6,930 matches
-
Baza pronotului și cea a elitrelor dimensiuni egale, iar marginile laterale ale pronotului sunt rotunjite și îngustate anterior. Suprafața pronotului prezintă o punctuație fină și deasă. Elitrele mai înguste decât la brunneus, ușor lățite spre vârf, prevăzute cu o punctuație aspră. În centrul și sudul Europei, în păduri printre materii vegetale descompuse. l=2,2-2,4 mm. ♂ Tarsele anterioare puternic lățite, ceva mai late decât tibiile. 4 Nargus brunneus Sturm Corpul roșcat-maroniu de nuanță închisă sau mai deschisă, cu marginile laterale
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
laterale rotunjite și cu baza dreaptă. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte, cu vârful ușor rotunjit. Suprafața pronotului lucioasă, prevăzută cu o punctuație fină, relativ deasă. Elitrele sunt mai scurte și mai convexe dorsal decât la wilkini, ele au o punctuație aspră. În centrul și sudul Europei prin detritus vegetal. l=2,2-2,3 mm. ♂ Tarsele anterioare puternic lățite. 5 Nargus anisotomoides Spence Oval, ușor convex, lucios, cu o nuanță variabilă de la maroniu la castaniu-închis. Marginile laterale ale pronotului și elitrele roșcat-maronii
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
a elitrelor au o lățime aproximativ egală. Discul pronotului ușor bombat dorsal, prevăzut cu o punctuație fină, relativ deasă și cu granulații fine. Elitrele au strii longitudinale punctate și accentuate, cele exterioare sunt mai șterse. Interstriile elitrelor cu o punctuație aspră, fină și deasă. La ambele sexe tibiile mediane sunt ușor arcuite. Specie endemică răspândită în Carpații Orientali sub pietre și în detritus vegetal. l=4,5-5 mm. ♂ Trohanterele picioarelor posterioare subțiri și înguste, cu un vârf lung și ascuțit. 7
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
decât elitrele, având cea mai mare lățime în partea sa mediană. Marginile laterale și unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite. Jumătatea antemediană a pronotului ușor bombată, iar cea postmediană aplatizată, discul pronotului cu granulații fine, iar unghiurile posterioare prezintă o punctuație aspră. Elitrele alungite, la ambele sexe unghiul sutural este rotunjit. Suprafața elitrelor cu strii fine și cu granulații accentuate dese. În Europa Centrală și de nord, Italia și Peninsula Balcanică. În grote, vizuini și în resturi vegetale. l=4,5-5,2
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
o punctuație extrem de rară. Baza pronotului dreaptă, are aproximativ aceeași lățime cu baza elitrelor. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte cu vârful rotunjit, în vecinătatea lor se află câte o impresiune bazală ușor adâncită. Elitrele oval-alungite, puternic convexe, cu o punctuație aspră. Marginile laterale ale elitrelor puternic rotunjite, îngustate în partea lor postmediană. Trohanterele mediane denticulate. Tibiile mediane și posterioare pubescente. Marginea posterioară a celui de-al 3 lea sternit abdominal cu un tubercul median. Pe terenuri însorite în furnicarele de Messor
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
centrul Europei până în Asia. Mai rară decât specia precedentă. l=3-3,5 mm. 23 Genul Catops Paykull Corpul oval-alungit, ușor îngustat, acoperit de regulă cu o pubescență scurtă și culcată. La cele mai multe specii partea dorsală a corpului prezintă o punctuație aspră și granulații fine. Ochii dezvoltați ei ating de cele mai multe ori baza mandibulelor. Clipeul nu este delimitat de frunte printr-o linie de separație. Antenele ± curbate cu articolul 8 puternic transvers, ultimele 5 articole antenale formează o măciucă alungită. Ultimele 2
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
corpului. Măciuca antenelor ușor îngroșată, cu articolul terminal ascuțit. Pronotul la fel de lat cât elitrele, marginile lui laterale rotunjite și îngustate anterior, iar unghiurile sale posterioare sunt ușor ascuțite, orientate în spate. Suprafața pronotului puternic convexă dorsal, prevăzută cu o punctuație aspră, fină și deasă. Elitrele de 2,5 ori mai lungi decât pronotul, cu marginile laterale ± paralele în porțiunea antemediană, posterior ele sunt lățite și rotunjite. Vârfurile elitrelor (luate împreună) lățite și rotunjite. Lângă sutura elitrelor este vizibil un șănțuleț longitudinal
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
de ulcior, îngustate spre vârf, iar articolele 4-7 sunt de aproximativ 2 ori mai lungi decât late. Pronotul la fel de lat cât elitrele cu unghiurile posterioare drepte. Bordura marginilor laterale ale pronotului puternic arcuită posterior, iar suprafața pronotului prezintă o punctuație aspră. Elitrele puțin mai înguste decât pronotul, au marginile laterale ± paralele și luate împreună sunt aproximativ la fel de lungi și de late, la ♀ vârfurile elitrelor nu sunt lățite. Specie răspândită în cea mai mare parte a Regiunii Palearctice. În compost uscat și
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
fi luptătorul victorios: prin biografia pe care o dedică el lui Mihai Eminescu, devenită autoritară, reeditată până la saturație (niciodată, însă, ca ediție critică, niciodată cu un aparat critic adecvat care să consemneze cel puțin critica de întâmpinare a cărții, foarte aspră în unele privințe) episodul este scos definitiv din discuție. Tehnica scoaterii din context și a întunecării până la ștergere a golului rămas: informația se pierde, interpretarea devine informație de primă mână. Istoricul literar rămâne cu această constatare rece: deși publică în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care 5 ale lui Eminescu (de fapt, acestea mai degrabă sunt chitanțe de primire a sumelor expediate, două sunt scrise la dicteul Hanrietei și una singură este proprie) iar restul ale Hanrietei. Cartea a fost întâmpinată cu rezerve ori cu aspre critici („scrisorile au un cuprins ordinar”, „denigrează”; Titu Maiorescu, în 1902: „sunt caricaturi literare, nu izvoare”, etc.). Acest zguduitor roman epistolar al Hanrietei a făcut dâră adâncă în conștiința publică, prin el s-a instituit definitiv imaginea lui Eminescu bolnav
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
recluziunea lui, boala incurabilă etc. Aron Densușianu, însă, privește lucrurile ca ardelean, de dincolo de munți, de dincolo de granițele politice ale Regatului Român și de dincolo de interesele de grup ale prietenilor lui Eminescu mai mult sau mai puțin junimiști cu un aspru ochi critic față de asemenea inepții debitate de Convorbirile literare imediat după moartea poetului și de Iacob Negruzzi însuși. În necrologul scris la moartea poetului, în numărul din iulie 1889, acesta afirma, de pildă, de-a dreptul triumfalist: „După ce timp îndelungat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la ultimele sale consecințe ontologice.] Din fragmentele de mai sus va fi devenit evident pentru orice cititor neinițiat că Chatterton era un tînăr genial tulburat peste măsură de o viziune a realității oscilînd între vis și devastare violentă, între viață aspră și moarte sigură, cu puțin spațiu de scăpare din această fatalitate ontologică pusă sub semnul războiului total (hobbesianul bellum omnium contra omnes). Că a devenit conștient de această dimensiune insondabil de tragică a vieții de la o vîrstă atît de tînără
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
toate mișeliile dușmanului, în anevoiosul său drum adulmecă înălțimile și azurul cerului și urcă către Dumnezeu, Golgota dată lui. Mișcarea Legionară e armonie de suflete. Tot legionarul se împlinește numai în cadrul acestei armonii. El merge pe linia onoarei, a trăirii aspre și severe. El este omul măsurii, bunului simț și al modestiei. El nu face spectacol prin îmbrăcarea mult chinuitei cămăși verzi. Legionarul e omul faptelor îndrăznețe, a chinului și a zbuciumului în slujba neamului. M-am întrebat de multe ori
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ați înțeles, că a fi elita legionară, în limbajul nostru, nu înseamnă a lupta și a învinge ci înseamnă permanenta jertfire de sine în slujba neamului, că ideea de elită este legată de ideea de jertfă, de sărăcie, de trăirea aspră și severă a vieții, că unde încetează jertfa de sine, acolo încetează elita legionară. Vom jura, deci, că vom lăsa prin legământ urmașilor să vină să jure la mormântul lui Moța și Marin pe următoarele condiții esențiale ale elitei pe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
urmașilor să vină să jure la mormântul lui Moța și Marin pe următoarele condiții esențiale ale elitei pe care noi înșine le jurăm: 1. Să trăim în sărăcie ucigând în noi poftele de îmbogățire materilă. 2. Să trăim o viață aspră și severă cu alungarea luxului și a îmbuibării. 3. Să înlăturăm orice încercare de exploatare a omului de către om. 4. Să jertfim permanent pentru țară. 5. Să apărăm Mișcarea Legionară cu toată puterea noastră împotriva a tot ce ar putea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
În orice clipă Să fiu gata de moarte JUR. Viața legionarului începe cu jurământul, dalta voinței cu care el își modelează și înfrumusețează viața în duhul morților părinți și străbuni, în duhul Căpitanului și a morților săi, printr-o trăire aspră și severă care trezește în sufletul lui vibrații dumnezeiești prin care reușește să pună în lumină vocația gândirii înalte, biruind tentațiile amăgirilor tulburătoare și amarul multor tristeți, împodobindu-și pașii cu fapte mari care îi înalță fruntea și se cuminecă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să îngenunchezi numai în fața lui Dumnezeu și a morților sfinți. Credința te învață să nu folosești cnutul mișeliei. Dar credința fără fapte înseamnă ofilire ca florile câmpului bătute de brumele toamnei. Legionarii mărșăluiesc către un crez: Crucificarea, care înseamnă trăirea aspră și severă cu alungarea luxului, a îmbuibării și iubirea aproapelui până la dăruirea totală. Legionarul a trăit neclintit râvna marilor răspunderi, refuzând permanent poftele lumești, apărând dumnezeiescul din om: sufletul. Nu putem purta cu toții fulgerul îndrăznelii lui Ion Moța și Vasile
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
se atinsese de logodnica sa. Iosif nu ar fi suportat rușinea și a vrut s-o părăsească, dar în ascuns, pentru că dacă ar fi făcut publică situația, Maria ar fi fost lapidată și el nu dorea o astfel de pedeapsă aspră pentru ea. Din fericire, a intervenit același înger Gavriil, care l-a anunțat că Maria e nevinovată, iar cel care urma să fie copilul său este de fapt Fiul lui Dumnezeu (Matei, 1, 18-25). La câteva zile după naștere, micul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
zac osemintele lui Nechifor Lipan. Structura romanului evidențiază două componente: * simbolică-mitică și * epic-realistă, care se interferează pe parcursul întregului roman. Romanul debuează cu legenda pe care Nechifir Lipan obișnuia să pevestească la nunți și la otezuri, în care se evidențiază viața aspră a locuitorilor de la mune care își câștigau pâinea cu toporul ori cu caa, foarte prcepuți în meșteșugul oieritului și cărora Dumnezeu le a dat ca unică menire existențială stăpânirea înveci a acestor locuri. Structurat în 16 capitole, romanul surprinde trei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și ele prezente în roman: cumătria de la Borca, la Cruci nunta, în care tradiția e plină de strălucire. Dar Baltagul ramane, în ultimă analiză, romanul “unui suflet de munteanca, vaduva Vitoria Lipan”. Ea este din Măgura Tarcăului și trăiește viața aspră a oamenilor de la munte. Figura reprezentativă de erou popular, Vitoria întrunește calitățile fundamentale ale omului simplu, care se înscriu în principiile etice dintotdeauna ale poporului român: cultul adevarului, al dreptății, al legii stramoșești si al datinei. Scriitorul dezvăluie neliniștea eroinei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dai voie să nu te crez. Un om endependent, care a făcut servicii partidului, județului, țării... și mie, ca amic, mi-a făcut și-mi face servicii, da!... Și să veniți d-voastră, tot din partid (cu ton de mustrare aspră) și să bănuiți că... să vă pronunțați cu astfel de cuvinte neparlemantare... Îmi pare rău... Brânzovenescu: În sfârșit, noi... Trahanache: Ai puțintică răbdare... Îmi pare rău... (indignat rău de tot.) Care va să zică unde nu înțelegeți d-voastră politica, hop! Numaidecât trădare
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
se-ndoaie de încheieturi; când ea s-a apropiat bine, se oprește țapăn înaintea lui; el cade în genunchi.) SCENA IX Zoe, Cațavencu Cațavencu: Iartă-mă, iartă-mă... Zoe: (râzând) Scoală-te, ești bărbat, nu ți-e rușine! (cu ton aspru.) Scoală-te! Cațavencu: (sculându-se rușinat) Iartă-mă... Zoe: (cu dignitate) Ești un om rău... mi-ai dovedit-o... Eu sunt o femei bună... am să ți-o dovedesc. Acuma sunt fericită... Puțin îmi pasă dacă ai vrut să-mi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
când am ajuns din nou În Aiud, că, deși trecuseră două-trei luni, am fost tot tulburat așa..., am fost amnezic. Și, după ce am ajuns la Penitenciarul Aiud, mi-am reluat aceeași viață de celulă ca și Înainte. Cu regim mai aspru, mai acceptabil... Cu cine ați stat de data aceasta În celulă? De data aceasta n-am mai stat singur decât două-trei zile, după aia m-au dus cu alții. Dar acum muncă n-a mai fost, că deținuții politici nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În față cu mine. Da’ când am pornit din Gherla mi-o spus: „Fiți atenți, că avem În gări puși să vă tragă de limbă”. Și-am semnat că, dacă voi divulga prin ce-am trecut, să mă lovească legile aspre ale Republicii. Și zice ăla către mine: „Da’ de unde vii?”. „Da’ pe dumneata ce te interesează, eu te-am Întrebat pe dumneata de unde vii?” „Hai, domne, dă-o Încolo, de la Goiciu vii?” Ăsta era criminalul din Gherla, șeful, comandantul... Și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Craiova, și când au crezut ei că e timpul potrivit am fost puși În libertate, Însă nu după un an, cât era sentința, ci după un an și jumătate... A fost grea detenția la Craiova? Aici am cunoscut cel mai aspru regim de detenție... Ca alimentație aveam o ciorbă, două turtoaie pă zi și o sută dă grame de pâine... Asta era tot! Altfel, nu pot să spun că m-au maltratat. La Închisoare, gardienii lucrau În trei ture... Erau unii
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]