6,806 matches
-
lui, probabil. (...) - A lu’ nimeni. - Toți suntem așa băiete, zice ăla, zdrențărosul, cumva profund, suspinând.” Din compătimitul milogului (și aici existența lui e secundă, să ajungi la mila unui milog...), ajunge imediat adversarul lui, când acesta pricepe cine-i golise bunătate de sticlă de tărie... Mai are câte un remediu împotriva disperării mute, dar nici acestea nu sunt neproblematice. Iarna, de exemplu, își face cărarea lui pe zăpadă. Bătătorește la nesfârșit stratul de zăpadă până ce iese o cărare perfectă: „niciodată n-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
societății cine e și de ce în stare. El rămâne aparent bun, fără replică la lovituri, sau dacă are replici, acestea sunt cel mult autoironice. Revenirea la sine este defensivă în cazul ratatului. Se consumă în absența acțiunii. În acest caz, bunătatea, dispoziția de a nu răspunde răului cu rău, este aparentă căci defensiva, retragerea în sine a acestui personaj nu are consecințe pozitive pentru nimeni. Orice criteriu i-am aplica, principiul plăcerii, principiul deontologic, principiul consecinționist, faptul retragerii rămâne un fapt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de aur? Simțind dificultatea unui titlu mai mult decât ambiguu, profund echivoc, editorii încearcă să-l explice. Ar fi vorba, de fapt, de însemnări despre tot ce în cultura europeană și a noastră a însemnat reușite, promovare, redresare sau remedieri. Bunătate deci în sens de creație malgră tout, argument și pentru o jubilație nesfârșită. S-a spus de altfel despre Constantin Noica, în mod pătrunzător, că era incapabil să vadă, să simtă, să realizeze răul. Nici cel comunist, nici un altul. Așa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
o perioadă de populism cultural egalitarist, de totală depersonalizare și nivelare, Constantin Noica scria despre Ce înseamnă cultură de performanță (1981), Despre cei douăzeci și doi sau cultura de performanță (1981). Textele au fost publicate recent în Simple introduceri în bunătatea timpului nostru. El patrona și stimula, alături de P. Creția, ediția Platon, îndemna stăruitor pe tineri să învețe greaca, latina, germana. Să facă, mai ales, în orice condiții și cu orice preț (nota utopică reapare), cultură. Această asceză și fanatismul cultural
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
9 cf. Wladislaw Tatarkiewicz, Analysis of Happiness (Warszawa The Hague, 1976), p. 209; în general, întreg capitolul Character and Happiness. 10 Jurnal de idei, p. 194. 11 Gabriel Liiceanu, Despre limită (București, Humanitas, 1994). 12 Constantin Noica, Simple introduceri la bunătatea timpului nostru. Ediție îngrijită de Marin Diaconu și Gabriel Liiceanu (București, Humanitas, 1992). Notă asupra ediției, p. 7. 13 Idem, Jurnal de idei, pp. 387, 136, 202. 14 Pour une morale de l'ambiguïtă (Paris, Gallimard, 1964), p. 205. 15
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rezultă că pot apărea susțineri diferite la autori diferiți, chiar contradicții. Un caz de specificare a datoriei directe poate fi cel al tigrilor siberieni, după cum temeiuri pentru datorii directe găsim în teoriile utilitariste elaborate în legătură cu unele concepte precum cruzimea sau bunătatea. O a doua distincție propusă de Regan în contextul dezbaterii despre drepturile animalelor este aceea dintre agent moral și pacient moral, distincție care ar duce la o nouă înțelegere a relațiilor morale. Agenții morali, despre care presupunem că au capacitatea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aleasă de către toate ființele raționale. Prima problemă cu care s-ar confrunta o asemenea teorie ar fi așa-numita problemă a conflictului. Virtuți diferite ne pot orienta în direcții diferite. De exemplu, onestitatea îmi cere să spun un adevăr dureros, bunătatea și compasiunea mă fac să mint. Acceptăm că putem avea asemenea dileme morale sau încercăm o cale de ieșire din încurcătură? O etică normativă ar trebui să rezolve o asemenea problemă. Răspunsul ar fi acela că facem mai degrabă A
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anume despre acceptarea de sine: "Dar dacă aș descoperi că ultimul dintre semeni, cel mai sărac dintre cerșetori, cel mai impudic dintre greșiți, dușmanul însuși - că toți aceștia sunt în mine, că eu însumi am nevoie de pomana propriei mele bunătăți - că eu însumi sunt dușmanul ce trebuie iubit - ce s-ar întâmpla atunci?" Și eventualitatea era urmată de speculația autorului că nevoiașul cel mai mizer dinlăuntrul nostru ar fi respins mai nemilos decât orice aproape și ascuns sistematic privirii publice
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Saussure a fost preocupat de relația dintre semnificat și semnificant, neglijând referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
-i Încurajează, renovează legătura cu părinții, schimbă pe ceilalți și se schimbă ea Însăși. Descoperă, Într-un fund de sat, „pasiune, dăruire și oameni minunați”. Ce poate fi mai Încurajator decât propoziția: „Regret și astăzi, profesor de liceu fiind, candoarea, bunătatea, felul În care mă sorbeau din priviri acei copii”. Nu-i totul pierdut, nu-i așa? (30.01.2010) „Poporul meu” Oamenii politici, jurnaliștii, analiștii sociali apelează adesea la formule generalizatoare precum „poporul român”, „românii”, oamenii muncii, sindicaliștii - sintagme sau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la care ne atașasem o tânără care ni se adresează În română. E chiar româncă, stabilită În zonă de 14 ani, probabil cu soțul, un domn rezervat, cam speriat. Nimerim la o expoziție culinară, ni se oferă tot felul de bunătăți specifice zonei, dulciuri, anchois, miere de albine, chiar și vin din zonă. La un moment dat ajungem la o expoziție de pictori contemporani ruși și români. Surpriză, Între români și trei ieșeni. Regăsim tablourile compozite ale lui Dan Hatmanu, muza
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
arta războiului și diplomat. Pe scurt, un om de știință dublat de un om politic și de acțiune, capabil să aducă concetățenilor săi binefacerile pe care numai el le poate concepe. Acest proiect vast și optimist se bazează pe postulatul bunătății naturale a omului și pe ideea că o educație adecvată poate dezvolta calitățile potențiale ale naturii umane. Dînd o foarte mare importantă educației, Erasmus, Thomas Morus sau Rabelais critică violent exercițiile de memorie și pedeapsa cu biciul folosite frecvent în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
discipolii săi, revolta cavalerilor (1522) împotriva posesiunilor temporare ale episcopilor renani, răscoala țăranilor din Suebia (1524) susținută de Thomas Miinzer și curentul anabaptiștilor. În sfirșit, în 1525, se desparte de Erasmus și de umaniști: în timp ce aceștia din urmă cred în bunătatea naturală a omului și în posibilitatea de a contribui la mîntuirea sa, Luther reafirmă totala neputință a omului păcătos de a fi mîntuit. Răspîndirea rapidă a Reformei și deviațiile liturgice sau doctrinale pe care aceasta le provoacă, îl determină pe
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
generalul Negrescu, foarte prieten, el l-a recomandat la "Vieilles Tiges" împreună cu generalul francez Loizillon. MD: La Negrescu, întotdeauna, în București, o dată pe săptămână, eu și Nadia eram invitatele lui. Înainte de ora prânzului, pregătea pentru noi o masă încărcată de bunătăți, pe care el le pregătea și era încântat că venim și stăm de vorbă, și ne vedem, vorbim de unii, de alții... DF: Erați apropiate de Negrescu, deci. MD: Eu și Nadia eram ca și fetele lui. La orice mic
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
unor cantori, semănau sfințenie și cunoștințe creștinești în ținuturile pe care le cutreierau. Scopul predicării franciscane era atunci de a ajunge la coardele inimii, și mai apoi să le ridice până la înălțimea bucuriei spirituale. În predici frații vorbeau despre Dumnezeul Bunătății și al harului, iar ascultătorii erau chemați la penitență și la adorație. În ceea ce privește Laudele înălțate Domnului, Francisc a atins culmile poeziei (din care mai târziu, s-a născut o nouă formă literară - Fioretti). Și din scrisorile Sărăcuțului se observă cum
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
smeritului său rob, l-au răsplătit pe Francisc cu extazul și beatitudinea supremă. Atunci nu mai exista pentru el nici spațiu, nici timp, el este răpit din această lume și cufundat în acea minunată și imensă prezență dumnezeiască, cu gingășie, bunătate, blândețe și lumină. Sărăcuțul a trăit multe experiențe mistice, din înflăcărata sa credință și cu voia Celui Preaînalt; atunci se produce o iluminare și, „Totul era în toți”, și, în strălucitoarea Lumină divină se conștientiza clar prezența lui Dumnezeu, a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lumină. Sărăcuțul a trăit multe experiențe mistice, din înflăcărata sa credință și cu voia Celui Preaînalt; atunci se produce o iluminare și, „Totul era în toți”, și, în strălucitoarea Lumină divină se conștientiza clar prezența lui Dumnezeu, a iubirii și bunătății sale imense. Desprinderea de mediul înconjurător, extazul, luminozitatea chipului, murmurul unor silabe, sau litere (oo,... o, ...o, ..., m, mm..., m), folosirea unei limbi străine (ca franceza trubadurilor, în care se exprima foarte bine termenul „dulceață”), sunt fenomenele prin care se
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
trupul meu și acesta este sângele meu, al legii celei noi” (Mc. 14, 22) și „Cine mănâncă trupul meu și bea sângele meu, are viață veșnică” (In. 6, 55). Pentru Francisc, Dumnezeu este mereu prezent, manifestându-se ca răscumpărare, mângâiere, bunătate, frumusețe, mântuire și veșnică Lumină. Unul dintre cele mai frumoase cântece ale Sărăcuțului a fost numit „Cântecul Soarelui”: „Dimineața, când răsare Soarele, ar trebui să-l lăudăm pe Dumnezeu, care a creat acest astru, căci prin El ochii noștri sunt
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
astru, căci prin El ochii noștri sunt luminați în timpul zilei... Noi suntem orbi, iar Dumnezeu luminează ochii”. Dumnezeu este iubire și sădește sete infinită de iubire, în ființa finită, care suntem noi, creată „după chipul și asemănarea Sa”. Dumnezeu este bunătate („Numai Dumnezeu este bun”, spune evanghelistul). Francisc L-a cunoscut pe Dumnezeu, în primul rând ca iubire, în toate trăirile lui mistice: „Tu, Doamne, ești iubirea”. În marea sa dragoste pentru cei care suferă, Sărăcuțul a creat un fel de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
redă simplitatea și firescul Sărăcuțului, care, de oriunde l-ai privi, îți transmite un mesaj tulburător de credință înflăcărată pentru Cristos. El ne apare în omenitatea lui cotidiană. În care se amestecă profunzimea sufletului și trupului stigmatizat, cu blândețea și bunătatea omului care a primit cu bucurie Lumina lui Cristos. Fratele franciscan Iacob de Torriti a realizat mozaicurile din Bazilica de Lateran și din biserica Sf. Maria Maggiore. Francisc a fost reprezentat de nenumărați artiști plastici, mulți dintre aceștia accentuând asprimea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
astfel: ”disponibil la orice apel care îl chema în slujba sufletelor, Monseniorul Ghika era mereu în călătorii: dimineața în Congo, la prânz la Buenos Aires, la ceaiul de la ora 5 era la Tokio. ... Această disponibilitate surprinzătoare este aspectul mobil al unei bunătăți fără margini”. A ajutat oameni aflați în suferință, în rătăciri, în alegeri dificile sau prăbușiți în vicii; mereu le găsea scuze oamenilor decăzuți. Viața acestui mare Senior al Credinței strălucește prin simplitate și sfințenie. Dar câtă bogăție și ce putere
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
toate puterile mele, până în ultima clipă”. Avea chip de sfânt și de ascet, cu acea strălucire ce vine din interior; avea o finețe subtilă, ce emana din toată ființa lui, însemn al Spiritelor superioare. Avea toate darurile Sfântului Duh: iubire, bunătate, blândețe, pace, cumpătare, răbdare, și, mai ales, fidelitate. Un mare caracter și o spiritualitate puternică prin care s-a impus ca mentor în fața studenților și a poporului de credincioși. O inteligență sclipitoare, o putere de muncă uriașă și o disciplină
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
superior și simplitatea sfântă a martirului. „Cel mai greu este să speri, să reaprinzi, în suflete, speranța”, ne spunea el. Știa „să se copilărească”, cu noi, copiii, în pofida atrocităților prin care trecuse. Avea o puritate adâncă, în suflet, și o bunătate, nesfârșită. Te cucerea, din prima clipă, definitiv și necondiționat. Nu puteai să treci peste cuvântul lui, nu puteai să nu îi îndeplinești rugămintea, să nu îi urmezi sfatul. EL ne-a mai învățat și puterea rugăciunii, rostită profund, cu sufletul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
traduc prin erori, iar aceia care sunt responsabili pot, nepedepsiți, să le nege sau să facă să cadă vina asupra inocenților, fără a se îngriji de nedreptatea morală făcută colectivității pe care o reprezintă? Oare poporul va împinge, în privința lor, bunătatea și blândețea până la a tolera să fie ținuți în lesă sub pază și supraveghere toți aceia care-și mărturisesc greșelile comise și sugerează posibile reparații? O asemenea orbire ar avea consecințe morale poate ireparabile. Să dorim ca acesta să nu
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
Évolution de l'amour, galante enquête se încheie într-o notă asemănătoare: societatea a fost pervertită, asta nu se poate nega. Totuși, redresarea este posibilă. Tineretului îi revine misiunea de a restatornici idealul. Datorită femeilor, mijlocitoare ale Divinității de o bunătate infinită, este posibil a crede în întronarea unei societăți mai bune. "Oh, voi Femei, surori ale Năzuinței, mirese ale Desăvârșirii, mame ale Milostivirii, exclamă autorii, luați vrerea noastră sub sfânta voastră oblăduire [...]. Oh, voi Femei, dacă veți ști să deveniți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]