8,976 matches
-
început să dispară. Greva regală, organizarea unor alegeri democratice (1946), reluarea activității partidelor politice s-au dovedit doar câteva eforturi zadarnice de revenire la normalitate. Schimbarea regimului politic, după 1948, cu numeroase implicații pentru România postbelică, avea să-și pună amprenta și asupra evoluției Atelierelor Nicolina, redenumite acum „Ilie Pintilie”, după numele luptătorului comunist din perioada interbelică, stins în floarea vieții și transformat într-un adevărat simbol în lumea nou clădită. Anii ’50 au adus schimbări profunde pe toate palierele. Reconstrucția
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
sclavi, munca acestora în condiții degradante, inumane? O exemplifică excelent o "zicală": "sin negros africanos no hay azucar y sin azucar no hay pais" fără negrii africani nu exista zahăr și fără zahăr țara nu exista! Prezența lor a lăsat amprente cu va-loare istorică atât în compoziția demografică a țării, în viața sa economică, în cultura cubaneză. Abolirea din 1886 nu a adus modificări radicale în situația negrilor, exploatarea lor, dominația albilor în toate sectoarele vieții sociale continuând și pe mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fratele lui Che, pentru a-i prelua corpul și a-l duce în Argentina. I s-a comunicat că " a fost ars"! La 14 octombrie sosesc la Vallegrande trei oficiali ai poliției federale argentiniene, la cererea autorităților boliviene, pentru identificarea amprentelor lui Che. De reținut că în acest scop, după execuție îi fuseseră amputate antebrațele, păstrate într-un recipient cu formaldehidă! Che și camarazii săi aveau să fie înmormântați într-o groapă comună "se-cretă"! La aflarea morții lui Che, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
secolul XX, găsim germenii situației tensionate, implicit motivațiile pentru cele "638 de Recviemuri pentru Fidel Castro". După dobândirea independenței și înlăturarea Spaniei, Cuba a avut în primii ani ai secolului o ocupație militară și administrativă americană, care și-a pus amprenta pe întreaga perioadă ce a urmat: acapararea de către marile concerne americane a principalelor sectoare econo-mice, infiltrarea în cele mai înalte cercuri politice și financiare, extinderea în Cuba a rețelei mafiei americane. Înainte de Revoluție firmele americane dețineau 80% din rețeaua de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de ameliorare a relațiilor bilaterale. (cei doi ambasadori aveau să publice ulterior volume interesante privind relațiile SUA Cuba: EarlSmith "El cuarto piso",1962 și Phillip Bonsal "Cuba, Castro y los Estados Unidos",1971). Evoluția viitoare a acestora a purtat însă amprenta politicii de "mare putere "a SUA, și a unor decizii, în bună parte controversate, unii analiști afirmând chiar că "alunecarea "Cubei spre "stânga", ar fi rezultatul acestor decizii controversate ale succesivelor administrații americane: în perioada 15-27 aprilie 1959 Fidel Castro
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
aveau nevoie de o declarație din partea mea. Pe drumul spre secție, agentul federal mi-a pus cîteva Întrebări și a completat un formular pentru dosarele lor. M-au dus la Tombs, m-au tras În poză și mi-au luat amprentele. În timp ce așteptam să apar În fața judecătorului, gaborul de treabă mi-a dat o țigară și a-nceput să-mi spună ce lucru rău e drogul. - Chiar dacă reziști treizeci de ani, nu faci decît să te păcălești singur. Uite, degenerații sexuali
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
dicționar ca specie a genului epic scurt. Este limitată, de regulă, la un singur episod, cu un spațiu restrâns pentru descriere și analiza psihologică. Nararea, povestirea evenimentelor, întâmplărilor se face la persoana întâi. Are un caracter oarecum liric, deci poartă amprenta scriitorului, care, în unele cazuri, devine personaj al povestirii, al narațiunii. Unul dintre marii scriitori ai noștri care a cultivat povestirea este ION CREANGĂ. În categoria de POVESTIRI sunt încadrate operele: Poveste ( Prostia omenească), Moș Nichifor Cotcariul (considerată nuvelă - pentru
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
e poporul român însuși surprins într-un moment de genială expansiune. Ion Creangă este, de fapt, un anonim.’’ ( G. Călinescu ) Deși inspirate din folclor, având aceleași teme că multe alte creații din lumea întreagă, poveștile lui Creangă rămân unice, prin amprenta specifică a talentului sau creator. La fel ca si ‘‘Amintirile’’ și ‘‘Poveștile și povestirile’’ lui Creangă sunt reflectarea satului moldovenesc, imaginea vieții rurale. ‘‘Amintirile și Poveștile’’ înfățișează un adevărat univers - universul vieții rurale românești de acum un secol - tot asa
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
doză de talent pus mai mult sau mai puțin în valoare. Dar ca să revenim la pictorii naivi detailiști, și la cei naivi grosieri, există și destui pictori naivi din categoria intelectualilor care pictează mai grosier, dar mai curând există o ,,amprentă” care marchează un tablou, care ține de personalitatea omului, a autorului. Mai mult de atâta, există pictori naivi care evoluează în timp, care trec de la detailism la grosier și invers, după cum există pictori care după ce și-au făcut un stil
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
am practicat-o vreme de 19 ani la C.E.T. Reșița, unde am avut posibilitatea de a confecționa cuțite de pictat, adică niște șpacluri. Cu aceste instrumente am reușit să-mi perfecționez maniera și stilul de lucru, reușind astfel să am amprenta mea personală recunoscută și de colegii de atelier. Era în ajunul declanșării marelui Festival Național « CÂNTAREA ROMÂNIEI », o mare încleștare artistică, unde puteai obține recunoașterea valorică sau nimic. Această competiție s-a simțit și în atelierul nostru, fiecare se pregătea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
același profesor, Peter Schweg în primul an iar în anul II și III la profesorul Petru Galiș, amândoi artiști plastici de manieră abstractă. În timp ce eu mi-am schimbat tehnica de lucru, Felix a rămas credincioasă stilului căreia ia dat o amprentă personală. Grafica mea nu semăna deloc cu ce lucra Felix. Eu încercam să desenez compoziții așa cum am învățat în anul I tuș negru iar mai târziu sepia. Reușisem să realizez câteva lucrări bune, cu care am intrat în concursul celei
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
mai grav, eroziunii omului nepăsător și ignorant. ANASTASIE FĂTU, PRECURSORUL MEDICINII ȘTIINȚIFICE LA IAȘI ȘI ÎN MOLDOVA Anastasie Fătu face parte din generația acelor învățați români care s-au afirmat ca mari personalități cultural-sociale îndată după revoluția de la 1848. Păstrând amprenta ideologică a acestei revoluții și ducând mai departe aspirațiile ei înnoitoare, el a desfășurat o activitate importantă pe tărâmul culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ideile sale teoretice și înfăptuirile practice au un caracter atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și inteligență analitică. ROMANUL MITULUI EMINESCU (Florina Ilis) Nu era o vorbă lipsită de sens aceea care atrăgea atenția asupra faptului că există atâția Eminescu câți exegeți îl prezintă (îl analizează, îl receptează) în studii sau monografii ce poartă, desigur, amprenta acelui timp în care au fost elaborate (G. Călinescu). Cât de diferite sunt imaginile poetului oferite de-a lungul vremii de diverși autori, fie în monografii critice, fie în opere beletristice, de la portretul aureolat romantic la cel riguros realist sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Armanu un scurt interviu. Rep.: Cum ați simțit echipa la meciul de astăzi ? Gabriel Armanu: M-a bucurat mai mult evoluția jucătorilor tineri, adică a celor de 19, 20, 21 de ani. Evoluția celor mai în vârstă a fost sub amprenta unei vacanțe. Rep.: Cu ce gânduri mergeți la Brașov ? G.A.: Plecăm cu gândul de a juca un handbal de calitate, cât mai bun. Având în vedere că a fost această perioadă de pauză, să zicem că mergem acolo să
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
buimăcit de căldură: CSM Petrotub Roman - FCM Bacău 2-2 (0 0) CSM Petrotub și FCM Bacău au terminat la egalitate partida amicală disputată vineri după-amiază pe stadionul “Moldova” din Roman, la capătul unui joc asupra căruia canicula și-a pus amprenta din plin, mai ales în prima repriză. Deși romașcanii au început jocul cu garnitura a doua, elevii lui Gheorghe Poenaru au avut probleme în a se apropia de careul advers, iar atunci când au făcut-o, s-au lovit de încăpățânarea
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
da o mână de ajutor fotbalului romașcan.” Gheorghe Poenaru: “Avem o bancă bună, iar cei care vor înscrie, vor juca” La fel ca și omologul său, antrenorul principal al echipei FCM Bacău a opinat că temperatura ridicată și-a pus amprenta asupra partidei: “Din punctul meu de vedere, a fost un meci bun de pregătire, în care am întâlnit un adversar bun, dar cred că cel mai mare adversar de astăzi a fost canicula. Ambele echipe și-au văzut de joc
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
spus: “A fost mult mai greu decât mă așteptam, dar am prevăzut lucrul ăsta, însă n-am crezut că va fi atât de greu. Mizam pe valoarea noastră, pe ambiția jucătorilor, dar se pare că miza jocului și-a pus amprenta și pe evoluția echipei, pentru că jucătorii n-au avut claritate, mai ales pe faza de atac. Ei nu s-au exprimat cum mi-aș fi dorit eu și cum ar fi trebuit, dar pun asta pe dorința lor prea mare
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
un joc de mare angajament și nu am ce să reproșez jucătorilor mei, decât faptul că au ratat foarte mult, dar ca dăruire și atitudine și-au făcut pe deplin datoria. Am încercat foarte mult, dar miza și-a pus amprenta pe luciditatea jucătorilor și poate că asta e cauza principală pentru care au ratat din situații rarisime. Până la urmă, am câștigat un punct, avem ce învăța în urma acestui joc și sper să recuperăm punctele în etapa viitoare, la Luceafărul Mihai
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
bune, iar la capitolul neîmpliniri aș putea aminti cele două egaluri. Trebuie să spun, însă, că am jucat cu S.C. Bacău în etapa a patra, când nici noi nu eram așezați ca lumea și poate și miza și-a pus amprenta pe evoluția jucătorilor. A mai fost egalul de la OȚelul II Galați, unul meritoriu pentru noi, în condițiile în care am jucat pe un teren sintetic, cu care ne am acomodat foarte greu, iar echipa gazdă a fost întărită cu 4-5
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cealaltă valoarea pedagogică a acestor căi: A) Durkheim a urmărit atașarea tinerei generații la societatea franceză din vremea lui; B) cele trei căi propuse de el sînt, într-adevăr, modalități eficiente de integrare socială a tinerei generații. Fără a purta amprenta gîndirii durkheimiene ele sînt folosite și în sistemele actuale de educație. Structura celor trei căi de "atașare la grup" conține elemente valoroase, care ar putea fi subordonate și scopului educației contemporane. Înfăptuirea procesului de integrare socială depinde de gradul de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
începutul secolului XX, deși au căutat să ofere soluții pentru problemele cu care era confruntat sistemul de educație din propria lor țară, au găsit sursa de inspirație în opera lui J.-J. Rousseau. Individualismul teoriei acestuia și-a pus puternic amprenta cel puțin pentru perioada de început asupra întregii concepții a educației noi cum s-a denumit noul curent. Principiile sale fundamentale se întîlnesc la toți marii săi reprezentanți. Se poate aprecia însă că fiecare dintre ei reușește, în mod deosebit
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Mariana Niculescu și Cornelia Cocan; la Alba Iulia prin Florin Voiculescu și Elisabeta Voiculescu. 17.2. Impasul pedagogiei marginalizarea eforturilor de elaborare teoretică în domeniul educației și învățămîntului Într-o societate în care întreaga viață socială, economică și culturală purta amprenta politicului, nu numai învățămîntul, ci și gîndirea pedagogică trebuia să-și pună în evidență această amprentă. În scurta perioadă de timp 1944-1948 s-a continuat în învățămîntul superior și în școlile normale promovarea ideilor marilor clasici ai pedagogiei universale. Tot
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Impasul pedagogiei marginalizarea eforturilor de elaborare teoretică în domeniul educației și învățămîntului Într-o societate în care întreaga viață socială, economică și culturală purta amprenta politicului, nu numai învățămîntul, ci și gîndirea pedagogică trebuia să-și pună în evidență această amprentă. În scurta perioadă de timp 1944-1948 s-a continuat în învățămîntul superior și în școlile normale promovarea ideilor marilor clasici ai pedagogiei universale. Tot atunci însă a început și acțiunea de îndepărtare din universități a celor mai mulți dintre titularii cursurilor de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru definirea și ordonarea strategiilor didactice îl constituie gradul de dirijare sau de autonomie conferit elevilor în procesul învățării. Acest grad de dirijare/autonomie este după opinia sa dependent de stilul educațional al profesorului. Stilul după afirmația sa deși poartă amprenta personalității educatorului, s-ar cuveni să fie unul flexibil (cînd permisiv, cînd directiv, cînd cooperant), în funcție de vîrsta elevilor, de obiectul de învățămînt, de tema studiată, de obiectivele urmărite. Astfel, se apreciază că la vîrsta adolescenței elevul este disponibil pentru un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și social. Individual, întrucît se referă la un subiect concret, de la o anumită vîrstă putîndu-se vorbi de autoformare; social, în sensul că se realizează într-un context situațional dat, în care acționează o multitudine de variabile exterioare care își pun amprenta asupra devenirii personalității umane. Pentru cunoașterea și elucidarea unora din aceste variabile s-au întreprins cercetări cu caracter interdisciplinar asupra colectivului de elevi, considerat ca o variantă a grupului social. O primă constatare pe care o desprindem din aceste cercetări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]