7,041 matches
-
pune la socoteală fiindcă fără Tudor Arghezi n-aș fi ajuns nici acolo. Până în 1976 nu aveam alte șanse decât să mă iau în gură cu Darie Magheru, să mă las jignit de Eugen Jebeleanu, să-mi citesc poeziile în cenaclul "Astra", să vorbesc mult cu oameni deosebiți din cultura română, însă practic nimic nu s-a întâmplat fiindcă nu se putea, nu era voie, iar după '89 ar fi fost prea târziu. Ca vârstă ești umăr la umăr cu generația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cuptorașul unde-și coace pâinițele și le trimite ba unuia, ba altuia care (trebuie să recunosc) cu multe piedici și lipsă de fonduri mai publică. Dar unde nu-i cititor, de ce creație? Comunicarea constă în unele întâlniri mici de tipul cenaclurilor, grupuri restrânse, care la urma urmelor nu aduc mai mult decât mahmureala de a doua zi. Sunt multe reviste active (fiindcă tu dorești să fie numite astfel), dar fără nivel, un fel de foi volante (chiar legate) unde publică cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o fi o boală incurabilă și literatura asta, la bază. Ai avut modele culturale? Cât te-au influențat, cum te-ai despărțit de ele? O tot repet, n-am avut modele literare, nici îndrumători (din contră, am condus eu un cenaclu studențesc la București, din care au ieșit și scriitori adevărați, cu operă au dispărut între timp Radu Stoenescu și Cristian Șișman, prețuiți în scris de N. Manolescu, de exemplu, sau Gabriel Stănescu, sunt în viață D. Ungureanu, M. Grămescu, Gh.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Lipscani sau Covaci, ca să nu zic de Casa Poporului. Sunt multe exemple de succes de pro și contra. Eu nu cred că m-aș fi putut adapta ălora. Deși prin '78 sau '79 m-am bucurat de succes la ședința Cenaclului literar al Facultății de ziaristică din cadrul Academiei "Ștefan Gheorghiu". Nu am citit, așa cum s-ar putea crede, poeme cu tovarășul sau tovarășa, Patria și Poporul. Boul și vițelul. Dimpotrivă! Am fost chiar șocat de participanții rebeli ai acelui cenaclu. Țin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ședința Cenaclului literar al Facultății de ziaristică din cadrul Academiei "Ștefan Gheorghiu". Nu am citit, așa cum s-ar putea crede, poeme cu tovarășul sau tovarășa, Patria și Poporul. Boul și vițelul. Dimpotrivă! Am fost chiar șocat de participanții rebeli ai acelui cenaclu. Țin minte că a fost o ședință de cenaclu de "tip occidental". Jocuri de lumini, semiîntunericime, bar cu de toate, proiecții cinematografice, dar mai ales luări de cuvânt dintre cele mai "rebele"! Fiind un tip ușor adaptabil nu cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ștefan Gheorghiu". Nu am citit, așa cum s-ar putea crede, poeme cu tovarășul sau tovarășa, Patria și Poporul. Boul și vițelul. Dimpotrivă! Am fost chiar șocat de participanții rebeli ai acelui cenaclu. Țin minte că a fost o ședință de cenaclu de "tip occidental". Jocuri de lumini, semiîntunericime, bar cu de toate, proiecții cinematografice, dar mai ales luări de cuvânt dintre cele mai "rebele"! Fiind un tip ușor adaptabil nu cred că mi-ar fi lipsit Maramureșul mai mult decât eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Tu, Adriane, ești martorul, împreună cu Radu Florescu, Liviu Ioan Stoiciu și Luca Pițu, al înfrățirii mele cu Aurel. La Sighet, am jucat fotbal, în doi, într-un dormitor. Apoi, poetul din Borca s-a apropiat de Iași, a citit în Cenaclul "Junimea" de la Casa "Pogor" (atelier coordonat pe atunci de Daniel Dimitriu și de Constantin Parascan). După ce m-am căsătorit și a apărut fetița noastră Luiza, relațiile mele cu prietenii s-au estompat, inevitabil. Nu mai eram singuraticul, boemul, răzvrătitul de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de debutul meu. Da, poezia m-a urmărit încă de pe la vârsta de 11 sau 12 ani. În clasa a patra scriam deja și am publicat prima poezie în revista "Lumina" a Liceului numărul 2 din orașul Rădăuți. Participam și la cenaclurile școlare de atunci, iar prima mea "ieșire" la cenaclu mi-a marcat viața. Eram în clasa a patra și învățătoarea mea m-a trimis, cu alți doi colegi care erau buni "la română" să asistăm la o ședință de cenaclu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de pe la vârsta de 11 sau 12 ani. În clasa a patra scriam deja și am publicat prima poezie în revista "Lumina" a Liceului numărul 2 din orașul Rădăuți. Participam și la cenaclurile școlare de atunci, iar prima mea "ieșire" la cenaclu mi-a marcat viața. Eram în clasa a patra și învățătoarea mea m-a trimis, cu alți doi colegi care erau buni "la română" să asistăm la o ședință de cenaclu la Liceu. Ascultând poeziile "celor mari", precum și paginile de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cenaclurile școlare de atunci, iar prima mea "ieșire" la cenaclu mi-a marcat viața. Eram în clasa a patra și învățătoarea mea m-a trimis, cu alți doi colegi care erau buni "la română" să asistăm la o ședință de cenaclu la Liceu. Ascultând poeziile "celor mari", precum și paginile de proză citite de ei, am simțit atunci cum îmi cresc aripi. A fost unul din puținele momente din viața mea când "exemplul" a funcționat imediat. Am vrut și eu să scriu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe la voi, într-o dimineață, îmi amintesc, încă, de aburul ceaiului pregătit de Zubașcu. Cred că era prin 1984...! Tu plecai, tocmai, la autobuz, făceai o navetă dificilă, într-un sat parcă, departe de București. Apoi, seara, ai venit la cenaclul lui Mircea Martin, "Universitas", unde eu am citit și am intrat în ghearele critice cam neprietenoase ale unor lupi tineri. Ai luat cuvântul și ai fost un bun avocat al poeziei din provincie, pe care o reprezentam. Cum ți-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
aceea foarte dure, dar am reușit la filozofie din prima. Și a urmat apoi "acomodarea", lunga "adaptare" la o lume care era cu totul nouă. Nu mi-am pierdut însă timpul, din primul an de facultate am început să frecventez cenaclurile literare, să observ, să vizitez redacțiile. Mergeam peste tot, dar primele amintiri foarte plăcute le am de la Cenaclul "Amfiteatru". Apoi m-am dus, incitat de poetul Roman Istrati, care îmi era coleg, dar cu un an mai mare, la "Cenaclul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o lume care era cu totul nouă. Nu mi-am pierdut însă timpul, din primul an de facultate am început să frecventez cenaclurile literare, să observ, să vizitez redacțiile. Mergeam peste tot, dar primele amintiri foarte plăcute le am de la Cenaclul "Amfiteatru". Apoi m-am dus, incitat de poetul Roman Istrati, care îmi era coleg, dar cu un an mai mare, la "Cenaclul lui Manolescu", unde am și citit. Acest "Cenaclu al lui Manolescu" care avea loc la Universitate a devenit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cenaclurile literare, să observ, să vizitez redacțiile. Mergeam peste tot, dar primele amintiri foarte plăcute le am de la Cenaclul "Amfiteatru". Apoi m-am dus, incitat de poetul Roman Istrati, care îmi era coleg, dar cu un an mai mare, la "Cenaclul lui Manolescu", unde am și citit. Acest "Cenaclu al lui Manolescu" care avea loc la Universitate a devenit apoi "Cenaclul de luni" și s-a mutat la Casa Studenților. Mergeam și la cenaclul de proză al lui Crohmălniceanu, și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
peste tot, dar primele amintiri foarte plăcute le am de la Cenaclul "Amfiteatru". Apoi m-am dus, incitat de poetul Roman Istrati, care îmi era coleg, dar cu un an mai mare, la "Cenaclul lui Manolescu", unde am și citit. Acest "Cenaclu al lui Manolescu" care avea loc la Universitate a devenit apoi "Cenaclul de luni" și s-a mutat la Casa Studenților. Mergeam și la cenaclul de proză al lui Crohmălniceanu, și la cel al lui Florin Mugur (din când în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Apoi m-am dus, incitat de poetul Roman Istrati, care îmi era coleg, dar cu un an mai mare, la "Cenaclul lui Manolescu", unde am și citit. Acest "Cenaclu al lui Manolescu" care avea loc la Universitate a devenit apoi "Cenaclul de luni" și s-a mutat la Casa Studenților. Mergeam și la cenaclul de proză al lui Crohmălniceanu, și la cel al lui Florin Mugur (din când în când). Am fost de o timiditate maladivă în primii ani, mi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dar cu un an mai mare, la "Cenaclul lui Manolescu", unde am și citit. Acest "Cenaclu al lui Manolescu" care avea loc la Universitate a devenit apoi "Cenaclul de luni" și s-a mutat la Casa Studenților. Mergeam și la cenaclul de proză al lui Crohmălniceanu, și la cel al lui Florin Mugur (din când în când). Am fost de o timiditate maladivă în primii ani, mi se părea că toți cei din jurul meu erau mai "șlefuiți" decât mine, mai spirituali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
transformat libertatea din ultimii 20 de ani în civilizație, acest lucru ar fi fost cel mai bun agent literar Datorez foarte mult generației 80 și emulației literare din acea perioadă când s-a impus, ca un reper cultural în România, "Cenaclul de luni". Viața mea literară reală a început, de fapt, în momentul în care mi-am dat seama că fac parte dintr-o generație care avea o forță și un impact extraordinare în peisajul literar românesc. "Cenaclul de luni" a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cultural în România, "Cenaclul de luni". Viața mea literară reală a început, de fapt, în momentul în care mi-am dat seama că fac parte dintr-o generație care avea o forță și un impact extraordinare în peisajul literar românesc. "Cenaclul de luni" a fost o adevărată școală literară dar și una a exigențelor morale și umane. Singurul lucru care m-a diferențiat de colegii mei a fost... gustul meu pentru teatru. Am fost, practic, singurul membru al generației mele care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
morale și umane. Singurul lucru care m-a diferențiat de colegii mei a fost... gustul meu pentru teatru. Am fost, practic, singurul membru al generației mele care și-a dedicat energia în mod egal poeziei și teatrului. De altfel la "Cenaclul de luni" citeam deseori și pagini de teatru, nu numai de poezie. Nu știu ce i-am adus eu acestei generații, poate că ar trebui să imaginăm un joc, cei care mai suntem în viață, și să ne facem reciproc portretele. Personal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a locuit singură într-o cămară părăginită a școlii și mai părăginite, din acel sat "prăpădit între dealurile Țării Lăpușului". Mă durea atât de mult singurătatea ei și am luat-o să cânte cu mine la câteva mari spectacole ale Cenaclului Flacăra, inventasem un instrument nou, din clopoței acordați, cumpărați din târg, eu cântam vocal, ea mă acompania la "Talanga" instrumentul cu clopote, clape și sfori manufacturat de mine. Era frumoasă și Păunescu s-a îndrăgostit fulgerător de ea. O plimba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a recitat la TVR, la o oră de maximă audiență. Câțiva scriitori importanți din București au pornit în pelerinaj spre Maramureș s-o caute și s-o cunoască pe Ileana. Am însoțit-o pe soră-mea la o ședință a Cenaclului de Luni, aici mi-am dat seama, din modul cum a fost prezentată, că Ileana era deja foarte cunoscută, a citit împreună cu o altă poetă mai în vârstă, discuțiile despre poezia acesteia au fost prelungite, am impresia în mod intenționat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mod intenționat, pentru a muta cât mai târziu lectura Ilenei după miezul nopții și a atenua astfel șocul versurilor ei. Când a citit, a fost primită cu răceală, ceea ce scria ea atunci nu era în ton cu linia ludic-ironică a cenaclului, ea venea cu versuri biografice de un puternic tragism și o directețe percutantă, cu imagini care bruscau prin prospețimea și autenticitatea realului incizat de cuvinte, cam cum scriu tinerii abia acum, după 30 de ani de atunci. Nicolae Manolescu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de trofeu al ascensiunii lui, în acei ani ai săi glorioși, nu era încă învățat să fie refuzat categoric (după ce mai aduse din provincie în București câteva gloriole, care s-au ofilit cu anii), a organizat special un spectacol al Cenaclului Flacăra, la Sala Polivalentă din Brașov, la care voia să-i adune pe toți poeții pe care îi debutase în pagina "Ave", la "poșta redacției" din revista clujeană Tribuna, dar și în revista Flacăra, de mare tiraj și impact public
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
am întors cu trenul, în noaptea următoare, fără Ileana. Când m-a văzut fără soră-mea, s-a înfuriat grozav, a tunat și a fulgerat, trimițându-mă acasă încă din ușa Săli Polivalente, de cum m-a zărit, eliminându-mă din Cenaclul Flacăra pentru o bună bucată de vreme. Ileana a câștigat apoi un concurs pe un post de profesoară la Baia Mare, dar i-au dat o catedră în Sighet, locul din capitala județului fiind aranjat pentru soția vreunui politruc (în câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]