6,215 matches
-
Claude Piéplu), un polițist zelos și suspicios care își imaginează că Pivert este noul Al Capone. Încercând să se deghizeze pentru a scăpa de urmăritori, Pivert și Slimane atacă doi rabini în toaleta aeroportului, furându-le hainele și răzându-le bărbile și perciunii. Deghizările sunt perfecte, iar cei doi sunt confundați de către familia Schmoll cu rabinul Jacob și cu secretarul acestuia, rabinul Samuel. Singurul care-l recunoaște pe Pivert (dar și pe Slimane) în ciuda deghizării sale este Salomon, fostul său șofer
Aventurile rabinului Jacob () [Corola-website/Science/312919_a_314248]
-
doi inspectori sunt confundați de evrei cu membrii grupării de teroriști. Realul rabin Jacob ajunge la Orly, unde nu-l aștepta nimeni. El este confundat cu Victor Pivert mai întâi de poliție, apoi de Farès și de ucigașii săi (din cauza bărbii sale lungi). Finalul este haotic, dar fericit:
Aventurile rabinului Jacob () [Corola-website/Science/312919_a_314248]
-
etc.). Selecția pentru rolul voievodului român avea sa fie lungă și dificilă, Sergiu Nicolaescu având peste 128 de variante pentru rolul principal. Din cauza selecției anevoioase, regizorul a început să filmeze scenele exterioare cu el însuși în rolul voievodului, lăsându-și barbă în acest scop. Într-un final, sătul de șicanele studioului cinematografic, el și-a ras barba și a impus ca rolul domnitorului român să fie interpretat de Amza Pellea, actor care jucase rolul lui Decebal în "Dacii". Pellea trebuia să
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
128 de variante pentru rolul principal. Din cauza selecției anevoioase, regizorul a început să filmeze scenele exterioare cu el însuși în rolul voievodului, lăsându-și barbă în acest scop. Într-un final, sătul de șicanele studioului cinematografic, el și-a ras barba și a impus ca rolul domnitorului român să fie interpretat de Amza Pellea, actor care jucase rolul lui Decebal în "Dacii". Pellea trebuia să interpreteze inițial rolul lui Selim Pașa. Colea Răutu, un alt actor important care intrase în vederile
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
în 21 ianuarie 1968, fiind împărtășit de franciscanul Aron Vivaldus. A fost înhumat alături de soția sa lângă biserica din Racovița. Vezi și: Ioan Trif (n. 1832, Racovița - d. 10 noiembrie 1903, Cluj) a fost cunoscut în sat cu supranumele de „"Barbă Ruptă"”, ca urmare a unui accident produs prin armă de foc, el fiind fiul pădurarului Ioan Trif. El a urmat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr din Sibiu și a îndeplinit diferite funcții administrative la Sibiu, ca notar în Porcești și mai
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
peșteră curge o apă care la 40 m de intrare formează o cascadă de aproximativ 6 m. Stalactite și stalagmite pot fi observate pe toată lungimea peșterii, unele formațiuni au denumirea de "Mormântul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam și Eva, Barbă lui Mahomed" chiar și "Albă că Zăpadă și cei Șapte Pitici". Peșteră nu poate fi vizitată în totalitate, o parte fiind rezervată cercetărilor speologice. Peșteră adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
corpul este acoperit cu un strat exterior de blană uniformă, scurtă, deasă, aspră, dură la exterior, și un alt strat inferior ceva mai moale și mai scurt. Absența acestuia din urmă constituie un defect. Printre trăsăturile faciale distinctive se numără barba si sprâncenele. Pe urechi părul este mai scurt decât în rest, fiind aproape neted. Părul teckelului sârmos este aranjat în așa fel încât, văzut de la distanță, seamănă cu teckelul cu păr neted. Orice urmă de păr moale în stratul exterior
Teckel () [Corola-website/Science/310036_a_311365]
-
zidurile sale se văd copaci - și până astăzi a rămas o rădăcină de copac în zid. Prin 1709 a fost restaurat, iar azi e singura biserică a Pătrăuților, unde păstorește părintele Morariu, gazda mea. E un preot înalt, frumos, cu barbă albă, cu figura impozantă, un adevărat apostol. Nu-ți descriu primirea ce mi-a făcut-o. E destul să-ți spun că abia picasem în casa lor și, pe când stăteam de vorbă cu părintele, deodată în odaia alăturată aud niște
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
Pe lângă Drumul Robilor se-aude zornăitul drumului curgând în căruțele vechi ca schelete de păsări arhaice. Merg fără cai, fără boi alunecând pe sudoarea cerească din calea robilor. Loitrele moțăie, stelele în jurul roților amețesc. Sub coviltir muntenii se clatină în barbă trezindu-se când roata izbește un luceafăr pe jumătate copt în colierul drumului...</poem> (APC, 40). În volumele publicate din orizontul anului 1980 încoace, elementele terifiantului / apocalipticului sunt trecute în liricul „plan secund“, spre a-și face tot mai mult
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
prima planșă - intitulată „Creatorul” - posedă indubitabile conotații demiurgice cu trimitere expresă biblică. Fondul astral pe care se oglindește demiprofilul unui personaj puternic, inspirat parcă de statuile lui Michelangelo, ne plasează în zona începutului de lume. Trăsăturile puternic marcate ale chipului,barba ce curge în fuioare. Ochiul ce veghează neistovit și omniprezent, constituie argumente solide că ne situăm în prezența unui personak excepțional, apt să imagineze, să construiască și să domine un Univers veșnic. Este, în același timp, un „portret”al Artistului
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
Mai mult decât atât, el a creat Omul, un personaj care caută să iasă la suprafața vârtejului cosmic ce domină activitatea demiurgică. Personajul divin este reprezentat conform iconografiei clasice, plutind peste nori, fiind îmbrăcat într-un veșmânt larg și cu barba căzând în valuri pe piept. Brațele sale sunt ridicate și arată, cu neprefăcută mândrie, spre minunile pe care a izbutit să le producă în zilele Genezei. Viziunea triumfalistă este ușor contrapusă de prezența contorsionată a ființei umane care se luptă
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
și puternice, de regulă, golașe, umede și lipsite de mustăți. Coada este relativ scurtă, rareori ajunge până la călcâi. Corpul este acoperit cu păr, în general, scurt și des, dar care se poate alungi, formând pe cap un moț și o barbă, pe gât și spate - o coamă, iar în vârful cozii - un smoc. Culoarea părului este foarte variată. Dimorfismul sexual este de obicei bine pronunțat. Cu puține excepții ("Tragulidae"), toate rumegătoarele au numeroase glande cutanate specifice pe cap, în regiunea inghinală
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
se aflau în procesul de selectare al înregistrărilor ce urmau să fie incluse pe discurile lor, interptetul lucrând la definitivarea albumului "Viento a Favor", iar Knowles la ediția specială a compact discului "B'Day". Piesa a fost compusă de Reyli Barba și Jaime Flores și i-a fost prezentată lui Paul Forat, ce s-a declarat încântat de înregistrare și a sugerat faptul că ar fi potrivită pentru Fernández. La scurt timp, Lawrie l-a contactat pe managerul solistei, Mathew Knowles
Amor Gitano () [Corola-website/Science/308975_a_310304]
-
naos, deasupra spațiilor destinate ascultării și vizualizări slujbei sunt redate pilda fecioarelor înțelepte. Bolta naosului este decorată prin reprezentarea, în cele patru colțuri ale celor patru evangheliști încadrați în nori și șezând. Au plete mari, nimb în jurul capului, mustață și barbă mare, îmbrăcămintea fiind largă, cu falduri. Deasupra fiecăruia scrie, în limba română cu caractere chirilice, numele celui reprezentat. În spațiile dintre evangheliști au fost reprezentate "Mutarea lui Enoch" respectiv "Sfântul Ilie" într-un car tras de doi cai. Pe fiecare
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
în anul 1870. Între 20 martie/1 aprilie 1869 și 30 septembrie/12 octombrie 1872, a fost pusă în circulație emisiunea „Carol cu favoriți” într-un nou design, cu efigia într-un oval a lui Carol I, din profil, cu barbă și favoriți, cu fața îndreptată spre stânga. Cele cinci mărci aveau valorile de 5, 10, 15, 25 și 50 de bani. Între anii 1871-1872, Poșta Română a emis cinci mărci cunoscute sub numele de „Carol cu barbă”, nedantelate care aveau
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
din profil, cu barbă și favoriți, cu fața îndreptată spre stânga. Cele cinci mărci aveau valorile de 5, 10, 15, 25 și 50 de bani. Între anii 1871-1872, Poșta Română a emis cinci mărci cunoscute sub numele de „Carol cu barbă”, nedantelate care aveau valorile de 5, 10, 15, 25 și 50 de bani. În perioada 15/27 februarie și 30 septembrie/12 octombrie 1872 a circulat o nouă emisiune de trei valori de 5, 10 și 25 de bani cunoscută
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
5, 10, 15, 25 și 50 de bani. În perioada 15/27 februarie și 30 septembrie/12 octombrie 1872 a circulat o nouă emisiune de trei valori de 5, 10 și 25 de bani cunoscută sub denumirea de „Carol cu barbă”, dantelate. Acestea au fost primele mărci poștale dantelate care au apărut în România. Ultimele mărci poștale clasice litografiate românești au fost emise în perioada 20 iulie/1 august și 30 septembrie/12 octombrie 1872 și sunt cunoscute sub denumirea „Carol
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
Acestea au fost primele mărci poștale dantelate care au apărut în România. Ultimele mărci poștale clasice litografiate românești au fost emise în perioada 20 iulie/1 august și 30 septembrie/12 octombrie 1872 și sunt cunoscute sub denumirea „Carol cu barbă” (emisiune defectuoasă) cu efigia în oval. Emisiunea este formată din două mărci poștale nedantelate. Este prima emisiune în care pe timbre apare " ROMANIA " Reprezentarea regelui Carol I în medalion a revenit în anul 1872, când au intrat în uz timbrele
Timbrele poștale și istoria poștală ale României () [Corola-website/Science/309865_a_311194]
-
veșmintele și bijuteriile, de arta fardării ("kômmotikê technê"), care este artificială, excesivă. La Roma patricienele se eplilează, își conturează ochii cu antimoniu, își albesc dinții, folosesc corsete. În opera sa „Arta iubirii” Ovidiu recomandă pentru frumusețea masculină părul proaspăt tuns, barba îndreptată, unghiile tăiate și curate, respirația înmiresmată, pielea bronzată și corpul zvelt. În Evul Mediu se considera că folosirea produselor de înfrumusețare desfigurează opera lui Dumnezeu, întrucât Creatorul ar fi făcut omul după chipul și asemănarea sa. Fardul este asociat
Frumusețe () [Corola-website/Science/309404_a_310733]
-
Alexandru Borza, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea. Terenul este proprietate de stat. Rezervatia botanica Scărița-Belioara conserva specii rare, unele unice în Europa: sângele voinicului, argințica, mărtăloaga, căldărușa, gențiana, buzata, crinul pestriț. Specifice acestui masiv sunt endemismele barbă mugurului, mălăoaie și strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relicva glaciară ajunsă aici din Peninsulă Balcanică. Căi de acces: pe drumul național Turda-Câmpeni DN 75 până la Poșaga de Jos, de unde se continuă pe drumul comunal DC 42 până la Poșaga de Sus, iar
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
funcție și apoi construiește biserică "Sf. Haralambie" în memoria fratelui său. Naratorul-martor, moș Leonte, povestește că în satul Tupliați a trait un boier mare, numit Balomir. Acesta este descris plastic cu ajutorul epitetelor ca fiind mare, fudul, mâinios, aspru, purta o barbă „cât o coadă de păun”. Se însurase de mai multe ori, dar din cauza caracterului răutăcios nevestele l-au părăsit sau au murit. Prima, era fiica de boier și nu l-a putut rabdă, întorcîndu-se la părinții ei. A doua, era
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
regi-preoți, intermediari între lumea divină și lumea pământeană ; "Taraboștii", nobili care luptau călare, aducând la luptă propriile arme și proprii cai ; și Comații, țărani care luptau pe jos, cu arme aduse de Poliști și Taraboști. Poliștii și Taraboștii purtau tradițional barbă și părul scurt (astfel și sunt reprezentați pe columna traiană și pe arcul lui Constantin) ; Comații își puteau rade barba și lăsa părul lung, de unde și denumirea lor (cuvântul "coma" având aceiași etimologie cu "coamă" și "cometă"). Autorii antici, în
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
cai ; și Comații, țărani care luptau pe jos, cu arme aduse de Poliști și Taraboști. Poliștii și Taraboștii purtau tradițional barbă și părul scurt (astfel și sunt reprezentați pe columna traiană și pe arcul lui Constantin) ; Comații își puteau rade barba și lăsa părul lung, de unde și denumirea lor (cuvântul "coma" având aceiași etimologie cu "coamă" și "cometă"). Autorii antici, în general, subliniază virtuțile războinice ale daco-geților; și într-adevăr, crearea, menținerea și prestigiul statului s-au fondat în mare măsură
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
au făcut vizite reciproce. La stabilirea relațiilor de fraternitate a depus mari eforturi Valentina Butnaru președintele asociației „Limba Noastră cea Română”. Nu este de neglijat și faptul că denumirea poate să provină și de la cuvântul grec „pogon” ceia ce înseamnă „barbă” „Pogăneștii aveau să fie menționați într-o dispută, în a doua jumătate a secolului XVIII obiectivul constituindul existența și localizarea satului Bărbești” - care acum este dispărut. De ce denumirea ar putea fi de origine greacă? Mult timp pe malul Prutului lângă
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
ca Dumbledore este singurul vrăjitor de care Voldemort ("Cap-de-mort") se teme. În lupta sa împotriva lui Voldemort, a înființat organizația "Ordinului Phoenix". Dumbledore este descris de către J. K. Rowling ca fiind un om înalt, slab, cu păr lung și argintiu, barbă lungă. Are ochii albaștri, un nas lung și coroiat (arătând de parca s-ar fi rupt de cel puțin două ori) și degete lungi. Poartă ochelari în formă de semiluna. A afirmat odată că ar avea deasupra genunchiului stâng, o cicatrice
Albus Dumbledore () [Corola-website/Science/306059_a_307388]