6,712 matches
-
Societății Literare a elevilor cu numele „I. L. Caragiale”, care edita revista "„Curierul Liceului”", unde și-a făcut debutul poetul Nichita Stănescu, și ale Societății Științifice "Spiru Haret". Corpul profesoral al Liceului „Sfinții Petru și Pavel” în anii '40: Clădirea de pe Bulevardul Independenței, în mare parte distrusă de bombardamentele americane din 1944, a fost reparată, căpătând o fațadă în stil socialist. Numele liceului „Sfinții Petru și Pavel” a fost retras de autoritățile comuniste în 1948. A fost o mare dramă pentru profesori
Colegiul Național Ion Luca Caragiale din Ploiești () [Corola-website/Science/297965_a_299294]
-
ca ""Jézebel"", scrisă de Aznavour, sau ""Je t'ai dans la peau"", compusă de Gilbert Bécaud pe un text de Jacques Pills. La 29 iulie 1952, Édith se căsătorește cu Jacques Pills, cu care se stabilește într-un apartament pe bulevardul "Lannes" din Paris, apartament pe care artista îl va păstra până la sfârșitul vieții. În 1953, urmează o cură de dezintoxicare de morfină. Urmează o serie de turnee în New York, Mexico City, Rio de Janeiro, Paris. Édith Piaf este o stea
Édith Piaf () [Corola-website/Science/297974_a_299303]
-
spân><spân><b>mplat acolo? </b></spân></p> Violene: În urmă cu </spân><spân>trei ani de zile, mai mulți romi macedonieni care erau la începutul procedurii de azil, s-au instalat la începutul iernii pe un teren de pe marginea bulevardului Esmonin, din sudul oraș</spân><spân>ului. Pe masura ce aflau că se poate sta acolo, au început să vin</spân><spân>a și alți migranți, pentru că era loc destul. La un moment dat a fost evacuat și un squat de migranți
Rasism, evacuări și organizare pentru drepturile locative ale migranților romi în Franța () [Corola-website/Science/296095_a_297424]
-
au început să vin</spân><spân>a și alți migranți, pentru că era loc destul. La un moment dat a fost evacuat și un squat de migranți din oraș, care s-au mutat pe același tere</spân><spân>n de la marginea bulevardului (știau că dacă ocupă alte case, sunt imediat scoși afară de poliție, deci au mers s</spân><spân>a stea i</spân><spân>n bărăci). Așa s-a ajuns la un numar de 400 de persoane care locuiau acolo iarna trecută
Rasism, evacuări și organizare pentru drepturile locative ale migranților romi în Franța () [Corola-website/Science/296095_a_297424]
-
singur în ultima bancă și de la care nu-mi amintesc să fi auzit vreodată un cuvânt. A fost prima dată când am văzut că se fac diferențe pe baza etniei. În 2005, am intrat la Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, de pe Bulevardul Dacia. M-am dus acolo cu manele pe telefon și cu „fă” în vocabular. La scurt timp, am simțit cum cultura mea de cartier era văzută de restul clasei ca lipsă de cultură. Câteva colege mă tachinau când vorbeam cu
Alexandru Fifea: „Nu mi-am asumat și nu vreau să-mi asum declarat chestia asta: actorul rom” () [Corola-website/Science/296160_a_297489]
-
spân></p> Am scăpat de toate astea în 1975, când m-am mutat în stradă Tomis, garsoniera proprietate personală. Aveam o singură cameră, dar în comun doar cu soția. Ioseph Cotnăreanu Am locuit în comun din 1950 până în 1971, în bulevardul Mărășești, cu o familie, Herșcovici. Ei aveau o cameră, eu și soția aveam două camere, dar de fapt una era oarecum de trecere. Ei erau oameni de varsta părinților noștri, și erau părinții unei prietene a noastre. Relațiile, în mod
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">o</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> vârstă foarte fragedă m-am mutat din strada Delea Veche, unde m-am născut, în bulevardul Elisabeta. Asta în anii ’24-’25. Apoi, în ’27-’28, pentru un an, ne-am mutat în orașul Târg</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">u </spân></spân></spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
Din oraș pornesc 5 magistrale feroviare: 300 (București-Oradea), 500 (București-Bacău-Suceava-Verești), 700 (București—Brăila-Galați), 800 (București-Constanța), 900 (București-Drobeta-Turnu Severin-Timișoara-Jimbolia) și 3 linii secundare interoperabile: 901 (București-Pitești-Craiova), 902 (București-Giurgiu) și 903 (București-Oltenița). Elementul de bază al rețelei străzilor urbane din București sunt bulevardele de mare circulație, care pleacă din centrul urban la suburbii. Axele principale (nord-sud, est-vest, nord-vest-sud-est) și două inele (interior și exterior) contribuie la reducerea aglomerației din trafic. Străzile în municipiu sunt de obicei înțesate în timpul orelor de vârf din cauza creșterii
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
întind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primărie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (și numerotate în sensul acelor de ceasornic) astfel încât fiecare să aibă în administrație o parte a centrului Bucureștiului. Primăria Generală este responsabilă cu utilitățile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primăriile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetățeni și consiliile locale, străzile secundare, parcuri, școli și serviciile de salubrizare. Zona metropolitană București (pe scurt "ZMB") cuprinde actualmente aproximativ 2,4 milioane de locuitori (neoficial 3,4 milioane). Conform proiectelor
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
a Teatrului Național, a cărei modernism a fost ulterior denaturat, la ordinul lui Ceaușescu, prin fațade cu arcade. Epoca lui Nicolae Ceaușescu a adus cu sine schimbări grave în structura urbanistică a capitalei. Construirea unui nou palat prezidențial și a Bulevardului Victoriei Socialismului s-a făcut cu prețul distrugerii vechilor cartiere Uranus, Izvor, Rahova și Antim. Foarte contestată în noul ansamblu este Casa Poporului a arhitectei Anca Petrescu, azi sediu al Parlamentului României. Lucrările la acest edificiu megaloman, care se întinde
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
lucrările de structură), UTI și Activ Group Management. Data estimată de dare în folosință a tronsonului până la Eroilor este prima parte a anului 2018. Construcția interstației Academia Militară-Eroilor a fost marcată de surparea pe 12 decembrie 2015 unei porțiuni din Bulevardul Eroilor ce a afectat și câteva clădiri din zonă. Traficul din zonă a fost deviat timp de mai multe luni, fiind evacuați și unii locuitori din zonă. Pe 4 iulie 2012, Guvernul a adoptat un proiect de lege privind ratificarea
Metroul din București () [Corola-website/Science/298423_a_299752]
-
a fost declarat comună în departamentul Dyle și abația a fost desființată. După această perioada populația Ixelles-ului crește datorită dezvoltării Bruxelles-ului. În 1860 comuna pierde o parte din teritoriu ca urmare a amenajării parcului Bois de la Cambe și a Bulevardului Louize care îl leagă de Bruxelles. Teritoriul comunei este astfel divizat în două, de o parte și de alta a bulevardului, un bulevard în stil haussmannian. Ixelles și Bulevardul Louize devin o zonă burgează a Bruxellesului, numeroase personalități mutându-se
Ixelles () [Corola-website/Science/298508_a_299837]
-
-ului. În 1860 comuna pierde o parte din teritoriu ca urmare a amenajării parcului Bois de la Cambe și a Bulevardului Louize care îl leagă de Bruxelles. Teritoriul comunei este astfel divizat în două, de o parte și de alta a bulevardului, un bulevard în stil haussmannian. Ixelles și Bulevardul Louize devin o zonă burgează a Bruxellesului, numeroase personalități mutându-se în regiune. Orașul cunoaște o dezvoltare interesantă, numeroase imobile în stil Art Nouveau și Art Deco fiind construite. În 1924 pe
Ixelles () [Corola-website/Science/298508_a_299837]
-
1860 comuna pierde o parte din teritoriu ca urmare a amenajării parcului Bois de la Cambe și a Bulevardului Louize care îl leagă de Bruxelles. Teritoriul comunei este astfel divizat în două, de o parte și de alta a bulevardului, un bulevard în stil haussmannian. Ixelles și Bulevardul Louize devin o zonă burgează a Bruxellesului, numeroase personalități mutându-se în regiune. Orașul cunoaște o dezvoltare interesantă, numeroase imobile în stil Art Nouveau și Art Deco fiind construite. În 1924 pe teritoriul comunei
Ixelles () [Corola-website/Science/298508_a_299837]
-
teritoriu ca urmare a amenajării parcului Bois de la Cambe și a Bulevardului Louize care îl leagă de Bruxelles. Teritoriul comunei este astfel divizat în două, de o parte și de alta a bulevardului, un bulevard în stil haussmannian. Ixelles și Bulevardul Louize devin o zonă burgează a Bruxellesului, numeroase personalități mutându-se în regiune. Orașul cunoaște o dezvoltare interesantă, numeroase imobile în stil Art Nouveau și Art Deco fiind construite. În 1924 pe teritoriul comunei se instalează un campus din Universitatea
Ixelles () [Corola-website/Science/298508_a_299837]
-
cu anul 1999 primăria municipiului folosește o nouă stemă în actele oficiale. Aceasta a fost realizată de o elevă de liceu în anul 1995, în cadrul unui concurs inițiat de primarul Gheorghe Funar (PRM). Noua stemă combină reprezentarea Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor cu statuia zeiței Minerva, deasupra cărora este plasat un lup dacic. Stema introdusă de administrația Funar nu a fost aprobată de Comisia Zonală de Heraldică (în consecință nici de CNHGS), motiv pentru care folosirea ei constituie o încălcare a
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
și deschiderea mall-ului Quatre-Temps în 1981 l-a transformat într-un centru comercial important din regiunea Île-de-France. În 2007 districtul numără aproximativ 150.000 de angajați și 20.000 de locuitori. Cartierul se întinde în interiorul și în exteriorul unui bulevard circular cu sens unic. Are o suprafață de 160 de hectare și a fost împărțit, în 2011, în patru sectoare principale (Arche Nord, Arche Sud, Esplanade Nord și Esplanade Sud) pentru a înlocui sectoarele anterioare în număr de 12 (simplă
La Défense () [Corola-website/Science/307005_a_308334]
-
Germania de Vest, ea a fost mare sărbătoare în Republica Democrată Germană. În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la
Ziua Muncii () [Corola-website/Science/307015_a_308344]
-
ul ("pro magistratu", în caliate de magistrat), este persoana investită cu puterea de magistrat, însă numai în afară de pomerium ("bulevard sacru", de o parte și de alta a "brazdei primordiale", săpată în pământ în momentul întemeierii unui oraș). ura are tot un caracter militar (comandă militară sau guvernare a unei provincii); de aceea nu pot exista decât trei feluri de
Promagistrat () [Corola-website/Science/307056_a_308385]
-
de la moartea acestuia, autoritățile au dezvelit un bust din bronz, situat astăzi în fața Bibliotecii Județene, operă a sculptorului I. Dimitriu-Bârlad, după masca mortuară luată de Antonio Ruta". Autoritățile au atribuit în 1960 numele lui Ioan N. Roman străzii ce leagă bulevardul Alexandru Lăpușneanu de străzile Mihai Viteazu și Ion Lahovari. De asemenea, în 1995, liceul al cărui sediu se află astăzi pe strada Cuza Vodă nr. 80 (inițial se afla pe stradela Basarabi nr. 2), poartă numele fostului primar. Din 2003
Ioan N. Roman () [Corola-website/Science/307055_a_308384]
-
25 de societăți științifice internaționale, inclusiv a Societății Americane de matematică, a Societății Internaționale de astronautică ș.a. Acad. Dimitrie I. Mangeron a fost înmormântat în cimitirul Mănăstirii Podgoria Copou, la mormântul său fiind amplasat un bust de bronz. În prezent, bulevardul ieșean care străbate splaiul Bahluiului de la Facultatea de Chimie Industrială la Facultatea de Construcții și Arhitectură poartă numele academicianului .
Dimitrie Mangeron () [Corola-website/Science/307191_a_308520]
-
este o sală de expoziții din București, situată pe bulevardul "Nicolae Bălcescu", la numărul 18, în apropierea Pieței Universității. O doamnă, Elena, moștenitoarea unei familii de greci stabiliți de generații în Valahia, a făcut prin testament o donație către Academia Română, pentru a se înființa "Fundația Ioan Dalles", ca lăcaș de
Sala Dalles () [Corola-website/Science/307230_a_308559]
-
de făcut. Totuși, dintre cei mai apropiați trebuie menționați: Fiind unul din cei mai în vârstă membri ai grupului, el era de obicei gazda reuniunilor acestui grup, în special după ce se instalase în casa pe care și-o construise pe Bulevardul Regele Carol I din București în 1895 locul de întâlnire al grupului de prieteni era casa la Anghel Demetriescu. Rare erau zilele în care să nu aibă o discuție cu unul din acești prieteni. O ocazie care nu era pierdută
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
râul Colentina, s-a procedat și la acoperirea râului Dâmbovița cu un planșeu de beton în zona Palatului de Justiție, de la "Piața Senatului" (în prezent Piața Națiunile Unite) până la Piața Națiunii (în prezent Piața Unirii) inclusiv, Splaiul Independenței devenind un bulevard în toată regula. Acest planșeu a fost înlăturat cu ocazia lucrării de "Amenajarea Râului Dâmbovița în Municipiul București", aprobată prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 242/1987. Datorită creșterii aparatului judiciar, în 1946 clădirea a suferit
Palatul de Justiție din București () [Corola-website/Science/307283_a_308612]
-
exista micuța așezare "Castrum Clus", care ocupa doar aproximativ un sfert din suprafața cetății romane. Era delimitată la vest și la nord, ca și incinta romană "Napoca", de Pârâul Țiganilor, respectiv, "Canalul Morilor", la est hotarul era aproape de linia actualului Bulevard Regele Ferdinand, iar la sud aproximativ pe linia actualei străzi Memorandumului și a laturii nordice a Pieței Unirii. Mult mai mică față de antica incintă romană, cetatea se presupune a fi fost construită cu materiale extrase din vechile clădiri și fortificații
Prima cetate medievală a Clujului () [Corola-website/Science/307296_a_308625]