7,090 matches
-
a arătat pomul vieții și a rânduit heruvimi și sabie de foc ce se întorcea de-l străjuia; cutremură-te și te depărtează. Căci te jur cu numele Aceluia care a umblat ca pe uscat pe valurile mării și a certat viforul vânturilor; a Cărui căutătură seacă adâncurile și groaza Lui topește munții; că Acela și acum îți poruncește prin noi: Teme-te, ieși și te depărtează de la zidirea aceasta și să nu te întorci, nici să te ascunzi în el
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vecii vecilor. Amin.” Lepădarea a treia. Domnului să ne rugăm. „Doamne Savaot, Dumnezeul lui Israel, Cel ce tămăduiești toată boala și toată neputința, caută spre robul Tău acesta (numele); cearcă-l, cercetează-l și depărtează de la dânsul toată lucrarea diavolului. Ceartă duhurile cele necurate și le depărtează, și curăță lucrul mâinilor Tale. Și lucrând, cu grabnica Ta lucrare, zdrobește degrab pe satana sub picioarele lui și-i dă biruință asupra lui și asupra duhurilor lui celor necurate. Ca, dobândind mila Ta
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și ticălosul și să mă închin și să cânt și să preaslăvesc prea cinstitul numele Tău, împreună cu al Tatălui și al UnuiaNăscut Fiul Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Doamne, miluiește pe cei ce mă urăsc, se ceartă cu mine și mă ocărăsc; asemenea și pe cei ce mă vorbesc de rău, ca nu cumva vreunul din ei să pătimească ceva rău pentru mine, necuratul, nici în veacul de acum, nici în cel ce va să fie. Ci
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
puținele noastre castele și cetăți medievale.” Umorul care condimentează textele Mihaelei Miroiu este vecin cu autoironia, dacă nu este cumva chiar o formă de autoironie, căci nu se exclude din acest bazar, este parte dintr-o Românie pe care o ceartă tandru dar serios. Dacă e să fie cineva responsabil pentru acest tip de dezvoltare, aceia sunt libertarienii tuturor guvernelor pe care I-a avut România postdecembristă. Aceștia îi apar Mihaelei Miroiu iresponsabili, căci ei intră în dialog cu veșnicia, nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
atât mai mult Constantin Noica, el ar fi rămas probabil impasibil și ar fi dat, poate, chiar din umeri. Noi știm că, pe politică și pe oamenii politici, în general, el nu dădea doi bani: Să-i lăsăm să se certe pentru dreptul de a mătura străzile 23. Ne îngăduim totuși să afirmăm, în opoziție directă cu astfel de opinii disprețuitoare și profund false, că a face politică înseamnă cu totul altceva și că a mătura... regimul Ceaușescu însemna ceva mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în forța spiritului, în dialog și negocieri. Respinge orice formă de agresiune, de confruntare fizică, violentă. Aș aminti, în ce mă privește, și alte două texte tot din Sf. Pavel: Luptă-te lupta cea dreaptă (I, Timotei, 6, 11), celebrul certa bonum certamen, și: Mă lupt, dar nu ca unul care lovește în vânt (I, Corinteni, 9, 26). Intervine deci și o legitimare creștină a luptei, cât și ideea de strategie și tactică. în orice caz, acțiunea politică, practica istorică, plurimilenară
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și descriși ca "oameni mici la făptură și la stat și puținei la minte"466, dar buni și evlavioși, mănâncă doisprezece sau chiar șaptesprezece dintr-un ou (până la ei, oul redevine întreg, simbolizând o reîntoarcere la origini), fară să se certe. Pentru că nu știu când e Crăciunul sau Paștele, oamenii le dau de știre aruncând pe apele râurilor coji de nucă, la Crăciun și coji de ouă, la Paști ("Paștile lacomilor" cum numesc ei Paștile oamenilor). Acestea ajung pe apa Sâmbetei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
orientale, întreg regatul lui Frederic-Wilhelm al III-lea cade în mîinile lui Napoleon. Atunci rușii atacă Franța. Campania din Polonia (1807) începe cu o bătălie șovăielnică dar sînge-roasă, la Eylau, dar incontestabila victorie de la Friedland îl obligă pe Alexandru I, certat de altfel cu aliații săi, să trateze cu Napoleon. Împăcîndu-se cu acesta, pe care îl întîlnește la Tilsit (primăvara lui 1807), el încheie cu Napoleon o pace a cărei principală victimă este Prusia dezmembrată. Lipsită de teritoriile ei occidentale, care
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
carne sărată și grîu, pe care le cumpărau genovezii și le duceau tocmai în Italia. Prin ținuturile tătărăști de la gurile Dunării, care se chemau pe la 1360 Țara Moldovei, italienii făceau comerț de la Cetatea Albă și la Chilia, pentru care se certau în secolul al XIV-lea genovezii și venețienii, pentru negoțul de grîu. Aceste porturi s-au dezvoltat repede nu numai prin comerțul local, ci și prin legăturile comerciale pe care le aveau cu orașele Hansei de la Marea Baltică, prin tîrgurile de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
la curtea marelui han, pentru a obține onoruri și titluri. Polonezii și lituanienii erau reținuți de războaiele permanente, pe care le aveau cu Marca de Brandeburg. Ungurii catolici, rămași fără rege, în anul 1301, se împărțiseră în partide și se certau între ei, cui să încredințeze coroana. Afară de aceasta, politica dușmănoasă față de locuitorii de religie ortodoxă, numiți schismatici, i-a lipsit de cel mai prețios sprijin din partea românilor din Transilvania și Maramureș, pe care i-a aruncat, din punct de vedere
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a lui Giuci, în 1241, era acum eliberată de sub suzeranitatea mongolă și revendicată de Coroana ungară, deși era teritoriu al Țării Românești. De la gura Siretului, unde se dezvolta orașul Brăila, Ludovic privea spre Chilia și Cetatea Albă, pentru care se certau, la acea vreme, venețienii cu genovezii și spre care tânjeau deopotrivă polonii și lituanii. Extinderea dominației maghiare asupra regiunii dintre Prahova-Ialomița și Dunăre era o completare la aceea dintre Carpați și Siret. Pregătindu-le ca bază de plecare spre un
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
oamenii” (1Regi 11; 14; 16; și 2Regi 3) Regula întâi, capitolul 11 afirmă următoarele: „Toți frații să se ferească de calomnii și afronturi verbale; să se străduiască să fie discreți, ori de câte ori Dumnezeu le va dărui harul Său; să nu se certe nici între ei, nici cu alții”. Sfântul Francisc nu a spus nimic în plus față de cele afirmate de Cristos: totul se reduce la excluderea urii și la dorința de pace. Angajamentul franciscan, în afară de activitatea, bazată pe contemplație, se bazează pe
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cele ale Italiei. Or, fără sprijinul nostru, nu ar fi putut fi creat statul albanez. Serbia ar fi obținut un debușeu pe Marea Adriatică, iar actualul război ar fi putut fi evitat de lumea întreagă. Franța și Italia s-ar fi certat dur pe subiectul Grecia, iar italienii, dacă n-ar fi vrut să angajeze singuri lupta împotriva Franței, ar fi trebuit să accepte extensia teritorială a Greciei până la nord de Durazzo**. Prin civilizația sa, Albania este aproape în întregime greacă. Orașele
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
de catifea. Din păcate, tânărul este derutat de atitudinea Catherinei și sfârșește prin a se simți ofensat de aceasta. "Divina lui Catherine", strecoară el într-un bilețel, nu contenește a-l sfâșia cu "ghearele" sale. Curând, cei doi veri se ceartă, adoptă un ton rece, își aruncă priviri ironice. Relația lor devine glacială. Sfârșesc prin a se ignora. Amestecul de malițiozitate și afecțiune pe care Catherine, ca o alchimistă a iubirii, voise să-l insufle relației lor fusese prea subtil pentru
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și 5 ani, după câte mi-am dat seama atunci. Am fost foarte revoltată să aflu că astfel de scene sunt destul de dese; că Marin, soțul, a apucat pe un drum greșit, după ce s-a înhăitat cu alți doi tineri certați cu legea; că se îmbată mereu, deși nu se știe de unde are bani, că o bate pe Vasilica, soția, și o scoate din casă împreună cu cei doi băieți mai mari și cu fetița de doar un an și jumătate. M-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
mai amortiza loviturile. În una din zile m-a văzut mama care habar nu avea despre ocupațiile mele suplimentare. m-a văzut cum cădeam când în dreapta, când în stânga, când de-a berbeleacul. O văd că se amuză și în loc să mă certe , o aud chemânduămă la ea. —Tomică, așa mă chema ea, ia du-te în hambar, vezi, este un sac de vreo 25 kg. cu porumb, ia l și du-te la moară, macină-l ! Era ultimul porumb din grădina noastră
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
De ce plângi, mamă? Am întrebat-o, apropiind u-mă și îmbrățișând-o, așa cum făceam de fiecare dată când mama era necăjită. — Iată, tata e mort, mi l a arătat mama pe tata, care de data aceasta nu m-a mai certat că era seară, se întunecase, iar eu întârziasem. mi-au trecut atunci prin fața ochilor, în minte a mea, scene diferite, din viața tatei, a părinților m ei, unele care îl avantajau, altele nu, dar toate, parcă loveau în mine. În
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ajungeau decât doar pentru pâinea zilnică. Cumpăram pâinea făcută din făină de grâu și cartofi chiar de la brutăria de lângă atelierul nostru. Bună și hrănitoare, o luam și pofticios, dar și flămând, o mâncam jumătate până acasă, dar mama nu mă certa. Viața cu maistrul meu era de la o zi la alta to t mai de nesuportat. Mă tot gândeam, până când o să mai pot suporta persecuțiile ? Norocul meu a fost că a venit o dispoziție ca fiecare ucenic să treacă la termenul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mama și nu o înțelegeau, sora mea Maria, revenită acasă, a și fugit din casă prin spatele odăilor să nu fie văzută de ruși, și s-a urcat în podul grajdului, unde s-a ascuns în fânul adăpostit. Rușii, tot certându se cu mama, vorba vine, care le documenta că nu are ce să le dea, au și văzu t intrarea la beci, unde au și pătruns, fără a ține seama de susținerile mamei. Au găsit patru sticle cu vin, rămas
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
desparți de cei dragi cu cuvinte calde s-ar putea să fie ultima oară când îi mai vezi Am învățat că poți continua încă mult timp După ce ai spus că nu mai poți... Am învățat că dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc. Am învățat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc Și nu faptele sale. Am învățat că doi oameni pot privi același lucr u Și pot vedea ceva total diferit. Am învățat că
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în teritoriu francez după Llivia, vrea să facă un rond cu stopuri, la încrucișarea dintre șosele, pentru a încetini circulația nebună din zonă. Municipalitatea Lliviei consideră că asta reprezintă o piedică în calea liberei circulații spre Spania. Și dă-i ceartă și scandal! Plus alte asemenea discuții asemănătoare, rîsul Europei, mai ales acum, cînd ambele țări fac parte din UE și oricum nu mai poți ști pe ce teritoriu te afli. De altfel, toți frontalierii din Catalonia spaniolă lucrează în Franța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
dintr-o numeroasă familie musulmană. Dar, la 15 ani, după ce citise, gîndise și discutase cu mulți din jurul său, și-a dat seama că se simte mai apropiat de religia creștină și s-a botezat. Aceasta l-a facut să se certe cu familia și a găsit găzduire la o familie creștină din Abidjan, care l-a ajutat să-și termine studiile și să se înscrie la Seminarul Teologic unde a făcut doi ani. Cînd a venit războiul, seminarul s-a închis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
uscate și de mână cu mătușa Irina, am mers acasă și predat părinților cu explicațiile necesare și cuvenite recomandări. Din ziua ce a urmat, au început frigurile care au durat vreo două-trei săptămâni, până la deschiderea școlii. Nimeni nu m-a certat, nimeni nu a mai vorbit despre aventura asta care ar fi putut să fie ultima. Niciodată nu am știut de ce nu a revenit moșul sau ce a gândit el de nu a venit. Eu trecusem și prin primejdia asta spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
seriozitate, având deseori spectatori familia Profir care-mi aprecia hărnicia și priceperea, dar ceea ce mă încălzea la lucru și-mi îndulcea orele de oboseală peste puterile mele era prezența unei copilițe cam de vârsta mea, Agata Profir, școlăriță, care era certată câteodată de părinți sau de bunicii ei că stă prea mult în preajma mea și că neglijează lecțiile. Dar copila venea întotdeauna după ce-și termina de scris și învățat temele. Mângâierile mele acolo au fost glastrele cu mușcate ale doamnei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
de bancă nu-i pot refuză nimic. Măcar că el visează la brunetă aceea cu ochii verzi, Laurenția, din clasa paralelă. - Oricum ai vorbit de parcă ai pune la cale o afacere bună. - Orice s-ar întâmpla, n-aș vrea să mă cert cu tine. Ea îi evita privirea; el o studia gest cu gest, era parcă gelos și simțea o puternică dorința s-o îmbrățișeze. Se uită în pahar la cele două degete de must. - Mersi, nu-l mai beau. Sunt cu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]