6,796 matches
-
faptului că spațiul academic românesc s-a fixat în stratificarea lui, resemnându-se într-o tipologie nu întotdeauna dătătoare de speranțe. Lumea universitară s-a autonomizat, iată, suficient, ea permițându-și luxul autoscrutării în căutarea unei identități de sine cu ambiții de reprezentativitate ceva mai largă. Este ceea ce face și prozatoarea ieșeană Gabriela Gavril, mai cunoscută deocamdată în calitate de critic literar, în romanul său recent apărut Fiecare cu Budapesta lui. Cu toată silința, ajutat fiind de modestele-mi cunoștințe în ale subteranelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
încă o dată, jocul idilic al dragostei și tandrețea sa bucolică, până când își iau rămas bun, preschimbându-se în arbori. Numele Filemon și Baucis au intrat în literatură pentru a caracteriza doi soți bătrâni puțin favorizați de binefacerile soartei, dar fără ambiții și fără regrete și care au păstrat unul pentru celălalt cea mai tandră afecțiune. Când tema este parodiată sau prea uzată, ea devine imaginea unei pietăți foarte conservatoare, a imobilității și a refuzului de schimbare: în acest fel o evocă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lăsa prins din nou și mereu, ca și cititorul, de ficțiunea dorinței și dorința ficțiunii. Doliul trandafirilor nu va aboli trandafirul... Un singur castel Despre un castel și despre un viol: Rousseau și ospitalitatea "Un singur castel era destul pentru ambiția mea". Rousseau Să vorbești despre ospitalitate la Rousseau este un paradox. Puțini scriitori din epocă au vorbit atât de puțin despre ospitalitate deși era de așteptat ca un scriitor și un gânditor ca el să aibă o reflecție despre ceea ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
joc al libertății, în proximitatea imediată și cea mai sensibilă a sinelui față de sine. Relația duală, prin urmare unică, este miza fundamentală. Rousseau visează la "o sferă îngustă dar aleasă după pofta inimii mele (...) un singur castel era destul pentru ambiția mea"311 și acest castel primitor este un vis primitivist în sensul în care el nu se poare realiza decât la depărtare de societatea "civilizată", decât într-o natură sălbatică care nu cunoaște interesele materiale ci doar elanul spontan ale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nucleară sau printr-un atac nuclear, ca situație de ultimă instanță); colonizarea (conform acestui principiu așezările israeliene vor determina, în final, granițele statului).594 Din doctrina de securitate israeliană reiese, de asemenea, caracterul defensiv al strategiei de securitate israeliană (fără ambiții teritoriale), evitarea războiului prin mijloace politice și o atitudine preventivă credibilă de descurajare, prevenirea escaladării conflictului, pregătirea unei armate permanente gata în orice moment să intervină cu forțe terestre, aeriene și maritime, capacitatea de a determina încheierea războiului în mod
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
la perspectiva unei păci cuprinzătoare în regiune fiind destul de reduse (ca număr) și fără acoperire practică.895 Există o serie de experți, în chestiunea Orientului Mijlociu, care atrag atenția asupra faptului că în plan diplomatic UE a fost marginalizata în pofida ambițiilor declarate de a-si amplifica rolul de terța parte, alături de SUA, acțiunile Uniunii rezumându-se în principal la prezentarea de declarații oficiale, prin intermediul cărora sunt expuse puncte de vedere vizavi de problemele cu care se confruntă Orientul Mijlociu și, în special
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
unui sistem foarte extins de formare, dar și a instrumentelor care să permită aprecierea și controlul eficacității acestei pregătiri. c). În cea de-a treia perioadă intră obiectivele si efectele politicilor educative. Este perioada evaluării, în care s-a manifestat ambiția de a aprecia coerența sistemelor educative și de a le măsura randamentul. 2. Evaluare egal congruența cu obiectivele educaționale. Această categorie de definiții exprimă ideea că prin evaluare trebuie să se determine congruența performanțelor în învățare ale elevilor cu obiectivele
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
a instrumentelor conceptuale utilizate în tentativa de a reda junimismul epocii sale. Nuanțele sunt infinit mai semnificative decât tușele îngroșate. Liberalismul și conservatorismul sunt categorii conceptuale care se află, în Europa și România de după 1848, întro tensiune ce explică și ambiția lui Maiorescu și Carp de a ocupa, simbolic, o poziție de centru, la egală distanță de nostalgia pentru Vechiul Regim și de fervoarea revoluționară. Maiorescu și Carp, ca atâția dintre contemporanii lor, sunt obsedați de identificarea acelui parcurs al modernizării
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
insurgen ților sunt factorii care explică, încă de la finele secolului al XVIIIlea, fizionomia particulară care va marca sensibilitatea revoluționară. Conspirația lui Babeuf este retorta în care se topesc elementele originare ale pasiunii moderne. Radicalismul egalitar al conjuraților duce mai departe ambiția adamică a lui 1789, epurată, acum, de orice compromis cu moderația burgheză sau scrupulele constituționale. Mitul babeuvist este cu atât mai important cu cât el este asumat de mai toate mișcările de stânga ce populează secolul al XIXlea. Ca și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
1”>Ioan. C. Filitti, „Școala junimistă“, în Conservatori și junimiști..., ed. cit., p. 10. </ref> 1848 și 1857 - despre rădăcinile junimismului Deceniul 1866-1876 este esențial în dinamica constituirii junimismului politic: trecerea de la o comu nitate de spirite ce are ca ambiție edificarea unui canon cultural la o grupare politică ce aderă la familia conservatoare, păstrându și autonomia, se consumă în acest interval. În egală măsură, deceniul evocat este și cel care vede născânduse critica formelor fără fond, dar și respingerea antisemitismului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
acestei prudențe atente la detaliu, împrumutul operat riscă să fie un element decorativ, parte a potemkiniadei românești. Subsidiaritatea, în termeni moderni, are capacitatea de a încuraja desprinderea cetățeanului de o dependență ereditară de statul paternalist. Rede finirea politicii, în afara marilor ambiții prometeice, se realizează, în acest spațiu aparent modest, acolo unde solida ritățile organice pot fi refăcute, iar țesutul comunitar poate acționa ca un ferment al patriotismului. Dar, dlor, se poate o lege de descentralizare în comună, fără ca alăturea cu dânsa
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
este, în câteva dintre punctele ei, în dezacord cu pre caritatea instituțională și mentalitară a unei societăți periferice, legea fundamentală de la 1866 este cărămida pe care se cere ridicat edificiul statului român. Prudența conservatoare trimite la un raționament ce descurajează ambiția prometeică a inovației permanente - care este utilitatea unei schimbări, în condițiile în care actului originar de la 1866 ia lipsit durabilitatea susceptibilă de a încuraja producerea efectelor sale? Viziunea junimistă este, în mod previzibil, atentă la sistem și la maniera în
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sa, și anume aceea a unificării sociologiei cu istoria într-o singură disciplină; mai mult, el propunea o și mai radicală întreprindere din punct de vedere metodologic, aceea de unificare a prezentului cu trecutul, a sociologiei cu istoria, având ca ambiții „prezentul ca termen final al devenirii istorice” și „reconstituirea trecutului în lumina prezentului”. Majoritatea lucrărilor românești care au căutat să se introducă în discuția purtată în lumea intelectuală pe teme marxiste și să gloseze euristic pe acele teme au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și artei „punerii în scenă” a ceea ce s-a petrecut erau secretele unei rețete de succes. Accentul s-a pus pe narațiune ca act artistic, în care arbitrariul autorului, licențele livrești și prezența figurilor de stil s-au confruntat cu ambiția de a face din cunoașterea istorică o metodă de analiză a evenimentelor, cauzelor și efectelor în timp. De circa două decenii încoace, se pare că „lupta” dintre istoria ca artă și cea ca știință guvernată de legi a fost „câștigată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. Ilustrația de pe copertă, în care se pot recunoaște un compas, o busolă și, probabil, un astrolab, instrumente cu care navigatorii de odinioară îndreptau mersul corăbiilor, a fost aleasă pentru a confirma ambiția celor doi editori, mărturisită și în introducerea pe care o semnează împreună, de a propune demersuri și teme noi în impasul actual al istoriografiei românești. De o criză ei se feresc să vorbească, dar e limpede sentimentul că ne aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aceleași structuri instituționale), care, după cum înșiși autorii observă, a pus probleme enorme guvernării dintre 1996 și 2000, vine în sprijinul acestui argument. Acordăm atâta atenție „suplimentului teoretic” inclus în lucrarea la care ne referim tocmai pentru că, după toate aparențele, concentrează ambițiile autorilor. în plus, așa cum notează Gabriel Andreescu, „autorii doresc, deci, să «informeze». Se gândesc la viitorii studenți, care vor face din volum o referință comodă pentru perioada postcomunistă. Comodă, adică sintetică, extensivă, contextualizată, cu bibliografie”. Din acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
De fapt, Constantinescu dovedește că este un om de acțiune. Este un conducător în stare să ducă la capăt strategii politice eficiente. Un adevărat om politic. ș...ț S-a dovedit că președintele României este un luptător, cu o mare ambiție” („Moștenirea lui Constantinescu”, Ziua, 19 iulie 2000). Cu timpul, politologul și-a schimbat opinia; este un act de curaj intelectual să extragi dintr-o cercetare critică a evenimentelor concluzii care îți pot infirma opiniile anterioare. Analiza de acum, bazată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n relația problematică dintre PCR și tradițiile culturale ori formulele politice românești”. Al doilea nume este cel al deja citatei lucrări a Katherinei Verdery, 1995, p. 97. Pentru indigenizarea marxismului vezi Verdery, op.cit., pp. 119-122, și Tismăneanu, op.cit., p. 21: „Ambiția grupului hegemonic din PCR de a urma un drum distinct de cel al celorlalte țări ale Tratatului de la Varșovia - n-a `nsemnat, de fapt, un divorț de dogmele tradiționale, ci din contră: dorința coercitivă de a duce logica stalinistă la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu intervențiile lor spontane; * nu se mulțumesc cu prima formă a produsului activității lor, îl îmbunătățesc, îl cizelează; * nu se plictisesc niciodată; * se autoapreciază destul de corect etc. Prin urmare, conduita elevului creativ se poate traduce în curiozitate, spirit de observație, ambiție, încredere în forțele proprii, perseverență, sensibilitate, originalitate. Stimularea disponibilităților creatoare ale elevilor este posibilă la toate obiectele de învățământ sau în diverse activități extrașcolare. Dar cele mai eficiente forme de stimulare a creativității sunt compunerile școlare. Ele oferă reale posibilități
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
de edificii muzical-spirituale. A prețui valoarea fiecărui minut. A ști să vorbească și să zâmbească puștilor, a avea harul de a-i atrage spre arta sunetelor. A fi punctual și amabil ca un neamț. Sau ca un american. A avea ambiția de a stăpâni la fel de bine ca orice tânăr tehnica mai mult sau mai puțin complicată a calculatoarelor. A fugi dintr-un loc în altul cu folos, cu pletele în vânt, cu vioiciunea tânărului ce uită că deceniile au trecut, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
altfel, românii care-au avut în secțiunea "debut" trei premii mi se pare că sunt într-o situație promițătoare. Dar mă refer în general. Eu militez mult pentru această artă foarte nouă care este dansul, care ar trebui să aibă ambiția să rezolve problemele societății, problemele de expresie prin dans pur. A.V. Cînd spuneți că "dansul este o artă foarte nouă" vă referiți la dansul contemporan? G.C. Nu, mă refer la dans ca mijloc de expresie totală, ieșit din sertarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să descoperiți, după ani, ceva esențial, și în următorul text despre același creator descoperirea să se vadă? D.H. În general, nu scriu ușor. N-am rapiditate în frazarea scrisă. Dar textele mele încearcă să "sugă" totul cu un fel de ambiție, dacă vreți, de a devora obiectele. Astfel încât, imediat, mi-au și spus unii, "nu pot să mai scriu după cele ce ai scris tu." Era vorba de Alin Gheorghiu 2, un text foarte elaborat, dar care reprezenta pentru mine un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și eu versurile. Ultima imagine a unei poezii de Emil Brumaru: Tamaretă Aveai gene-atât de lungi Că puteai, când te-aplecai, Cu ele apa s-ajungi Ca să-mi fie la-ndemână, Zână. EMISIUNEA???? Maria Slătinaru-Nistor Talent, dragoste pentru muzică, ambiție de a "absolvi" prin studiu riguros și răbdător toate etapele dezvoltării muzical-artistice. Organizare, disciplină, eficiență. Sunt calități pe care nu le găsești chiar la toți artiștii. Dar cei ce le posedă, ori și le educă, ajung în lumea largă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
încercarea disperată de a face față răului prin artă, de a da o replică inumanului prin roman, care, așa cum spunea Albert Camus în Omul revoltat, „se naște în același timp cu spiritul de revoltă și traduce, pe plan estetic, aceeași ambiție“. Lăsându-se condus de cele mai multe ori pe piste false, cititorul poate cădea ușor pradă textului, eșuând în încercarea sa de a desluși secretele romanului și rămânând doar la nivelul unor repere istorice ușor identificabile. Lumea pe care o clădește Matei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Bucovina a făcut parte, acea lume de margine de imperiu unde frontiera dintre ficțiune și realitate este mai fragilă decât în alte zone geografice). „Romanul se naște în același timp cu spiritul de revoltă și traduce, pe plan estetic, aceeași ambiție“, scrie Camus în Omul revoltat. Trecerea lui Matei Vișniec de la poezie la roman se datorează poate tocmai acestui „spirit de revoltă“? Revolta mea, în 1983, când am scris acest roman, a fost mult mai banală. Îmi amintesc de naveta pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]