9,641 matches
-
formale. Reportajele din Privire de pe Cetățuie (1978) sunt, de fapt, poeme în proză, în care observația se întemeiază pe sentimentul duratei și al apartenenței la un topos mitic. SCRIERI: Apărătorii, Cluj-Napoca, 1975; Privire de pe Cetățuie, Cluj-Napoca, 1978; Altminteri, Cluj-Napoca, 1979; Anotimpuri, Cluj-Napoca, 1986. Traduceri: Balla Zsófia, Așa cum trăiești, pref. Grete Tartler, București, 1983; Kenécz Ferenc, Zeu cu picior de lemn, pref. Andrei Roman, București, 1985. Repere bibliografice: George Cuibuș, Cu mituri de ocazie și tristeți confecționate, aripile poeziei bat în gol
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
își găsește timbrul potrivit în lirica erotică - celebrare cu o sensibilitate delicată și senzualitate rituală, confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem în durată). Lirismul e inundat de culorile anotimpurilor, de ploile toamnei îndeosebi, sau e marcat de obsesia griului ori a albului, totul cenzurat de conștiința trecerii clipei: „Și ziua, și ora, și toamna mă doare, / Și ziua e plânsă și ora e mare, / Și toamnă-i în toate
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
stabis, vel passus mille meabis - sau, altfel spus, „După prânz să șezi un pic, După cină, mergi, Îți zic”. Lady Esther Stanhope la Araba, În Siriatc "Lady Esther Stanhope la Araba, În Siria" Timp de mai mulți ani am petrecut anotimpurile friguroase În orașele maritime de pe coasta Siriei, la Tripoli sau Beirut, unde iernile sunt doar ploioase, iar În lunile fierbinți de vară m-am retras În cele mai plăcute Împrejurimi din Munții Liban. La Araba, nu departe de Seyda, Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
care prizau liniștiți tabac, așteptându-ne pe culmea dealului, aproape de fortăreața care capitulase. Cum era deja prea târziu pentru a porni către India pe mare, am preferat să rămânem câteva luni la Șiraz, practicându-ne profesia 101 și așteptând iarna, anotimp care este mult mai propice călătoriilor spre Lahore. Am profitat de acest răgaz pentru a ne Îndeletnici cu studiul limbii persane, deoarece stăpânirea ei ne-ar fi facilitat angajarea 102. Dar, fiind mai tot timpul rău tratați și jefuiți, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Lahore a durat patru luni, două pe apă și două pe uscat. Sosind În Lahore, am aflat că regele Ranjit Singh, Împreună cu armata și cei patru ofițeri francezi, nu se afla În oraș, căci plecase spre Peshawar; dar de cum Începu anotimpul ploios, pe la mijlocul lunii iunie, s-au Întors cu toții În capitală, iar eu am fost bine primit la curte. Primul pacient În Lahore, fiul adoptiv al generalului Allardtc "Primul pacient În Lahore, fiul adoptiv al generalului Allard" Primul pacient de care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
era la fel de dulce ca acela extras din trestia-de-zahăr, așa că nimeni nu mai vorbi despre el, iar Întâmplarea a fost dată astfel uitării. Gulab-haneh- unde se distila apa de trandafiri și bedemusk (Aqua flor. salicis Babylon), folosite ca băuturi răcoritoare În anotimpul secetos - a fost locul În care mi-am făcut primele experimente și tot aici am dat lecții de farmacie și chimie lui Fakir Aziz Uddin și Fakir Nur Uddin. Băutura extrasă special pentru consumul lui Ranjit Singh din struguri de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
metodă; folosită În mod corespunzător, ea poate salva uneori chiar și viața pacientului. Pe când se afla la curtea regală la Amritsar, generalul C.133 contractase o boală În urma administrării greșite a unui tratament extern cu mercur. Ne aflam În plin anotimp călduros, iar În a patra zi după tratament generalul se simțea atât de vlăguit, Încât Îmi solicită serviciile. Medicii autohtoni Îi administraseră În prealabil o serie Întreagă de remedii, Însă fără succes. La examenul medical am descoperit că stomacul și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
precum ceara de albine, deosebindu-se astfel de cel al moscului din China, a cărui culoare este maroniu-roșiatică, de o consistență fină și friabilă. Fără a prepara scrotul, l-am așezat Într-o cutie metalică, Însă, din nefericire, În perioada anotimpului ploios, am descoperit că insectele distruseseră părul cu care era acoperit, lăsând totuși intactă partea sa internă. Moscul despre care vorbim, la fel ca și cel din China, răspândește o mireasmă puternică și agreabilă 145. În opinia mea, acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
În ajunul Crăciunului, În anul 1834, venind pe același drum pe care cu douăzeci de ani În urmă pornisem În pribegie, Însuflețit fiind de idei mărețe și Îndemnat de dorința de a vedea Orientul. Am Întreprins această călătorie Într-un anotimp nepotrivit atât pentru mine, cât și pentru oricine altcineva care s-ar fi aflat În situația mea. Cu toate că acum nu mai aveam de luptat Împotriva fiarelor sălbatice și a tâlharilor arabi, frigul aspru era aproape insuportabil și Încă mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a acestor băuturi folosesc, când gheața nu poate fi procurată, un amestec de apă și salpetru, agitând vasul care conține lichidul ce trebuie răcit. Dar nu Întotdeauna băuturile reci sunt și cele mai eficiente pentru a stinge setea violentă din anotimpul călduros. Dimpotrivă, propria experiență mă Învață altceva: cu cât aceste băuturi sunt mai frecvente, cu atât mai mult crește setea, În timp ce o ceașcă de ceai fierbinte sau cafea cu lapte produce efectul contrar - și ar trebui, prin urmare, să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
personal pe r³ni, al cărei portret l-am prezentat cititorilor mei. Am menționat mai Înainte rezultatul războiului de pe Sutlej. Cum funcția mea la Lahore era aproape eliminată o dată cu anexarea Panjabului de către englezi, m-am hotărât să mă Întorc În Europa. Anotimpul nefiind Însă favorabil călătoriei spre casă, am decis să-mi petrec timpul liber vizitând valea Kashmirului, care e bogată În atracții istorice, naturale și industriale, sperând nu numai să obțin o colecție de plante din acea țară, și astfel să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe care le-am gustat vreodată. Unora dintre cititorii mei li se poate părea straniu că sezonul recoltelor se poate Încheia atât de devreme În cursul anului, În luna aprilie. Dar, se știe, Capul se află În emisfera sudică, unde anotimpurile sunt chiar reversul alor noastre, ianuarie fiind cea mai toridă, iar iulie, cea mai friguroasă lună a anului. După o ședere de patru zile, ne-am Îmbarcat din nou, luând În acel răstimp o rezervă de apă proaspătă, păsări domestice
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și ale cărui pante, formate din rocă poroasă, sunt perforate de grote asemănătoare, mi se spune, cavernelor săpate În munți de kafiri. Aceste excavații Încă servesc de loc de retragere familiilor de păstori care migrează cu turmele lor urmând variațiunile anotimpurilor și vin să-și facă aici cartierele de iarnă, În aceste peșteri de troglodiți.» (...) Dintre toate locurile populate situate pe aceeași pantă a munților, singurul nume cunoscut este Khanoum, unde dl Honigberger s-a oprit un timp ca să conducă lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
principal, pe descrierea și rezumarea conținutului, fiind finalizate, după situări cronologice și tematice, în evaluări tranșante, fără nuanțe între elogiu (frecvent) și respingere (rar). O selecție din cronicile și eseurile răspândite în presă formează sumarul volumelor Conversații critice (1980) și Anotimpurile criticii (1983), despre prozatori și poeți contemporani (primul) și despre critici români de ieri și de azi (al doilea). Pornind de la o carte, de obicei recent apărută, sau de la o nouă ediție, S. vizează realizarea unei imagini critice de ansamblu
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
spirit. Ceea ce explică și dispariția fără urmă a unor scrisori, confiscate de organele de supraveghere polițienească aflate în slujba regimului comunist. SCRIERI: Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale, București, 1976; Pelerini români la Columna lui Traian, București, 1979; Conversații critice, Cluj-Napoca, 1980; Anotimpurile criticii, București, 1983; Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan, București, 1992; ed. 2, București, 1998. Ediții: Zaharia Stancu interpretat de..., introd. edit., București, 1972; George Lesnea, Poeme, cu un portret de Ionel Teodoreanu
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
2; Valeriu Cristea, A scrie și a citi, RL, 1981, 29; Z. Ornea, Comentarii, București, 1981, 162-165; Grigurcu, Între critici, 326-331; Cristian Moraru, Critica criticii, LCF, 1983, 40; Mircea Muthu, Spre un dicționar al criticii, TR, 1983, 45; Mircea Scarlat, „Anotimpurile criticii”, RL, 1984, 19; Cornea, Semnele, 232-236; Dan Croitoru, Întrebări pentru un an, RL, 1999, 13-14; Ilie Guțan, Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999, 30-32; Micu, Ist. lit., 724; Petraș, Panorama, 567-568; Cristea-Enache, Concert, 429-434; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 372-373
SANGEORZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289470_a_290799]
-
cu întreaga familie ca pe orice scrisoare de duminică” (Scrisoare de duminică). În Privighetoarea (1989) se accentuează elementul metafizic-vizionar, caracterul elegiac, livresc și discursiv, uneori abundă termenii neologici și parantezele: „Nu-mi mai dicta domnule poemele mele sunt scrise demult anotimpurile au trecut cuviincios de cuminți în fiecare am o naștere sigură privesc în cana cu ceai și nu-mi recunosc îndoielile mele postume... “ (Plutitoarele noastre duminici). Se poate vorbi de o vârstă poetică diferită, hrănită de un filon tragic, dar
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
cu Mihail Straje, S. a mai publicat, în 1940, o culegere de traduceri intitulată Interpretări din lirica lui Gourmont. SCRIERI: Artificii, București, 1931; Claviaturi, București, 1935; Viața la-ntâmplare, București, 1938; Floarea reginei, București, 1939; Ora de zbor, București, 1940; Anotimpurile în lirica noastră contemporană, București, 1941; Vatra magilor, București, 1943; Poeme, București, 1969; Dicteuri pentru fantoma ta, București, 1972; Nopțile din underground, București, 1972. Antologii: Antologie de imagini din poezia nouă, București, 1934. Traduceri: Interpretări din lirica lui Gourmont, București
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
postulatul obligației de a impune noi talente: „O revistă are datoria să caute și elemente tinere. Descoperind un singur talent, și-a îndeplinit menirea cu prisosință”. Libertatea de gândire și mobilitatea intelectuală reprezintă un apanaj al tinereții, în vreme ce senectutea este anotimpul decantărilor și al clarificărilor: „Bătrânețea nu mai poate elabora concepte noi. Nu se adaptează împrejurărilor schimbate. Se oprește la formulele tinereții, pe care le cizelează tot mai mult, în medalii definitive” - observații ce apar într-un articol despre Titu Maiorescu
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
ar sparge, / Ni s-ar părea că timpul sub pragul casei noastre / S-a rătăcit și-așteaptă să îl poftim în casă, / Să stăm și noi o dată cu el cuminți de vorbă”. Incontestabile efecte poetice rezultă din notarea senzațiilor, diferențiate în funcție de anotimpuri. Iarba își „scormonește”, primăvara, „neliniștite drumuri prin hume cerzonate”, croind „întortocheate răscruci subpămîntene / De păpădii și brusturi și lobode uitate”. Toamna „zarea fierbe ca mustul/ Și întreaga lume are febre”. Uneori ochiul interior privește în trecut, spre timpuri voievodale, dar
SCHIOPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289556_a_290885]
-
Testament, pref. Emil Manu, București, 1991; Răzeșul cuvintelor, Kastellaun-Port Barcares (Franța), 1991; Răstignirea ultimului cuvânt, pref. Gh. Bulgăr, București, 1992; Lichtebbe, Freudenstadt, 1994; Blinder Spiegel, Freudenstadt, 1994; Semne, grații și simboluri, postfață Al. Cistelecan, Cluj-Napoca, 1995; Mandala, Kastellaun, 1996; Două anotimpuri, toamna, Timișoara, 1997; Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, Oradea, 1997; Vorbe sugrumate-n aer. Exegeza înființării, tr. Andrei Zanca, îngr. Ion Țepelea, Oradea, 1999; Poeme vechi și noi, postfață Dumitru Micu, Botoșani, 2000; Elegii coliconeze, postfață Valeriu Stancu, Iași, 2000; Dincolo de
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
1 647; Nicholas Catanoy, C. W. Schenk, L, 1997, 7; Andrei Zanca, C. W. Schenk, PSS, 1997, 1-2; Cassian Maria Spiridon, „Mandala”, „Poezia”, 1997, 3; Mircea M. Pop, România și literatura română în Germania, „Arca”, 1997, 7-9; Al. Pintescu, „Două anotimpuri, toamna”, PSS, 1997, 11-12; Borbély, Xenograme, 161-221; Laurențiu Pop, Un poet elegiac, ST, 1998, 4-5; Mircea A. Diaconu, Christian W. Schenk, CL, 1999, 11; Tatiana Rădulescu, Rostiri și identități paralele, VR, 2000, 7-8; Mircea M. Pop, „Poeme vechi și noi
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
calea de acces la lucrurile învăluite în mister: „Sunt olarul,/ Roată în cuvânt născută./ Pe uliți strig/ Ca darul să se-mpartă./ Cine-mi cere prețul?/ Eu leg cărări...”. Se remarcă totodată o îndulcire a rostirii lirice, preferința pentru pastelurile anotimpurilor, dar se păstrează tonul confesiv tare, expresionist („Dați-mi cuvinte/ Să nu mă pot ucide/ Niciodată în ele!”), care, paradoxal, tinde să evite autobiograficul și să scoată din registrul sentimental ceea ce este specific feminității. Poate că o insuficientă exersare a
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
10.IX.1986, București), dramaturg. A debutat în 1957, la Teatrul Armatei, cu piesa Casa liniștită, salutată de I. M. Sadoveanu și Ion Șahighian. În anii următori i-au fost reprezentate piese într-un act, ca Adevărul din zori (1977), Anotimpuri (Niște pramatii de îngeri) (1977), Busola (1979), Călătorie în doi (1980), O chestiune de onoare (Poansonul) (1981), Și mulțumesc pentru crizantemă... (1981), precum și compuneri mai lungi, printre care Moștenitorii, Șoc la mezanin, Pragul invizibil, Radiografia, Un rulment numit Calypso (1977
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
patriotice antinaziste etc. Piesele lui Ș., conformiste ideologic, nu excelează nici prin construcția unor situații și personaje, nici prin tensiunea ideilor, meritul lor constând în câteva rezolvări comice insolite și în hazul unor replici. SCRIERI: Adevărul din zori, București, 1977; Anotimpuri (Niște pramatii de îngeri), București, 1977; Un rulment numit Calypso, București, 1977; Busola, București, 1979; Călătorie în doi, București, 1980; O chestiune de onoare (Poansonul), București, 1981; Și mulțumesc pentru crizantemă..., București, 1981; Hotelul astenicilor, București, 1982; Salopeta, București, 1982
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]