17,588 matches
-
schimbarea școlii, rupturi sentimentale sau în cadrul grupului de prieteni, modificări ale vieții de familie (șomaj, pensionare, boală a unuia din părinți) etc. Pentru De Wilde și colab. (1992), adolescenții cu tentativă de suicid se deosebesc de adolescenții deprimați și de adolescenții obișnuiți prin aceea că primii au suferit o mai mare cantitate de evenimente de viață negative, în special conflicte familiale continue apărute încă din copilărie, abuzuri sexuale, situații de instabilitate socială (profesională și familială) sau repetenții școlare. DIAGNOSTICE ASOCIATE Să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ne reamintim mai întâi de rezultatele lui Marttunen (1991) și Shaffer (1996) prezentate în studiile lor asupra sinuciderilor obținute prin metoda „autopsiei psihologice”: aceștia au constatat existența unui diagnostic psihiatric în 94% și respectiv 91% de cazuri. De asemenea, la adolescenții care au avut o tentativă de suicid gravă, Beautrais și colab. (1996) au constatat un diagnostic psihiatric în 89,2% din cazuri, în special diagnostice de tulburare a dispoziției, de consum de substanțe sau comportament antisocial. Vom prezenta în continuare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și atacurile de panică. Astfel, Shaffer și colab. (1996) au constatat antecedente de atac de panică la 10% dintre sinucigașii studiați. Gould și colab. (1998) notează, de asemenea, o asociere semnificativă între tentativa de suicid și atacul de panică la adolescenții obișnuiți. Trebuie să ne reamintim că atacul de panică este adesea asociat unei tulburări depresive, și se poate complica prin consumul de substanțe cu scop anxiolitic, cele două diagnostice putând constitui singure un factor de risc pentru tentativa de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de aceste intercorelații. TULBURĂRI DE CONDUITĂ În studiul lui Shaffer deja citat (1996), 50% dintre sinucigași prezentau un comportament perturbator (după criteriile DSM-IV) și, mai precis, 46% prezentau tulburări de conduită. Procente similare au fost constatate și la populațiile de adolescenți cu tentativă de suicid: 53,9% după Goldston (1998). Reamintim că aceste tulburări de conduită, în particular atunci când au debutat înainte de vârsta de 10 ani, prezintă un risc de evoluție spre o personalitate antisocială (diagnostic care nu poate fi stabilit
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentativele de suicid) impulsive sunt însoțite de un nivel al depresiei mai scăzut decât la TS premeditate. Rezultatele epidemiologice nu confirmă toate relația dintre tentativa de suicid și tulburările de conduită. Larsson și Ivarsson (1998) constată astfel, în cadrul populației de adolescenți spitalizați la urgență studiată, că există mai puține tentative de suicid la adolescenții cu tulburări de conduită decât la cei care au un alt diagnostic psihiatric non-timic (în studiul lor se referă la: tulburare emoțională, tulburare de personalitate, tulburare de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decât la TS premeditate. Rezultatele epidemiologice nu confirmă toate relația dintre tentativa de suicid și tulburările de conduită. Larsson și Ivarsson (1998) constată astfel, în cadrul populației de adolescenți spitalizați la urgență studiată, că există mai puține tentative de suicid la adolescenții cu tulburări de conduită decât la cei care au un alt diagnostic psihiatric non-timic (în studiul lor se referă la: tulburare emoțională, tulburare de personalitate, tulburare de adaptare sau una psihotică). De asemenea, pentru Gould și colab. (1998), tulburările de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
comportament suicidar propriu-zis, nefiind prezentă dorința conștientă de a muri (cf. paragrafului privind echivalențele suicidare). TULBURĂRI DE PERSONALITATE Diagnosticul de tulburare de personalitate nu este stabilit decât cu prudență în adolescență, dar putem regăsi trăsături patologice de personalitate la unii adolescenți cu tentativă de suicid, în particular în cazul tentativelor de suicid repetate. Este vorba, cel mai adesea, de trăsături de personalitate psihotică (sau antisocială), ceea ce corelează cu tulburările de conduită evocate mai sus, sau de personalitate borderline. În acest ultim
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și a afectelor depresive care amenință să le copleșească (cf. depresia de abandon, capitolul 1). HOMOSEXUALITATE ȘI TULBURĂRI DE IDENTITATE SEXUALĂ Să ne reamintim mai întâi că termenul de homosexualitate n-ar trebui să fie folosit la începutul adolescenței. Orice adolescent traversează o perioadă homofilă normală în dezvoltarea sa, înainte de a alege în majoritatea cazurilor un obiect sexual de sex opus, ceea ce caracterizează intrarea în viața sexuală adultă. Atracțiile homosexuale tranzitorii pot fi o sursă de angoasă și de rușine pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
puțin două moduri de a interpreta acest rezultat. Putem considera că homosexualitatea favorizează tentativa de suicid expunând subiectul unor atitudini homofobe ale anturajului și expunându-l unor evenimente de viață negative. Invers, putem să ne punem întrebarea dacă nu cumva adolescenții care prezintă o patologie psihiatrică (având deci un procent mai mare de risc de sinucidere) nu au o tulburare mai accentuată a identității sexuale, și deci un risc mai mare de a dezvolta un comportament homosexual. Herrel și colab. (1999
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fost provocată de rezultatele școlare slabe, urmate de amenințarea cu repetarea anului școlar și de un sentiment intens de culpabilitate. Ca urmare a acestui prim gest, Alain și-a mărturisit „problemele” mamei sale, fără ca acest lucru să producă vreo schimbare. Adolescent de talie mijlocie, fără nici o particularitate fizică, este îmbrăcat în mod obișnuit. Foarte liniștit, pasiv, răspunzând monosilabic, lui Alain nu-i place să fie împreună cu ceilalți; el preferă singurătatea. Trăind la țară într-un cătun izolat, este însoțit la fiecare
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
distanța mare până la internat (ceea ce este o realitate) pentru a rări consultațiile, apoi pentru a refuza orice idee de psihoterapie. Terapeutul are sentimentul că este vorba despre o evadare datorată unei stări de sănătate mai bună, care face ca acest adolescent să devină inaccesibil. Nu poate decât să constate ameliorarea și să aștepte... Patru ani mai târziu, Alain cere o consultație deoarece este din nou deprimat de aproximativ 3-4 luni. El are acum 20 de ani. Satisfăcut în mod evident de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
durata observării după prima tentativă: între 18 și 20% în primul an după tentativa de suicid în ancheta europeană (Bille-Brahe și Schmidtke, 1995) și 37% pe parcursul întregii vieți în ancheta retrospectivă a Înaltului Comitet pentru sănătate publică (1997). În cadrul populației adolescenților care au avut o tentativă de suicid, existența unei tentative anterioare este încă și mai frecventă, mai ales la fete: între 48 (Laederach și Ladame, 1998) și 82% (Runeson și colab., 1996). Astfel, în ancheta lui Moutia și colab. (1995
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
avut o tentativă de suicid, existența unei tentative anterioare este încă și mai frecventă, mai ales la fete: între 48 (Laederach și Ladame, 1998) și 82% (Runeson și colab., 1996). Astfel, în ancheta lui Moutia și colab. (1995), 45% dintre adolescenții cu tentativă de suicid au avut deja o tentativă de suicid anterioară. Lucrările epidemiologice au încercat, bineînțeles, să identifice factorii de risc care ar favoriza mai clar o posibilitate de recidivă. Într-un studiu prospectiv mai vechi, Otto (1972) a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o tentativă de suicid anterioară. Lucrările epidemiologice au încercat, bineînțeles, să identifice factorii de risc care ar favoriza mai clar o posibilitate de recidivă. Într-un studiu prospectiv mai vechi, Otto (1972) a arătat faptul că într-o populație de adolescenți cu tentativă de suicid, unele subgrupuri comportă un risc crescut de recidivă, în special în cazurile în care a fost stabilit un diagnostic psihiatric, în cazurile de suicid printr-o metodă activă ale fetelor și în tentativele de suicid ale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o depresie majoră ar fi moderat predictivă; Wichstrom, 2000: persistența ideilor suicidare după prima tentativă). Alte studii izolează unii factori care par mai specifici pentru recidivă dintre care cităm: - existența unui diagnostic psihiatric de psihoză sau de personalitate patologică la adolescent, stadiu limită în special (Davidson și Choquet, 1988: Jeammet și Birot, 1994); - antecedente familiale patologice, alcoolism în special (Pfeffer și colab., 1994); - antecedente de abuzuri sexuale la care doar frecvența pare a fi corelată cu repetarea actului suicidar (Wahl și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Choquet, 1988: Jeammet și Birot, 1994); - antecedente familiale patologice, alcoolism în special (Pfeffer și colab., 1994); - antecedente de abuzuri sexuale la care doar frecvența pare a fi corelată cu repetarea actului suicidar (Wahl și colab., 1998); - o patologie relațională familială. Adolescentul o exprimă fie prin faptul că părinții n-au sentimente de afecțiune pentru el, fie prin faptul că, după părerea lui, ei fac dovada unei autorități excesive sau insuficiente; - tendințe depresive, în sfârșit, (plictiseală, neliniște, lipsă de dinamism) și a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
oboseală și plictiseală față de acest comportament atât persoanelor care îi tratează cât și familiilor acestora. În concluzie, există puține indicii externe (comportamentale, de mediu, familiale etc.) precise care să ne facă să ne temem de apariția unei recidive la un adolescent care a comis deja acest gest. Totuși, dat fiind frecvența acestor recidive, ar fi de dorit să putem izola unii factori care ar putea anticipa o recidivă iminentă. Situația este în mod special gravă pentru adolescenții cu tentativă de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei recidive la un adolescent care a comis deja acest gest. Totuși, dat fiind frecvența acestor recidive, ar fi de dorit să putem izola unii factori care ar putea anticipa o recidivă iminentă. Situația este în mod special gravă pentru adolescenții cu tentativă de suicid tratați ambulatoriu și cu intermitențe (adesea singurul tratament pe care îl acceptă) sau prin psihoterapie. Terapeuții știu că trebuie întotdeauna să aleagă între două atitudini contradictorii. Pe de o parte, teama excesivă pe care o are
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
are terapeutul în legătură cu apariția unei recidive poate să-l facă să adopte atitudini accentuat intervenționiste (creșterea frecvenței convorbirilor individuale sau în cadrul familiei, propunere de spitalizare, propunere de îndepărtare de mediul familial etc.): acest mod de a reacționa poate să ofere adolescentului mijloacele de presiune capabile să împiedice orice progres în cadrul tratamentului (factori de rezistență). Pe de altă parte, absența luării în considerare a riscului de recidivă și absența oricărei propuneri de abordare terapeutică poate fi percepută de adolescent ca pe o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate să ofere adolescentului mijloacele de presiune capabile să împiedice orice progres în cadrul tratamentului (factori de rezistență). Pe de altă parte, absența luării în considerare a riscului de recidivă și absența oricărei propuneri de abordare terapeutică poate fi percepută de adolescent ca pe o indiferență a terapeutului față de problemele sale, mai mult chiar, ca pe o atitudine în mod paradoxal incitativă, care să favorizeze în consecință trecerea la act (pentru a-l face să înțeleagă mai bine suferința sa sau sentimentul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru a-l face să înțeleagă mai bine suferința sa sau sentimentul că este în impas). Pentru a înlătura, sau cel puțin pentru a clarifica parțial o astfel de contradicție, este necesar ca persoana care acordă consultația sau terapeutul și adolescentul să poată discuta în mod deschis despre riscul repetării trecerii la act, iar consecințele unei astfel de eventualități să fie foarte clar examinate în cadrul convorbirilor. Putem reține ca factori de risc pentru o stare suicidară și, în consecință, pentru recidivă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
repetării trecerii la act, iar consecințele unei astfel de eventualități să fie foarte clar examinate în cadrul convorbirilor. Putem reține ca factori de risc pentru o stare suicidară și, în consecință, pentru recidivă: - existența unei afecțiuni depresive. Aceasta se opune depresivității adolescentului deoarece travaliul de doliu este blocat în această situație: există „un sentiment de abandon catastrofic”. În plan simptomatic notăm în mod frecvent o prăbușire recentă a performanțelor școlare, existența unor acuze somatice, tendința spre accidente repetate. Există o corelație din ce în ce mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
eventual etc. Aceste indicii constituie repere posibile, deși dificil de cuantificat. Ele permit totuși o evaluare aproximativă a riscului trecerii la act. Prezența lor trebuie să incite medicul (consultant sau terapeut) să ia măsuri precise și concrete pentru a proteja adolescentul: organizarea punctuală a modului de viață sub forma spitalizării sau plasării într-un cămin, creșterea frecvenței ședințelor de psihoterapie, posibilitatea unei ședințe suplimentare la cererea adolescentului, intervenție educativă la fața locului, propunerea ca un alt coleg să acorde consultația etc.
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
incite medicul (consultant sau terapeut) să ia măsuri precise și concrete pentru a proteja adolescentul: organizarea punctuală a modului de viață sub forma spitalizării sau plasării într-un cămin, creșterea frecvenței ședințelor de psihoterapie, posibilitatea unei ședințe suplimentare la cererea adolescentului, intervenție educativă la fața locului, propunerea ca un alt coleg să acorde consultația etc. EVOLUȚIA PE TERMEN LUNG Prognosticul pe termen lung privind tentativele de suicid ale adolescentului este foarte dificil de evaluat. Anchetele catamnezice sunt blocate adesea de absența
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cămin, creșterea frecvenței ședințelor de psihoterapie, posibilitatea unei ședințe suplimentare la cererea adolescentului, intervenție educativă la fața locului, propunerea ca un alt coleg să acorde consultația etc. EVOLUȚIA PE TERMEN LUNG Prognosticul pe termen lung privind tentativele de suicid ale adolescentului este foarte dificil de evaluat. Anchetele catamnezice sunt blocate adesea de absența răspunsului din partea adulților, foști adolescenți cu tentativă de suicid. Începând cu anul 1972, Otto, în Suedia, a utilizat unii indici de evaluare indirecți (registrul stării civile, cazierul judiciar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]