8,717 matches
-
nu pune niciodată la Îndoială nașterea; conceperea este punctul crucial care asigură apariția copilului. Copilul poate fi dobândit În vis. Simbol al aventurii individuale, visul este expresia cea mai tainică a ființei. În narațiunea Ion Vântul se spune că: În basmul George cel Viteaz o Împărăteasă rămâne Însărcinată În vis. Un caz special de naștere apare În basmul Fata moșului. Un moș și o babă, care nu au avut copii niciodată, au auzit că undeva, departe, există un călugăr care-ți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dobândit În vis. Simbol al aventurii individuale, visul este expresia cea mai tainică a ființei. În narațiunea Ion Vântul se spune că: În basmul George cel Viteaz o Împărăteasă rămâne Însărcinată În vis. Un caz special de naștere apare În basmul Fata moșului. Un moș și o babă, care nu au avut copii niciodată, au auzit că undeva, departe, există un călugăr care-ți dă un leac ca să ai copii. Pleacă moșul peste mări și țări, găsește călugărul care-i dă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de aur. Locul conceperii și rapiditatea gestației țin de sfera fantasticului. Alt caz ciudat este cel consemnat În povestea Fata cu ochii scoși. Frunza și cântecul, două elemente care induc starea de graviditate, contribuie aici la declanșarea acțiunii propriu-zise a basmului. Legenda râului Buzău prezintă o altă situație deosebită. O femeie săracă Vestea despre acesta se răspândi repede și mulți oameni au rugat femeia să le dea lor copilul ca să-l crească. Copilul, Înțelegând parcă vorbele lor că numai cum sta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se Înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. Lazăr Șăineanu arătă că, În basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: a treia zi după naștere, vin În casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență În relație cu omul În gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai În legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința În ursitoare nu notează ca basmul, de pildă practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
populară românească. a. Ursitoarele voci ale destinului Un prim tip include situațiile În care ursitoarele se constituie În voci ale destinului. Un cioban sau un boier (Împărat) aude spusa ursitoarelor și Întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele Îi menesc astfel copilului: prima: ani mulți, În sănătate și cu pace să trăiască; a doua Îi rânduiește să ia fata Împăratului Răsăritului, că fata
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la Împărăteasă, În care poruncea să fie omorât. Baba, carel salvase la naștere, Îi iese din nou În cale și schimbă scrisoarea Împăratului; astfel, Împărăteasa Îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află În centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o Înfige Într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
găsești În urmă ). De fapt, la târg, fata Îl recunoaște, fără să și dea seama, pe cel care i-a fost menit chiar de la naștere. Nimeni nu mai poate schimba nimic, târguiala este doar aparentă, personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se Încheie Însă cu nunta celor doi. Ciobanul Își Întreabă nevasta cu care Între timp făcuse patru copii, unul mai chipeș decât altul , de unde provine numele de nord ( care era totodată și un vestit magician, de vreme ce știa dinainte tot
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
destinului. După credințele poporului român, ursitoarele scriu viața omului, așa cum are să se desfășoare, În toate amănunțimile, și acel scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe, ursitoarele cântă cuprinsul scrisului care rămâne așa cum a fost cântat. Acțiunea din basmul Aflatul se petrece Aceeași situație și În unele basme străine. Astfel, În basmul Peștele și inelul, un baron puternic, În țara pe care le va depăși; a doua Îi menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
așa cum are să se desfășoare, În toate amănunțimile, și acel scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe, ursitoarele cântă cuprinsul scrisului care rămâne așa cum a fost cântat. Acțiunea din basmul Aflatul se petrece Aceeași situație și În unele basme străine. Astfel, În basmul Peștele și inelul, un baron puternic, În țara pe care le va depăși; a doua Îi menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a treia arată că va
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
În toate amănunțimile, și acel scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe, ursitoarele cântă cuprinsul scrisului care rămâne așa cum a fost cântat. Acțiunea din basmul Aflatul se petrece Aceeași situație și În unele basme străine. Astfel, În basmul Peștele și inelul, un baron puternic, În țara pe care le va depăși; a doua Îi menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Aflatul. El Încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, Însă cade În propria-i capcană, zicând: Împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul. În basmul Bujor-Aflat, boierul cere găzduire, omul Îi spune că nevasta lui a născut și că acum așteaptă ursitorile să deschidă copilului calea și norocul În lume, și nu e loc În casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
raclă cu voia Sf. Duh; niște pescari zăresc racla și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând În posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu reiau schema epică a basmelor prezentate mai Înainte. Interesante sunt textele ce Însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește Între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, nimic nu sentâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu . În același timp Încadrăm și basmul Împăratul Constantin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și salvează copilul. Băiatul, crescut de pescari, se căsătorește mai târziu chiar cu fata de suflet a boierului, intrând În posesia averii lui. Narațiunile Florea Găsitu, Aflatu reiau schema epică a basmelor prezentate mai Înainte. Interesante sunt textele ce Însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește Între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, nimic nu sentâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu . În același timp Încadrăm și basmul Împăratul Constantin. Un Împărat șchiop Își trimite ministrul (Spiridon) să cerceteze
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
epică a basmelor prezentate mai Înainte. Interesante sunt textele ce Însoțesc basmele, dialogul ce se stabilește Între culegător și povestitor, prin care se subliniază faptul că, nimic nu sentâmplă făr de ursitori și de Dumnezeu . În același timp Încadrăm și basmul Împăratul Constantin. Un Împărat șchiop Își trimite ministrul (Spiridon) să cerceteze lumea timp de șapte ani și apoi să se Întoarcă și să-i raporteze tot. Ministrul rămâne peste noapte În casa pădurarului Ivan; dar adoarme În trăsură, pentru că nevasta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe cât eon ceaz două-n zi. Când fata Împlinește 17 ani, se duce la o petrecere În vecini, unde o pețește feciorul unui zmeu; fata moare. Tot despre Încălcarea unei interdicții este vorba și În basmul Frumoasa din Pădurea adormită. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că-și va Înțepa mâna Într-un fus și va muri. Blestemul a fost Îndulcit de o zână bună, care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
plănuit de Spin Lung Împreună cu mama sa iese la iveală. În toate aceste narațiuni, ursitoarele (dar și Îngerii) capătă identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul creator de destin Basmul Ursătoru prezintă o situație deosebită. Ursitorile, a treia noapte, se duc la Ursător pentru a afla cum să ursească nou născutul. Răspunsul dat atestă faptul că Ursătorul este acela care coordonează acțiunea de ursire. Rolul ursitoarelor rămâne acela de a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
afla cum să ursească nou născutul. Răspunsul dat atestă faptul că Ursătorul este acela care coordonează acțiunea de ursire. Rolul ursitoarelor rămâne acela de a reprezenta adevărate voci ale destinului. Față de el, Dumnezeul creștin care Îl Îndrumă pe personajul din basm plecat să afle de ce nu are noroc se află În ipostaza unui simplu figurant, care nu poate hotărî nimic. În schimb, Ursătoriu perpetuare evidentă a unei divinități centrale arhaice e anunțat continuu de Ursitoare despre noii născuți spre a dispune
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care nu poate hotărî nimic. În schimb, Ursătoriu perpetuare evidentă a unei divinități centrale arhaice e anunțat continuu de Ursitoare despre noii născuți spre a dispune asupra destinului lor. Doar el Îi poate schimba soarta omului nemulțumit. Intr-un alt basm, Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar Îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a divinităților străvechi de către noua religie. Întâlniri cu ursitoarele se Întâmplă adesea În narațiunile populare. Un Împărat merge În grădina publică , unde ține o conferință , oferind
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
om pentru modificarea destinului: mai Întâi, identificăm tentative de Îmbunare a destinului prin practica masa ursitoarelor, după care Înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (Întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare În care sunt redate practici magice de Îmbunare a ursitoarelor. La Întrebarea Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau Înainte, informatoarea răspunde astfel: uite ierea obicei te țâneai de pat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
modificarea destinului: mai Întâi, identificăm tentative de Îmbunare a destinului prin practica masa ursitoarelor, după care Înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (Întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare În care sunt redate practici magice de Îmbunare a ursitoarelor. La Întrebarea Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau Înainte, informatoarea răspunde astfel: uite ierea obicei te țâneai de pat sau te
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bun. Practica rituală masa ursitoarelor se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din scrisa sau data copilului, lucru care apare mai clar În basme, unde norocul și mintea sunt puse În cumpănă dreaptă. Prin țara Hațegului, moașa, singura care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile În cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o Întâmplare. Desemnarea unor ceasuri sau zile faste pentru consemnarea evenimentului de naștere, cu repercusiuni corespondente pentru evoluția următoare a copilului, este și ea prezentă În credințele tradiționale. Mai multe narațiuni concentrează ideea predestinării la Înec a protagonistului. Într un basm, un copil este sortit să se-nece În fântâna din curte când va Împlini 16 ani. Părinții astupă fântâna, dar copilul este găsit mort Într-o gaură de șoarece ce ducea la puț, sau se Îneacă pe pânza cu care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și În ziua nunții celui născut a dat porunca sa să astupe toate fântânile pentru a scăpa de cele prezise. Cu toată paza, cel menit s-a Înecat În teica de apă pentru păsări. Un caz special este relatat În basmul [Bunica nu vrea să-și salveze nepoata de la moarte, când Dumnezeu și cu Sf. Petru participă la o nuntă, iar mamaia, mă-sa lu tatăl fetii, refuză să dăruiască douăzeci și cinci de ani nepoatei ei, cea care a fost ursită să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Între motivul cărții ca motiv al cunoașterii Încă din pântecele mamei. Cartea Îi acordă celui nenăscut un ascendent asupra lumii dinăuntru și dinafară. Este vorba de o inițiere, conținutul cărții este devorat, absorbit În sânge, Încă din trupul mamei. În basmul Voinicul cel cu cartea În mână născut [Ispirescu], a treia seară după nașterea copilului, ursitoarele Îi spun: cea mare - că are să ajungă bogat; cea mijlocie - că are să-l răpească duhurile rele; iar ultima, că are să ajungă Împărat. Și spusa celei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]