6,191 matches
-
Pentru că legionarii nu puteau să se desfășoare, lupta se transformă într-un angajament haotic, corp la corp, în care romanii nu-și pot folosi tactica superioară. După ce respinge primele valuri germanice, Varus își construiește o tabără fortificată și dă foc căruțelor, devenite inutile în condițiile de umiditate excesivă. Romanii trebuiau să facă față a doua zi atacurilor succesive ale germanicilor, dar ploaia teribilă face arcurile inutile si îmbibă cu apă scuturile legionarilor care devin prea grele pentru a putea fi purtate
Bătălia de la Teutoburger Wald () [Corola-website/Science/312089_a_313418]
-
expediției își petreceau noaptea în cabane părăsite și în bordeie, iar câteodată sub cerul liber. Drumurile au iscat și ele mari bătăi de cap, deoarece nu era ușor de găsit cai buni. Iarna se deplasau cu ajutorul saniilor, iar vara cu ajutorul căruțelor și bărcilor. În unele regiuni au avut de-a face cu popoare nomade, care, odată intrate în componența Rusiei, iscau certuri și bătăi. Distanța parcursă de în timpul expediției se estimează la 27 264 verste (aprox. 29 085 km). După explorarea
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
pedepsiți cu moartea. Un alt fost oștean de-al lui Mihai Viteazul, Dumitru (Amza Pellea), se află și el prin Europa prefăcându-se olog, orb de un ochi și gângav și trăind din mila străinilor. El reușește să fure o căruță cu un tun și se întâlnește într-un defileu cu grupul lui Costea. În noaptea uciderii domnitorului, căpitanul Andrei (Sergiu Nicolaescu) fusese chemat de contesa Maria Cristina (Heide-Marie Wenzel), venită de la Pesta și care locuia în castelul contelui Șaroși (Zephi
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
caii să joace peste capetele lor, dar românii încep să cânte. Profitând de întuneric, Vasile ucide gărzile și îi eliberează, iar oștenii îl iau ca ostatic pe Iusuf Pașa și pleacă spre țară. Intrați pe teritoriul țării, Costea fuge cu căruța unde se afla lada, însoțit de Ioana, și este găsit apoi spânzurat. Oștenii ajung la ruinele unei cetăți, păzite de un roșior pe nume Mohor (Alexandru Dobrescu). Ei așază pe cel mai înalt bastion steagul Unirii, iar Dumitru este trimis
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
exterioare, întinse pe o lungime de 120 de metri. Pot spune că zidurile interioare erau distruse în proporție de 100%. Apoi a fost furată piatra și din zidurile clădirii, atât de la parter, cât și de la etaj. Acum știu că o căruță a luat cărămida de la un coș de fum al clădirii și a dus-o în curtea bisericii. Nu știu dacă acel coș de fum a căzut singur sau a fost dărâmat de preotul din Ceplenița, Adrian Cosmincu, însă cărămida este
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]
-
văzut pe preotul Adrian Cosmincu că a adus un tractor cu troliu de la Hârlău, a dărâmat un zid și a încărcat trei remorci de piatră și cărămidă. De asemenea, în ultimele luni și alți oameni din sat au cărat cu căruțele moloz și piatră, unii dintre ei fiind prinși în flagrant de către Poliția din Hârlău. Primarul afirmă că a sesizat în mai multe rânduri Inspectoratul de Cultură al Consiliului Județean Iași despre distrugerea curții boierești, dar o singură dată a venit
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]
-
sale de răzvrătire. Filmul debutează cu un ospăț ținut la curtea domnească în cinstea solilor turci conduși de Selim Pașa (Sergiu Nicolaescu) care veniseră să ia tributul cuvenit. Pe drumul spre Istanbul, convoiul lui Selim Pașa, care ducea și o căruță de copii care urmau a fi instruiți pentru a deveni ieniceri, este oprit de oștenii români conduși de frații Buzești - Preda (Florin Piersic), Stroe (Ilarion Ciobanu) și Radu (Septimiu Sever) - și de Popa Stoica (Mircea Albulescu). Mihai, care scăpase prin
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
acestui film au fost angajați 240 de actori din 10 teatre românești, circa 7.000 de figuranți furnizați în majoritate de Ministerul Forțelor Armate, dar și de organele locale de stat și de partid, circa 700 de cai, 200 de căruțe, 100 de îngrijitori de cai din hergheliile statului, mii de kilograme de furaje, o echipă de filmare de 365 membri (aproape un sfert din personalul studioului) și 80 de cascadori selecționați din câteva mii de sportivi, sute de camioane și
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
și mai rar [[Pasăre|păsări]] și ouă, lapte, fructe și pânză de [[cânepă]]. O pondere însemnată în [[comerț]]ul local o deținea produsele din lemn ca: dricuri de car, juguri, obede, grindeie de plug, greble, furci, ""coșuri"" și ""leși"" pentru [[Căruță|căruțe]], ""țâchiri și chelteauă""(coșuri) de diferite mărimi și forme, produse în special de ""băieșii"" din capătul satului. Alte produse din lemn ca: linguri, fuse, mosoare, troci și trocuțe, aveau însă o pondere mai scăzută în "balanța comercială" a satului
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
mai rar [[Pasăre|păsări]] și ouă, lapte, fructe și pânză de [[cânepă]]. O pondere însemnată în [[comerț]]ul local o deținea produsele din lemn ca: dricuri de car, juguri, obede, grindeie de plug, greble, furci, ""coșuri"" și ""leși"" pentru [[Căruță|căruțe]], ""țâchiri și chelteauă""(coșuri) de diferite mărimi și forme, produse în special de ""băieșii"" din capătul satului. Alte produse din lemn ca: linguri, fuse, mosoare, troci și trocuțe, aveau însă o pondere mai scăzută în "balanța comercială" a satului. De
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
care 123 de cai, 229 de boi, 407 vaci, dintre care doar 6 pentru jug. În plus mai erau 519 oi, 200 de capre și 732 de porci. Ca unelte agricole se mai găseau 139 de pluguri și 171 de căruțe, dintre care doar 102 aveau roți „"încălțate cu rafuri"”. Grănicerii aveau 199,2/5 sesii militare în suprafață de 997 de jugăre (574ha) de pământ arabil categoria a III-a și 130 ha de livezi, 38,6 ha de grădini
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Galeriei „Pro Arte” și în localul fostului restaurant „Dinamo”. Câteva secvențe au fost filmate în stațiunea balneară Băile Herculane, pe terasa și în interiorul Hotelului Cerna. Străzile unde s-au realizat filmările au fost acoperite cu piatră cubică (macadam), au fost aduse căruțe cu cai și automobile de epocă (printre care un Packard care aparținuse Curții Regale și a fost adus de fostul șofer al regelui Mihai, un Plymouth albastru și un Buick negru, model 1945, care aparținea lui Francisc Toth). Buickul fusese
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
a însemnat decizii grele pentru viitorul lor. Marea vânzare a satelor și pământurilor lor, nu le mai stă acum nimic în drum. După mai puțin de zece ani de la înființarea ei, comuna Sagu a fost vândută, cu om, cal și căruță, celui care a plătit mai mult. Noii domni și proprietari au fost în 1781, baronii Ștefan Atzel și Ignat Vörös. Acest lucru a fost desigur o cădere gravă înapoi în feudalism și este cu atât mai uimitor pentru că noul kaiser
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
fost situat pe locul următoarelor case: În grădina caselor cu nr 214 (acum cămin) până la casa cu nr. 287 și în locul caselor 304-315, iar în locul casei cu numarul 315 a fost un beci foarte mare, unde puteai să intri cu căruță. În 1924 castelul care avea și un parc exotic, a fost dărâmat și pe acel loc s-au construit casele de acum. Cu anexarea Banatului la România și în Sagu s-a impus Legea agrara (1922-1925). Pentru această au fost
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
băieți tineri, au ajuns pe frontul de est. După acordul din 1943 între România și Germania, multi dintre șagani (care erau toți de etnie germană) au fost scoși din armată română și au ajuns în Wehrmacht-SS. În comuna, caii și căruțele au fost luate și folosite pentru război. Pământurile, lucrul cel m-ai greu, au fost prelucrate în această perioadă de femei și copii. Pentru România, al doilea război mondial a luat sfârșit în 23 august 1944. Pentru comunitatea germană, avea
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
patru furci"”. Meșteșugarii mai „groși” și țăranii care veneau cu „"zarzavaturi, rogojini, funii, căldări, lemne de foc și alte multe, își făceau hambare, umbrare și îngrădiri de gard unde era loc mai slobod. Grânele, vinurile și peștele se vindeau din căruțe. Aceste producte, dimpreună aveau un loc mai întins în marginea târgului: oborul"”. Această afluență și creșterea populației au creat nevoia negoțului și în restul săptămânii. Unii negustori au început să-și vândă mărfurile încă din ajun (marțea), alții mai rămâneau
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
tuturor prăvăliilor. Agitația a crescut și mai mult la 26 aprilie 1814, când oamenii domniei i-au ridicat pe instigatori, Vasile Bidiviu și David Măcelarul, și i-au închis la ocna Telega. Ploieștenii, în masă, cu femeile și copiii în căruțe, au venit în capitală. Vodă i-a întâmpinat la fântâna lui Mavrogheni, sfătuindu-i să se întoarcă acasă și să lase numai o delegație. Cei rămași (serdarul Barbu Danescu, polcovnicul Dinu Majeru, etc.) au angajat un avocat și au asistat
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3 din înălțimea casei. Pardoseala este din pământ. În această casă, Secția de Etnografie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina a organizat expoziția „Mijloace de transport tradiționale”, aici fiind expuse căruțe, sănii și trăsuri, precum și o serie de obiecte din colecțiile muzeului, de la traistă, desagi, bărbânță, fedeleșuri, burdufuri și până la piese de harnașament tradiționale. Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Câmpulung
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
depozitate utilaje și acareturi). În cadrul muzeului, grajdul este folosit pentru păstrarea instrumentelor de lucru ale restauratorilor. Poarta datează din al doilea sfert al secolului al XX-lea și este construită din stâlpi masivi de rășinoase, accesul persoanelor și cel cu căruța făcându-se separat. Are acoperișul în patru ape și învelitoare din draniță fixată „în solzi”. În Muzeul Satului Bucovinean se află o biserică de lemn și o clopotniță din Vama, incluse ambele pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
gang de scândură, marcat de stâlpi ciopliți în volume geometrice. Gangul este susținut de prelungirile tălpilor casei. Grajd cu șură din Mănăstirea Humorului reprezintă o anexă de dimensiuni mari. El este împărțit în grajdul propriu-zis, spațiul liber pentru accesul cu căruța și pentru diferite activități gospodărești, respectiv paierul unde se depozita fânul. Sub prelungirea învelitorii este târla oilor. Grajdul este ridicat din cununi de bârne fasonate, iar restul construcției dintr-un schelet de bârne înfundat cu scândură. Celarul (sau bordeiul) este
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și roată, construită din scândură fixată în cuie, pe schelet de rășinoase cu învelitoare din draniță. Poarta tradițională are o structură din trei grinzi verticale pe care se sprijină un acoperiș în patru table. Prezintă un spațiu de acces pentru căruță și o portiță pentru accesul persoanelor. Casa de locuit din Holohoșca, comuna Sadova, aparține zonei etnografice Câmpulung Moldovenesc și reprezintă un tip de locuință specifică țăranilor din zona înaltă a Bucovinei. Casa reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean este împărțită
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cea mare”), tindă mediană descoperită și o anexă adăpostită sub prelungirea din spate a acoperișului, care constituie plecătoarea casei. Grajdul cu șură reprezintă o anexă de dimensiuni mari, dispunând de spații largi cu destinații diferite: grajd pentru animale, șopron pentru căruță, raclă pentru fân, ocol pentru oi sub plecătoare. În partea centrală, construcția prezintă un spațiu liber, utilizat pentru accesul cu căruța din curte sau din grădină. Grajdul propriu-zis este realizat din bârne, restul construcției fiind dintr-un schelet de grinzi
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
șură reprezintă o anexă de dimensiuni mari, dispunând de spații largi cu destinații diferite: grajd pentru animale, șopron pentru căruță, raclă pentru fân, ocol pentru oi sub plecătoare. În partea centrală, construcția prezintă un spațiu liber, utilizat pentru accesul cu căruța din curte sau din grădină. Grajdul propriu-zis este realizat din bârne, restul construcției fiind dintr-un schelet de grinzi, înfundat cu scândură. Căsuța, care datează de la începutul secolului al XX-lea, avea rolul de „bucătărie de vară”, fiind folosită pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
bucătăria și cămara Râșca. Ansamblul gospodăresc este întregit de gardul împrejmuitor și poarta de intrare. Gardul este realizat din bârne decojite, în segmente fixate în amnare. Poarta are stâlpi masivi, care compartimentează intrarea în acces pentru persoane și acces pentru căruță. În partea superioară poarta are un acoperiș din draniță, în patru ape. Casa de locuit din satul Breaza aparține zonei etnografice Câmpulung Moldovenesc. Aceasta datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind compartimentată în cameră de locuit
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
văzută ca o «ancoră aruncată...», ca un «munte Ararat îngropat în Pământ / numai cu marele belciug rămas afară» ("Ancestrală" - APC, 38); și "Bărăganul Celest" are un teluric "Drum al Robilor": <poem>Pe lângă Drumul Robilor se-aude zornăitul drumului curgând în căruțele vechi ca schelete de păsări arhaice. Merg fără cai, fără boi alunecând pe sudoarea cerească din calea robilor. Loitrele moțăie, stelele în jurul roților amețesc. Sub coviltir muntenii se clatină în barbă trezindu-se când roata izbește un luceafăr pe jumătate
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]