8,648 matches
-
timp de 123 zile Roma a sărbătorit victoria Traiană prin grandioase reprezentații de circ, la care au luat parte 10.000 de gladiatori și 11.000 de fiare sălbatice, arătând prin aceasta câtă importanță au dat romanii victoriei lor asupra dacilor. După ocuparea Daciei de către armatele lui Traian, fiii acestui pământ își continuă existența lor modestă din totdeauna, purtânduși cu mândrie frumoasele nume moștenite din străbuni, chiar și atunci când din anumite considerente își adaugă pe cele romane. De-a lungul secolelor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
modestă din totdeauna, purtânduși cu mândrie frumoasele nume moștenite din străbuni, chiar și atunci când din anumite considerente își adaugă pe cele romane. De-a lungul secolelor până azi, chiar în satul nostru vom întâlni copii îmbrăcați în hainele lor de daci cu nume de romani ca Traian, Remus, Tiberiu, Coriolan, Veturia, Silvia, Lucreția, Aurelia, chestiune pe deplin justificată în anumite perioade ale istoriei, în care românii erau năpăstuiți și presați prin perfide tertipuri de popoare apărute pe aceste plaiuri de te
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
conștiinței populare, percepția unității dintre românii dela nord și dela sud de Carpați - comunitate etnică și de destin istoric. Este acea realitate descrisă de un profesor din Amberg, Ioannis Bisselius: „provincialii transilvăneni țineau mai mult la unul deal lor, un dac ca Mihai, decât la un străin ca Basta. Căci oare ce-i este mai apropiat Transilvaniei decât valahul din vecinătate?“ Și „care alt popor, în afară de valahi, poate fi într-atât de asemănător și într-atât de plăcut transilvănenilor. Căci mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-i este mai apropiat Transilvaniei decât valahul din vecinătate?“ Și „care alt popor, în afară de valahi, poate fi într-atât de asemănător și într-atât de plăcut transilvănenilor. Căci mai toți sunt de acelaș sânge, de aceeași origine, de acelaș nume: daci sunt și unii și ceilalți“, Mihai, la rândul său, a desfășurat în Transilvania o politică în al cărei filigran se descifrează conturul său de principe român. S-a stăruit, pentru a se releva această realitate, asupra măsurilor luate în favoarea iobagilor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
antologie cu mai mulți autori. Cunoaște iubirea, care i se pre zintă, ca unui copil freudian sau ca lui Maitreyi, pervers- polimorfă : iubește o fată, un cuplu, un motan (parcă) și nu mai știu ce. Scrie un tratat despre gîn dacii de bucătărie. Își prezintă prietena părin ților, prilej cu care se bate ( !) cu taică-su într-o altă scenă pe care e greu să o recitești fără să intri-n pămînt de rușinea personajului. Toată biografia asta e un fel
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
alte închipuiri Scena ne înfățișează un grup de fete care stau întro casă de țară. Sunt așezate în cerc și îmbrăcate în costume populare - toate la fel. Vocea din off ne spune că portul fetelor este păstrat întocmai de pe vremea dacilor și că respiră austeritate. Camera întârzie pe mișcarea unui fus care se învârtește, apoi sare la o imagine cu o fecioară torcând, desprinsă parcă din Grigorescu, apoi ne arată focul din sobă, apoi o privire de ansamblu asupra cinstitei adunări
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
așa și acum. În timp ce domnu’ reporter descinde la sat, alege pe sprânceană câțiva tineri, îi pune pe oameni să caute prin pod după furci de tors și prin lăzi după costumele populare lăsate de bunul și buna (și, evident, de daci), viața satului merge înainte așa cum o știm. Adică bărbații socializează la bufet, unde servesc o gamă variată de beri sau de băuturi spirtoase, cu manelele oferite din partea casei, de la casetofonul patronului (dacă sunt norocoși, patronul le mai aduce din când
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
pe Dard, că ai fost la Monique de la Bruchollerie, că ai văzut un colț nou din această Franță pe care eu o silabisesc acum cu elevele mele. Am recitit scrisoarea ta și iar s’a populat biuroul cu prezența ta; dac’aș fi singură, aș citi tare rândurile tale, pentru ca să se bucure casa toată, cărțile, lucrurile tale, tot, tot. Să-ți scriu acum lucruri concrete. 1) Sunt preocupată de chestiunea bănească; de la școală, Mariana vrea să restitui banii, din pricini pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ne vom striga desnădăjduite nu de îndoiala reciprocă, ci de tragismul împrejurărilor care ne-ar despărți. Gândul meu de acum are un punct fix: să-ți pot trimete o cât de mică sumă de bani, care să-ți netezească drumul; dac’aș putea să-ți trimet mai mult, tu ai păstra aceasta ca o rezervă. Cred că ar fi bine să vorbești cu Dard, să încerce de pe acum să-ți poți continua bursa și după august; având această siguranță, tu vei
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
II Duminecă dimineața, 26 octombrie [1947] E ora 1; aștept pe R[ainer] la masă; ușa de la sufragerie e deschisă; astăzi a fost foc la bucătărie și în casă e oarecum desmorțit; casa are aspect primitor și e natural că dac’aș putea să o pun la dispoziția lui nu aș [putea] arăta recunoștința mea, pentru tot ce a făcut el pentru tine. De dimineață, o nouă baie la ora 8 (mai rămăsese încă de ieri seara), apoi gospodăritul mi-a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
sub povara despărțirii și a singurătății. Ceasurile libere le petrec scriindu-ți. Uneori îmi vine să mă ridic de la biurou și să țip după tine... Geamurile ușii tale de la balcon s’au colorat cu albastru închis de umbră și iarnă; dac’ai fi aici, mi-ar fi frică să nu fii în oraș cu pantofii uzi. Acum mi s’a tăiat dreptul grijilor mărunte; clocotesc în mine, fierbinte ca într-un cazan cu smoală, grijile mari, spaima că s’ar putea
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
toleranți pentru că nu aveau cu cine să lupte. De aceea au moștenit acea propensiune mioritică, foarte bine studiată de Lucian Blaga, de a fi toleranți. Aici este, cred, și o influență a cultului lui Zamolxis și a cultului morții la daci. Noi aveam tot interesul să fim toleranți și, de aceea, nu găsești În România nici un fel de persecuție religioasă. [...] Nici Împotriva evreilor nu au fost mișcări În Țările Române”. Concluzia istoricului D.A. Lăzărescu nu poate fi decât ridicolă : „Românul este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cunoscutele excese de „latinism” istoric și lingvistic practicate de reprezentanții Școlii Ardelene). Interesant este faptul că, tot În căutare de modele prestigioase, atunci când aceiași cărturari Îi percepeau pe români ca pe un popor „Învins”, Îi identificau pe aceștia nu cu dacii, ci cu evreii, care - ca și romanii - erau o nație „mare”, „nobilă” și „cu un trecut glorios”. Nu este de mirare că, pentru corifeii Școlii Ardelene, Traian era văzut ca un fel de Moise al românilor. Samuil Micu și Gheorghe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei mâncaseră la rândul lor pasărea de aur : „Jidanul Îndată strigă după copii, să-i taie să mănânce el din copii. (Care din creștini ar fi făcut asta !) I-a căutat, i-a căutat, În sfârșit, nu i-a găsit. Dac’o văzut jidanul că nu-s și nu-s, s’o dus dracului...” <endnote id="(724, p. 452)"/>. „Evreul infanticid” este pus aici În contrast cu creș tinii, care nu „ar fi făcut asta”. În afară de imaginea lui de „mâncător de copii” și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În „Statutul de organizare a partidului muncitoresc român”: „Plenara comitetului de partid nu Întocmește și nu ia planuri de măsuri ci adoptă și elaborează planuri de măsuri”. Prin urmare, o mare bilă neagră pentru tov. redactor. w. Cine au fost dacii, romanii și românii? Terminând cu stupizeniile remarcate În ziarul „Rulmentul” pe care le-a Înlocuit cu altele de calibru mai mare ca primele, Radu Costache a intrat cu sapa rotativă și pe ogorul stației de radioficare din Bârlad modificând cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ogorul stației de radioficare din Bârlad modificând cu bazaconiile proprii bazaconiile altora: „În planul emisiei centrului de radioficare din 15 martie 1964, la rubrica <<Răspundem ascultătorilor>> profesorul Ion Negru dînd răspuns la Întrebarea: <<De ce strămoșii noștri se numeau traci, geți, daci și apoi români?>> referindu-se la formarea poporului și a limbii române, arată următoarele: <<După cucerirea Daciei de către romani În timpul lui Traian și Decebal (101-105), are loc romanizarea limbii și a poporului român. Limba dacilor se pierde fiind Înlocuită
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se numeau traci, geți, daci și apoi români?>> referindu-se la formarea poporului și a limbii române, arată următoarele: <<După cucerirea Daciei de către romani În timpul lui Traian și Decebal (101-105), are loc romanizarea limbii și a poporului român. Limba dacilor se pierde fiind Înlocuită cu cea latină vorbită de romanii veniți aici care se căsătoreau cu femeile și fetele dace. Noul popor format este poporul român>>”. Varianta propusă și impusă de cerber a fost următoarea: „După cucerirea Daciei de către romani
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care se căsătoreau cu femeile și fetele dace. Noul popor format este poporul român>>”. Varianta propusă și impusă de cerber a fost următoarea: „După cucerirea Daciei de către romani În timpul lui Traian și Decebal (101-105), are loc romanizarea limbii și poporului dac. Acest proces al romanizării nu s-a petrecut deodată ci a durat cîteva sute de ani”. După cum se poate vedea, cenzorul mai tăiase din text deoarece i se păruse că era cam lung și a pus la final apendicele sutelor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răspunsul cel mai fericit, totuși, ca În prima formulare nu putea să apară deoarece răspunsul privind formarea limbii și a poporului român nu-l putem da În grabă și aceasta confuză (???, n.n.)”. Tot el a continuat: „În primul rînd, limba dacilor nu a fost Înlocuită numai cu cea latină numai prin simplul motiv al căsătoriilor. Nu se poate trata această problemă fără a se referi la cei trei factori de bază În cadrul procesului de formare a limbii și poporului român”. Atât
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
colecție de scene tari, dirijate de debutantul Sergiu Nicolaescu, dovedind un entuziasm viril care trebuie să-l fi îngrijorat la vremea aceea pe consacratul Mircea Drăgan. Atunci cînd romanii asediază o cetate, mișcarea lor e maiestuoasă și inexorabilă. Atunci cînd dacii îi prind la strîmtoare într-un defileu, ploaia de bolovani și de săgeți are o aparență convingătoare de greutate, de năprăsnicie. într-o cinematografie aservită literaturii, speriată de acțiunea pură ca grasul clasei de ora de gimnastică, Nicolaescu cel din
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
o continuă demonstrație de forță : Cotizo, tînărul care a fost ales ca jertfă pentru Zamolxe (și e fiul lui Decebal însuși), stînd întins pe o lespede, aproape de Sfinx, sub un nor vinețiu, cu puțin înainte de a fi aruncat în sulițe ; dacii sărbătorind sacrificiul în felul lor sălbatic ; generalul Fuscus decimîndu-și legiunea înfrîntă. Demonstrația nu mai pare atît de convingătoare cum putea să i se pară unui spectator de atunci, dar lipsa de complexe care se simte în acest film, convingerea că
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
aceia care se vor implica în această frumoasă lucrare. Mă întreb, dacă apostolii nu veneau în Europa, mai era ea oare creștinată astăzi? Imaginați-vă cum ar fi fost țara noastră fără creștinism, imaginați-vă că am fi avut credința dacilor, care, printre altele, aduceau și jertfe umane. Liderul voluntarilor Bisericii Mondiale A.Z.S., G.T. Ng., spunea că pentru a fi misionar ,,e nevoie de darul de a fi misionar”. Nu toata lumea are atracția, rezistența sau toleranța necesară pentru
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
din această lucrare care prezintă o ipoteză deosebit de importantă pentru românii din totdeauna: „Nu s-a știut (sau nu s-a dorit să se știe) de giganticul arbore genealogic al tracodacilor și nici faptul că Traian a fost Troian-un dac. Războiul cu Decebal a fost un război fratricid. Cel mai mare tezaur al lumii vechi a fost în capitala Daciei. Roma Veche, cu mii de ani înainte de Roma italică (c. 3000 ani î.h .) a fost în actuala Moldovă, unde
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cei condamnați înainte de a sfârși în mod barbar! În ajunul întoarcerii spre Paris mai facem încă o escală la Florența să ne mai bucurăm de noi frumuseți. Privirile ne sunt atrase de un uriaș afiș ce marca o expoziție despre daci, strămoșii noștri. Am privit cu emoție exponatele urmărind tema și scopul expoziției și, în timp ce voiam să părăsim incinta expoziției, aproape că ne izbim în piept cu un „fratello italiano”. Scuze din ambele părți, schimb viu de impresii, căci omul școlit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o lecție de istorie ca un adevărat cunoscător al faptelor istorice. Foarte încântat, italianul ar fi vrut să știe ceva mai multe din acest trecut îndepărtat legat de împăratul Traian și uriașa încleștare ce a avut loc între romani și daci. Arătam italianului că aurul și argintul Daciei a umplut tezaurul imperiului roman, ceea ce a permis acea sărbătoare de 123 de zile de la Roma, în care poporul a avut gratuit acel „panem et circensis” - adică pâine și distracții. Și mai spuneam
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]