7,836 matches
-
acestea sunt consecințele adoptării de către individ a desăvârșirii prin sine însuși, ignorând sau negând valorile care-l transcend. Taylor consideră că, la origine, autodesăvârșirea nu implica nici înstrăinarea, nici însingurarea pentru că era determinată de idealul moral al autenticității și că afirmarea individului, dacă rămâne consecventă cu opțiunile care au generat-o, include deschiderea către cosmos și către natură în însăși identitatea individuală. Unul dintre motivele devierii autenticității spre egoism este că individualismul a apărut la europenii educați ai secolului al XVIII
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
domnia rațiunii instrumentale, atomizarea societății și supunerea individului față de statul-leviatan sunt riscurile modernității noastre și nicio metodă nu ne ferește de ele, doar conștientizarea că sunt un drum periculos, chiar dacă ademenitor ajută la evitarea lor. Pentru incompatibilitatea dintre nevoia de afirmare a individului și exigențele de coeziune ale societății nu avem altă soluție decât asumarea acestei tensiuni printr-o permanentă muncă de lămurire, printr-un efort permanent de conștientizare a situării noastre. Cât de eficientă poate fi, însă, această muncă de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pentru adolescent, înrâurindu-i puternic conturarea propriului ideal de viată și de muncă. Firește, se înțelege o imitare care, treptat, devine conștientizată critic, care rezistă discernământului și spiritului responsabil, care primește integrările cu o nouă personalitate umană în formare și afirmare. Formarea moralității și civismului propriu apelează nu numai la exemplul educatorului (școlar in primul rând, familial etc. ), ci și la acela al colegilor, al prietenilor. Exercițiul este o altă metodă de educare a moralității cetațeanului, menită să solicite trecerea directă
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
încasat pe socoteală proprie, taxele în bani ce primise de [la] mai mulți membri de onoare ai societăței, care - fie știut - au primit această, mulțumită numai creditului de care tânărul și valorosul publicist se bucură printre distinșii oameni ai Tarei. Afirmarea extraordinar de îndrăsneață a fost însă respinsă în unanimitate de membri, d. Becescu bucurându-se de simpatii trainice. De alt-fel, d. Becescu posedă o scrisoare iscălita de astă dată cu propriul nume, prin care Rudăreanu afirmă față de d. Stoikitzoiu că
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
contrastează totuși cu o activitate culturală bogată desfășurată în cadrul societăților culturale, liceelor, ateneurilor, teatrelor, bibliotecilor, dar și la redacțiile revistelor și ziarelor locale. Ambianța culturală se transpune astfel atât în mediu formator pentru viitorii intelectuali, cât și în scenă de afirmare a celor ce activează deja pe plan local. Am avut în vedere în această etapă și principalele categorii de profesioniști intelectuali din zonă, încercând să evidențiez implicarea acestora ca animatori culturali ai provinciei. Principalele surse în redarea acestui tablou sunt
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
atâta timp cât intenția a fost aceea de a reconstitui localul. Pe parcursul lucrării ne vom intersecta însă cu numele de rezonanță, insistând nu asupra creației lor, ci asupra eventualelor legături ale acestora cu provincia de pe tărâmul căreia s-au lansat spre calea afirmării. Bunurile culturale au constituit astfel o bună pistă de identificare a intelectualilor, dacă pornim de la premisa că scrisul reprezintă principalul instrument de impact în relația cărturarului cu societatea. Studiul prosopografic a evidențiat producătorii culturali, 38 din județele nord-moldovenești ale Vechiului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Evul Mediu, odată cu eliberarea de sub tutela Bisericii și a aristocrației, moment în care producția intelectuală și artistică începe să se autonomizeze în paralel cu constituirea unui public consumator de bunuri simbolice 2. Dar nu numai câmpul cultural constituie terenul de afirmare al intelectualului. În plan politic, el apare ca individul angajat în lupta pentru apărarea principiilor democratice și a drepturilor omului, ca spirit critic, formator de opinie ce modelează tendințele în societate 3. Un astfel de actor social reprezintă modelul intelectualului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
unirea avea și un revers al medaliei. Pentru o intelectualitate a culturii pleda, la începutul deceniului patru, și unul dintre liderii tinerei generații, Mircea Eliade, argumentând că într-o "țară fără posibilități de revendicări politice", "cultura este singurul mijloc de afirmare"34. Neînregimentarea politică - pe care Eliade încă o clama la 1935 - era transpusă în interbelic în condiție a intelectualului autentic, iar neasumarea acestui statut de către cărturari îl determina pe tânărul filosof să considere că în România nici nu se poate
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
provinciei activează cu preponderență în câmpul cultural, desfășurând de regulă și activități profesional-intelectuale. Cei mai mulți sunt profesori, avocați, medici sau ziariști. Preocupările sale se centrează pe crearea și medierea de cultură care să contribuie la progresul zonei, dar și la propria afirmare. De la tribuna revistelor locale, intelectualul provinciei polemizează adesea cu figuri intelectuale din capitală ce pun sub semnul întrebării utilitatea localismului în contextul în care după unire, centrul marșa pe ideea de unificare dobândită prin centralizare, inclusiv pe palier cultural. Pentru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Suceava bucovineană, păreau demult apuse. Ceea ce odată fusese târg comercial sau chiar reședință domnească figura în interbelic ca simplu punct urban pe o hartă. Regiunea putea să iasă din anonimat doar prin crearea unei culturi care să contribuie la propria afirmare, dar și la consolidarea unirii. Din perspectivă teoretică, localismul ca fenomen de explorare a valorilor locale, se intersectează astfel cu ideea de provincialism. Preluând abordarea filosofului american Josiah Royce, ce analiza la început de secol XX implicațiile diferențierilor rasiale și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
către centru, nu înainte totuși de a locui, măcar câțiva ani, în provincie, căci dacă "în Capitală te informezi, în provincie te cultivi"51. Celelalte voci, dimpotrivă, condamnă la unison tentația faimei pentru care intelectualii aleg calea exodului. Încercarea de afirmare prin pătrunderea în "mrejele" capitalei nu este receptată ca un semn de maturitate culturală. Din contră, abandonarea localului apare ca o "permanentă trădare" față de provincia pe care intelectualii "n-o mai doresc, n-o mai iubesc, n-o mai ajută
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
fidelă a zonei. Teodor Scarlat opinează mult mai tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de afirmare, Scarlat îi opune culturalizarea redusă a masei țărănești spre care mințile luminate ar fi trebuit să își îndrepte toate eforturile. Pe un ton ironic, tânăra poetă Coca Farago desconsideră, la rândul său, orice merite grupărilor literare locale ce ar dăuna
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ce merită explorat de către scriitorii și gazetarii locului ce ar oferi astfel adevărate lecții de "realism al peisagiului natal". În aceeași manieră se exprimă Mircea Streinul care, pornind de la exemplul grupării Iconar, consideră că grupările culturale locale sunt scene de afirmare a valorilor românești într-o manieră mult mai autentică. Prin intermediul intelectualului, centrul și periferia, la un moment dat, se întrepătrund. Interdependența dintre centru și periferie în literatură poate fi explorată și din perspectiva teoriei secundarului. Este ceea ce a întreprins criticul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în deceniile interbelice. Ne propunem în cele ce urmează o investigare a zonei și o schițare a ambianței culturale din principalele centre urbane, cu accent pe instituțiile culturale în care intelectualii nord-moldoveni se formează și ulterior se manifestă, contribuind la afirmarea unei regiuni puternic eclipsate de atmosfera tumultoasă a capitalei. Primele indicii de urbanizare în întreaga Moldovă apar de la începutul secolului XIX, într-un grad destul de redus. Datele oferite de cercetători indică diferențe semnificative între orașe precum Suceava, ce suferea consecințe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
sistematică a acestor manifestări, în care subiectul prelegerilor este lăsat la latitudinea conferențiarilor, astfel că impresia generală denota un haos cultural 72. Tentației frecvente de asocia nordul Moldovei interbelice cu teritoriul drumurilor desfundate, de unde mințile luminate pleacă spre capitală pentru afirmare, îi opunem imaginea unui colț de țară în care cultura a proiectat, la acele vremuri, o undă de lumină. Pulsația culturală este tributară, în mare măsură, și animatorului cultural: intelectualul provinciei. 2.1 Ipostaze ale intelectualului în provincie: profesionistul și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un motor cultural al zonei. În publicistică nu s-au afirmat doar ziariștii de profesie, ci și alți profesioniști, figuri intelectuale locale ce s-au implicat în orice dezbateri ce priveau viața provinciei. Presa literară a constituit scena culturală de afirmare, în timp ce presa politică sau socială a reprezentat mediul în care provincialii s-au angajat în promovarea diferitelor partide politice. La 1918, conservatorii erau susținuți în Botoșani de avocatul Christian Ciomac prin intermediul gazetei Îndrumarea. Partidul Național Democrat și liderul său, Nicolae
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
experiența se dobândea din mers. Astfel, odată atins idealul național, evoluția statului român trebuia să urmeze calea unei modernizări rapide și a consolidării unității naționale, una dintre modalitățile vizate fiind crearea și promovarea unei culturi românești care să contribuie la afirmarea pe scena internațională a unui stat est-european rămas mult în urma Occidentului. Modernizarea prin cultură a fost asumată de Ministerul Instrucțiunii Publice prin elaborarea unei politici culturale în cadrul căreia educația deținea rolul cheie. Educația devine astfel instrumentul de creare a elitelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
studenției la Universitatea din Cernăuți, la începutul anilor '30. Consemnând în jurnalul său căutări și dileme în configurarea vieții și implicit a carierei, Chelariu își argumentează sieși alegerea de a absolvi o facultate de psihologie: În lipsa unei alte posibilități de afirmare socială (subl. mea) și-n lipsa posibilității de a mă dezvolta în alt sens, cariera de profesor e cea mai convenabilă firii mele"79. Și dacă mai plauzibilă apare cariera de profesor secundar, speranța vizează totuși o carieră universitară. Nu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în planul receptării, oricât de valoroase ar fi fost în sine"28. Distanța geografică semnificativă față de centru nu a împiedicat deci provincia să se manifeste pe plan cultural, pentru unii publiciști, mediul literar local reprezentând nu doar o scenă de afirmare, ci și o treaptă strategică pe drumul către depro-vincializare. Izolarea provincială a canalizat energiile creatoare în jurul unor reviste sau grupări locale. Pentru ținutul Botoșanilor, edificatoare sunt Junimea Moldovei de Nord și Revista Moldovei, coordonate de Constantin Iordăchescu și Tiberiu Crudu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
utilizează paginile revistei pentru a demonta, punct cu punct, acuzațiile aduse (VII, nr. 3-4, 1932). Una dintre cele mai active voci pe tema promovării culturale moldovenești, Leca Morariu își menține atitudinea critică față de "regionalismul bucureștean", susținând că doar prin propria afirmare Moldova va înceta să mai fie "a cincea roată la car"39. Noua revistă suceveană devenea astfel încă o "armă" de "autenticitate românească" în lupta împotriva snobismului capitalei. Lupta regionalismului se ducea, firește, și pe terenul revistelor de provincie. Într-
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
bucură de prețuirea istoricului doar prin prisma curentului literar sub care se plasează. Nu credem că suntem departe de adevăr dacă afirmăm că pentru mulți dintre acești creatori, alimentarea relației cu cărturarul de origini botoșănene genera o posibilă pârghie de afirmare în viața culturală de la centru. Dovadă o constituie și articolele sau numerele elogioase din publicațiile provinciei, consacrate vieții sau operei istoricului. Iorga acordă prezentări succinte, în capitolul destinat publicațiilor periodice, principalelor reviste nord-moldo-venești. Astfel, dacă revista botoșăneană Junimea Moldovei de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
culturii naționale. Din această perspectivă, localismul apare ca strategie culturală de deprovincializare, de surmontare tocmai a complexului care l-a generat. Mecanismul nu este singular și nu se manifestă doar la nivelul provinciei. La scară macro, depășirea barierelor interculturale și afirmarea unei culturi minore, precum cea românească, era asumată de tânăra generație angrenată, într-o primă fază, în jurul grupării Criterion. Lideri ca Eliade, Cioran sau Mircea Vulcănescu forțau spargerea tiparelor clasice în literatură, prin limbaj, teme sau aspirații într-un cadru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
și regelui din Iudeea, evenimentul se putea întîmpla numai după anul 135 cînd neamul ivrit din acest ținut a avut un rege după o pauză de peste 480 de ani. Și sursa Filon este dovedită ca o felonelie. Ori tocmai perioada afirmării istorice a ivriților, după secolul ll î.e.n. este perioada cînd literatura lor apocaliptică a dat iama în puțina lor socoteală și le-a strecheat mintea în fel de fel de nebunii privind regatul lor mesianic și al întregii lumi pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
precizând profilul urmat și profesorii diriginți care le-au îndrumat activitatea. În capitolul al V-lea intitulat „Din realizările foștilor absolvenți” sunt prezentate 183 de c/v-uri din care constatăm buna orientare școlară și profesională a acestora, integrarea și afirmarea la locul de muncă și în societate, începând de la prima promoție și până în prezent. Lucrarea se încheie cu capitolul al VI-lea intitulat „In memoriam” în care sunt omagiați foști absolvenți dispăruți. Considerăm că această lucrare constituie o importantă sursă
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93483]
-
Puteri au oferit o „jumătate de unire” dar românii, prin soluția dublei alegeri, au pus Europa în fața unui fapt împlinit, după ce exprimaseră atât de categoric dorințele lor în cadrul Adunărilor Ad-Hoc din 1857. Dar acum nu mai era vorba doar despre afirmarea unitară a unor năzuițe, ci de un act istoric ireversibil în domeniul politic concret. Actul de la 24 ianuarie 1859 nu putea fi anulat fără a provoca o contra-acțiune a unui popor care dorea unirea. Din fericire pentru români, evitarea unor
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]