7,134 matches
-
amplasării noului pod peste Dunăre. În octombrie 1998, la întâlnirea Trilateralei Grecia-România-Bulgaria, desfășurată la Delphi, în Grecia, președintele bulgar Petăr Stoianov și premierul grec Costas Simitis au pledat pe lângă președintele român Emil Constantinescu pentru construirea podului în zona menționată. Presa bulgară, preluată și de presa română, relata la încheierea lucrărilor Trilateralei că Bucureștiul continuă să se opună construirii unui pod în zona vestică a graniței comune (Vidin-Calafat), deoarece prin acest amplasament se va reduce drastic lungimea tronsoanelor traversate pe teritoriul României
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
inițiativa Bulgariei de construire a unui pod peste Dunăre în zona Vidin-Calafat, a cărui finanțare să fie asigurată în întregime de autoritățile de la Sofia”. Constantinescu mai preciza că a abordat această problemă în cursul unei întâlniri bilaterale cu omologul său bulgar, Petăr Stoianov. Pe 14-15 mai 1999 s-a ținut la Lvov, în Ucraina, cea de-a șasea Conferință la nivel înalt a țărilor Central-Europene. La conferință, președintele român Emil Constantinescu a declarat că România ar putea să-și reconsidere poziția
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
lui la Turnu Măgurele-Nicopole sau la Silistra-Călărași, iar Bulgaria insistând pentru zona Vidin-Calafat. Pe data de 31 octombrie 1999, la o masă rotundă organizată de postul de radio Europa Liberă și moderată de Nestor Ratesh, experții român Gabriel Năstase și bulgar Hristo Pavlov au analizat tensiunile create între cele două țări de neînțelegerile privind amplasarea podului. Gabriel Năstase considera că tensiunile dintre cele două țări privind podul de pe Dunăre sunt artificiale, iar Hristo Pavlov se arăta șocat în primul rând de
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
puternic pentru soluționarea disputei româno-bulgare. Pe data de 25 martie 2000, într-o vizită făcută la Arad, Bodo Hombach declara: În legătură cu finanțarea podului: La sfârșit, Bodo Hombach concluziona: Trei zile mai târziu, pe data de 28 martie, premierii român și bulgar din acea perioadă, Mugur Isărescu și Ivan Kostov, au semnat la București, în prezența președintelui Constantinescu și a lui Bodo Hombach, documentul privind construcția celui de-al doilea pod peste Dunăre în zona Calafat-Vidin. Ulterior semnării acordului, la conferința de
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
vor trece prin regiunea defavorizată a Văii Jiului, creând noi locuri de muncă. Valoarea totală a investiției, adică podul plus legăturile rutiere și feroviare dintre pod și Ungaria, a fost estimată la aproximativ un miliard de dolari. De altfel, presa bulgară sublinia și ea că în schimbul acordului pentru amplasamentul Vidin-Calafat, România ar fi primit de la Uniunea Europeană acceptul ca traseul rutier și feroviar care va lega podul de frontiera cu Ungaria să fie cu circa 120 km mai lung, trecând prin Craiova
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
că în schimbul acordului pentru amplasamentul Vidin-Calafat, România ar fi primit de la Uniunea Europeană acceptul ca traseul rutier și feroviar care va lega podul de frontiera cu Ungaria să fie cu circa 120 km mai lung, trecând prin Craiova și Valea Jiului. Presa bulgară mai sugera că o treime din banii pentru finanțare ar urma să fie asigurați de UE. În realitate, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Pentru a crea o legătură rutieră între viitorul pod Calafat-Vidin și granița cu Ungaria, guvernul
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
României, acesând fonduri ISPA și cofinanțând investițiile, a decis începerea lucrărilor de reabilitare și modernizare a DN56A (Maglavit-Șimian), și DN6, între Șimian, Turnu Severin, Lugoj și Timișoara. În iunie 2004, premierul de atunci al României, Adrian Năstase, și omologul său bulgar, Simion de Saxa-Coburg Gotha, au avut o scurtă întâlnire la Calafat, locul de amplasament al viitorului pod peste Dunăre. Prezent și el la întâlnire, Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului din acea perioadă, a declarat: Dacă atribuirea de către partea
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Simion de Saxa-Coburg Gotha, au avut o scurtă întâlnire la Calafat, locul de amplasament al viitorului pod peste Dunăre. Prezent și el la întâlnire, Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului din acea perioadă, a declarat: Dacă atribuirea de către partea bulgară a construcției podului spaniolilor de la FCC nu a suscitat suspiciuni, în schimb licitația organizată de partea română a stârnit controverse. La licitație au participat doar două consorții, spaniolii de la AZVI / Vimac și asocierea italo-austriaco-română Astaldi / Swietelsky / Euroconstruct / Ansaldo, iar câștigătorul
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
de euro mai mult decât prima firmă clasată. Unul din competitori, firma Hill International, a contestat licitația, însă pe data de 24 decembrie 2008 și-a retras contestația. Între timp au apărut probleme și pe malul bulgăresc. Alexandăr Țvetkov, ministrul bulgar al Transporturilor, anunța în toamna lui 2009 că lucrările la pod sunt în întârziere cu 12-14 luni din cauza managementului defectuos: Pentru a putea preda companiilor constructoare amplasamentul liber de sarcini, România și Bulgaria au fost nevoite să procedeze și la
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
același mal. Dificultățile legate de exproprieri au întârziat lucrările și pe malul bulgăresc. Deși oficial Bulgaria a început lucrările în iunie 2007, în realitate, datorită problemelor cauzate de exproprieri, începerea propriu-zisă a construcției a fost amânată până în martie 2008. Presa bulgară a relatat pe larg situația. Ministrul bulgar adjunct al Transporturilor, Vessela Gospodinova, anunța în octombrie 2007 că ministerul va primi pe data de 5 noiembrie 2007 un studiu independent privind valoarea a 20 de suprafețe de teren și că negociază
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
întârziat lucrările și pe malul bulgăresc. Deși oficial Bulgaria a început lucrările în iunie 2007, în realitate, datorită problemelor cauzate de exproprieri, începerea propriu-zisă a construcției a fost amânată până în martie 2008. Presa bulgară a relatat pe larg situația. Ministrul bulgar adjunct al Transporturilor, Vessela Gospodinova, anunța în octombrie 2007 că ministerul va primi pe data de 5 noiembrie 2007 un studiu independent privind valoarea a 20 de suprafețe de teren și că negociază cu proprietarii acestora, în vederea cumpărării lor. Potrivit
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
al Transporturilor, Vessela Gospodinova, anunța în octombrie 2007 că ministerul va primi pe data de 5 noiembrie 2007 un studiu independent privind valoarea a 20 de suprafețe de teren și că negociază cu proprietarii acestora, în vederea cumpărării lor. Potrivit ziarului bulgar "Dnevnik", problemele cauzate de exproprieri au întârziat cu două luni semnarea contractului pentru construirea infrastructurii de acces la pod de pe malul bulgăresc. Același ziar, preluat de agenția "Novinite", explica și cauza acestei întârzieri, susținând că primăria Vidin, în loc să ofere teren
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
ziar, preluat de agenția "Novinite", explica și cauza acestei întârzieri, susținând că primăria Vidin, în loc să ofere teren cu titlu gratuit Ministerului Transporturilor, a separat unele parcele și a vândut unor persoane particulare circa 30.000 m. Pentru rezolvarea acestei situații Guvernul bulgar a fost nevoit să emită un nou decret de expropriere, care nu a intrat însă în vigoare decât la jumătatea lunii decembrie 2007. În luna august 2008 compania spaniolă FCC anunța că lucrările sunt întârziate deja cu patru luni față de
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
ale Dunării, consideră acum că podul va costa cu zeci de milioane de euro în plus față de valorile estimate inițial, iar termenul de finalizare, amânat din 2010 până spre sfârșitul lui 2011, a fost din nou depășit. Surse din Ministerul bulgar al Transporturilor care au dorit să-și păstreze anonimatul, citate de cotidianul "Trud", consideră că podul va fi în final mai scump cu 20-30% decât valoarea contractuală, adică cu 20-30.000 .000 euro. Consultantul desemnat de partea bulgară, consorțiul Ingérop
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
din Ministerul bulgar al Transporturilor care au dorit să-și păstreze anonimatul, citate de cotidianul "Trud", consideră că podul va fi în final mai scump cu 20-30% decât valoarea contractuală, adică cu 20-30.000 .000 euro. Consultantul desemnat de partea bulgară, consorțiul Ingérop / High-Point Rendel, a solicitat încă 3.000.000 euro față de suma de 6.000.000 euro convenită prin contract. Suplimentarea a fost motivată de nenumăratele întârzieri și amânări ale lucrărilor, rezultând un număr mult mai mare de ore
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
severă care nu fusese luată inițial în calcul: prezența unor lespezi de piatră de dimensiuni mari care puteau afecta stabilitatea construcției. Aceasta a dus la modificarea proiectului, la noi întârzieri și la sume suplimentare de bani solicitate de către FCC Ministerului bulgar al Transporturilor. Alte întârzieri și solicitări de plăți suplimentare din partea constructorului spaniol s-au datorat descoperirii de-a lungul traseului a unor cabluri și instalații neprevăzute în proiectul inițial, care au necesitat noi lucrări de reproiectare și relocare. În vara
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
avut nevoie pentru construcția de terasamente de circa 1 milion de metri cubi de pământ. Constructorul spaniol viza în acest scop extragerea de agregate de pe o suprafață de 1800 de ari din apropierea saitului lucrării, însă s-a lovit de Legea bulgară a Concesiunilor. Legea nu permite încredințarea directă, ci tratează excavarea de pământ la fel ca pe extracția de minerale, aur sau platină, solicitând o licitație la care să participe cel puțin două companii. Astfel că FCC s-a trezit în
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Așa că, în teorie cel puțin, Bulgaria ar fi fost nevoită să înapoieze acești bani Uniunii Europene. Același lucru l-ar fi riscat și România, dacă nu termina infrastructura adiacentă podului până în data de 31 decembrie 2010. În aceste condiții, guvernul bulgar a solicitat Comisiei Europene extinderea termenului memorandumului financiar pentru construcția podului. Conform unor surse citate în luna decembrie 2009 de agenția bulgară "Novinite", Comisia Europeană ar fi acceptat extinderea, însă pentru un termen de trei ori mai scurt decât cel
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
și România, dacă nu termina infrastructura adiacentă podului până în data de 31 decembrie 2010. În aceste condiții, guvernul bulgar a solicitat Comisiei Europene extinderea termenului memorandumului financiar pentru construcția podului. Conform unor surse citate în luna decembrie 2009 de agenția bulgară "Novinite", Comisia Europeană ar fi acceptat extinderea, însă pentru un termen de trei ori mai scurt decât cel solicitat de Bulgaria. Pe 26 februarie 2010, premierii Emil Boc și Boiko Borisov au declarat la Sofia că vor face echipă comună
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
acest proiect și să prelungească termenul în care banii pot fi cheltuiți. Ei au făcut apel la Comisia Europeană să permită celor două țări să extindă termenul de folosire a fondurilor până la 31 decembrie 2012. Pe 29 martie 2010, cotidianul bulgar "Sega" a reluat problema finanțării podului. Ziarul atrăgea atenția că, deși discuțiile dintre premierii României și Bulgariei, Emil Boc și Boiko Borisov, s-au intensificat, nu exista nicio certitudine în legătură cu finalizarea la timp a lucrărilor de construcție a podului peste
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
intensificat, nu exista nicio certitudine în legătură cu finalizarea la timp a lucrărilor de construcție a podului peste Dunăre. Cotidianul trăgea semnalul de alarmă că planează în continuare riscul ca cele două țări să piardă fonduri europene de milioane de euro. Ziarul bulgar reamintea divergențele româno-bulgare din trecut privind amplasamentul podului, sugerând că România n-ar fi în continuare interesată de construcția acestuia; mai mult, în articol se arăta că România n-a întreprins niciun pas în reabilitarea legăturilor feroviare și rutiere dintre
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
Dunării. Ziarul conchidea: „Podul peste Dunăre 2 are mai mulți dușmani decât prieteni”. În aprilie 2010, Comisia Europeană a anunțat că a acceptat extinderea termenului de folosire a fondurilor ISPA până la 31 decembrie 2012, decizie salutată de guvernele român și bulgar.
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
1882 ca răspuns la atacurile din "Românul" ale lui N. Xenopol . Acesta afirmase că producția literară a lui Eminescu dovedea o „necunoștință deplină a limbii române” și că ea cuprindea „nenumărate exemple de aberațiune mintală”. În plus, poetul era numit „bulgar” cu „capul pătrat”, „flașnetar” cu îmbrăcămintea în dezordine și recomanda internarea lui la Mărcuța pentru că se credea român, deși își schimbase terminația numelui din "ovici" în "escu". Răspunsul lui Eminescu, scris în nume personal (articolul este semnat, spre deosebire de marea majoritate
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
România și Învățarea autonomă a limbilor străine ALL coordonat de CNAI, Pamplona, Spania. Fiecare proiect dezvoltă programe de învățare mixtă, la nivelul "Waystage" A2, în conformitate cu descriptorii de competență definiți în CECR (Cadrul European Comun de Referință). ALL: română, turcă, lituaniană, bulgară. TOOL: slovenă, olandeză, maghiară, estonă, malteză. Dezvoltarea este importantă în ceea ce privește dimensiunea și domeniul de aplicare și faptul că acestea pot fi chiar primele cursuri de învățare mixtă disponibile în aceste limbi și reprezintă o evoluție pentru aplicarea tehnicilor modernde de
Învățare mixtă () [Corola-website/Science/314236_a_315565]
-
parlament din istorie, care era format din Camera Lorzilor și Camera Comunelor. În estul și centrul Europei, triburile slave creștinate și alfabetizate de Chiril și Metodiu, se vor stabili spre sec. VII-IX, ce vor pune bazele statelor slave ca Țaratul Bulgar sau principate și cnezate ca Novgorod și Kiev (create de vikingi),și ulterior, Cnezatul Moscovei. La începutul mileniului II, lumea veche era împărțită în două religii: Creștinismul și Islamul. Creștinismul avea să fie împărțit în Marea Schismă din 1054 în
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]