiozitate studiată” așteptând parcă să fie admirat. Spusesem că sunt bucuros, adăugasem precizarea „cu adevărat”, însă cine face precizări adăugate unei vorbiri neechivoce se supune chiar sieși suspiciunii, așa trebuie să fie de vreme ce exact în zona asta a rostirii căzuse o umbră, pe care o simțeam numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]