5,988 matches
-
ca să cerceteze arhivele și bibliotecile. Vorbea deja bine limba italiană și afirma cu mîndrie că faptul că știa atît de bine limba și că putea intra ușor în legătură cu oamenii îl făceau "să nu pot fi confundat cu masa demnă de dispreț a străinilor din Italia pe care autohtonii îi exploatează și rîd de ei pe la spate"53. Iorga a ținut întotdeauna un jurnal meticulos al impresiilor lui de călătorie care va fi publicat mai tîrziu 54. Și-a manifestat interesul față de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
după aceea. Întreaga noastră generație vrea să se identifice cu el. Vorbim limba lui Eminescu, nutrim gîndurile lui și dorim să ducem viața lui curată, dedicată doar țării noastre, o viață plină de sacrificii, (o viață) care nu simțea decît dispreț pentru răsplățile materiale, o viață care respinge ideea interesului personal. O astfel de viață vrem să ducem noi"63. Mesajul naționalist al "semizeului" (Eminescu) și-a pus puternic amprenta asupra naționalismului și a vieții lui Iorga. Țelul urmărit de Eminescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici o măsură pentru îmbunătățirea soartei țăranilor. Drepturile politice ale țăranilor erau practic respinse de celebrele Colegii Electorale. Elita României nu-și merita numele. Despotici, exploatatori, hedoniști, mulți dintre ei nu erau de origine română și, așa cum elitele coloniale au un dispreț mai mare față de propriul lor popor decît față de puterea colonizatoare, nici elita românească nu avea nici un sentiment față de țărănime. Iorga remarca faptul că, pentru această elită, România nu reprezenta decît cîteva sute de kilometri de drumuri văzute din confortabilele cupeuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
societății românești, care era bazată pe răzeși, fiind adaptat sub influența dezbinătoare a Ungariei, Poloniei și Bizanțului. Nu fusese nimeni altul decît Mihai Viteazul cel care a introdus iobăgia în România, lucru care îl întrista pe Iorga. El vorbea cu dispreț despre toate procesele istorice din România de după 1800, deoarece era convins că influențele străine dăunaseră modelelor și proceselor organice. Iorga a condamnat "Regulamentul Organic" al lui Nicolae Pavlovici țarul Nicolae I -, considerîndu-l o instituție străină odioasă 55. Numai Nicolae Bălcescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lumi catolice românești era ceva straniu de nou pentru el, "Călătoria mea aici a constituit revelația unei Românii care-mi era necunoscută pînă acum". Iorga considera conducerea centrului cultural de la Blaj prea îmbătrînită și prea moderată 133. Și-a exprimat disprețul față de religie: "Innocențiu Clain a fost un preot prost, un călugăr prost și un prost convertit, dar tocmai din cauza aceasta a fost un bun român". Sau: "N-am venit în Oradea catolică sau în Blajul catolic, ci în Blajul și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ai protipendadei) a anunțat punerea în scenă a unei piese în limba franceză la Teatrul Național din București. Actorii urmau să fie amatori din rîndul boierilor, iar încasările urmau să fie donate pentru opere caritabile. Iorga își dădea seama de disprețul elitei pentru limba și literatura română și față de țărănime. Limba franceză consituia o barieră între clasele conducătoare și restul națiunii. Într-adevăr, Iorga considera punerea în scenă a unei piese în limba franceză la Teatrul Național o manifestare evidentă a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
elitei pentru limba și literatura română și față de țărănime. Limba franceză consituia o barieră între clasele conducătoare și restul națiunii. Într-adevăr, Iorga considera punerea în scenă a unei piese în limba franceză la Teatrul Național o manifestare evidentă a disprețului pentru mișcarea "sămănătoristă" condusă de el. Cu cîteva zile mai înainte publicase un articol în "Epoca", un articol intitulat O rugăminte, care, cu un ton autoritar, considera reprezentarea unei piese în limba franceză pe scena Teatrului Național drept "un act
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un fenomen psihologic. Amintindu-și de campania lui Napoleon, a tras concluzia că Rusia era invincibilă 37. În ciuda urii lui față de Rusia, Iorga a avut întotdeauna un respect profund față de aceasta. Cînd Bulgaria a atacat Serbia, Iorga a scris cu dispreț: "Doar relațiile diplomatice mai pot face ceva". România are o singură datorie: "Să fie gata"38. Iorga trebuia să relateze despre și să investigheze problema masacrării armenilor. Avea legături strînse cu numeroase comunități armene din România. A descris masacrarea armenilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
croiau drum spre averea publică. Chiar dacă pe Iorga îl revolta, cu aceasta se ocupa și se ocupă politica. În cele din urmă, la sfîrșitul lui decembrie, Iorga a plecat de la Iași și s-a întors la București. Nu avea decît dispreț față de un oraș care trăise sub ocupație inamică, numindu-l "orașul rușinii". Remarca în atitudinea locuitorilor acestuia "insolența pe care o poate afișa doar un sclav biciuit"16. Întrucît locuința sa de la Văleni fusese serios avariată, a închiriat o casă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu Palatul, că era invitat de rege, regină, de prințul Carol și chiar și de prințul Nicolae, pe care îi considera drept "prieteni" personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilalți alcătuiau "Mulțimea de la Cafeneaua Capșa" demnă de dispreț 53. Cum de putea el să fie adversarul lui Brătianu și totodată de partea regelui? Care era logica dialecticii lui Iorga? În politică, Iorga avea adesea propria sa logică. Emoțiile, sentimentele (mai ales atunci cînd era vorba despre familia regală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intransigent. Dacă sîntem de acord cu acest aspect, gradul său de toleranță devine semnificativ. Iorga și-a dorit întotdeauna să aibă evrei la cursurile lui de vară de la Văleni; trata "doctrina" lui Cuza (antisemitismul intransigent al acestuia) cu ironie și dispreț. Totul este relativ, chiar și antisemitismul. Chiar și în timpul perioadei sale antisemite, lătratul lui Iorga părea să fie mult mai rău decît mușcătura sa. Prin 1918, antisemitismul lui Iorga dispăruse 82. Prin 1920, atacîndu-i pe Cuza, pe Șumuleanu și pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga demonstrează că era în contact permanent cu toate ligile antialcoolice din lume. Pe lîngă corupție și alcoolism, puritanul Iorga ducea o luptă neistovită împotriva pornografiei. Ziarul lui inițiase o cruciadă împotriva manifestărilor politice la care Iorga se referea cu dispreț utilizînd termenul "anarhie". Deși nici el nu avea un temperament blînd, ura manifestările ilegale, provocatoare de dezordine și anarhie. Întrucît aceste manifestări erau opera studenților radicali de dreapta, atacurile lui nu făceau decît să toarne gaz pe foc. A dus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fasciste. Oricine poate sesiza sloganurile fasciste în ideile lui Corradini: Să trăiești sub semnul primejdiei. Dacă o sută de italieni ar fi gata să moară pentru Italia, acest lucru i-ar da o nouă viață Italiei". Plus permanenta ridiculizare și disprețul lui față de sfințenia vieții omenești! Iorga detesta ideile lui Corradini. Iată ce scria el exact cu o săptămînă înainte de declanșarea celui de al Doilea Război Mondial: "Este oare războiul un semn de vitalitate?" "Dimpotrivă, este un semn de depravare, de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la cine se referea. Ce se întîmplase, practic? Este evident că erau implicați mai mulți factori. Era vorba de ego-ul lui Iorga, de temperamentul său și de lipsa simțului proporțiilor; dar binecunoscuta oroare a lui Iorga față de misticismul religios și disprețul lui și mai mare față de abstract au jucat și ele un rol important. Întregul incident acoperă perioada 1925-1927 și este ilustrat de vreo șase articole și de mai multe recenzii critice ale cărților lui Iorga și ale metodei sale istorice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Maniu în "Neamul românesc" și în alte publicații, bătîndu-și joc de educația maghiară a lui Maniu; pentru el, acesta era un grof ungur (nemes) din Bădăcin (județul Sălaj), un ardelean, un puritan și ofițer chezaro-crăiesc; făcea comentarii asupra așa-zisului dispreț al lui Maniu pentru "Regatul Bizantin". Îi amintea lui Maniu că acesta nu călătorise niciodată în lume decît ca ofițer chezaro-crăiesc și că se retrăsese la Alba Iulia așa cum Mahomed se retrăsese la Medina. Se referea sarcastic și la "nasul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru el și atît de puțin pentru Mussolini. Iorga era influențat și de dragostea lui subiectivă pentru Italia. Trezirea brutală la realitate se va produce în 1939, atunci cînd a fost nevoit să privească lucrurile în față. Mussolini avea un dispreț suveran față de națiunile "frățești", "surori", "cumnate", împărțind în schimb lumea în națiuni dominatoare și democratice. Profund afectat, Iorga l-a avertizat: unii lideri doresc expansiune și război, alții vor pace. Dar chiar și în țările totalitariste, oamenii vor pace, indiferent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cerînd Senatului în 1934-1935 să-l judece pe acesta pentru (presupusa) trădare comisă în timpul Primului Război Mondial 139. Între timp, Legiunea cîștiga teren. Metoda Legiunii era acum, conform spuselor lui Codreanu, "acțiunea tăcută". Iorga continua să se opună Legiunii, referindu-se cu dispreț la ea cu termenul de "Codrenii" (Corneliu Zelea Codreanu, frații acestuia, Decebal și Horia și în cele din urmă tatăl lor, precum și fiica, Irredenta Codreanu). În politica României se manifesta o orientare generală spre dreapta. Vaida s-a separat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
celui de al doilea protagonist, C. C. Giurescu, provenea din Moldova. Giurescu va deveni una dintre persoanele pe care lui Iorga "îi era drag să le urască"154. Iorga i-a amintit lui Giurescu că are "o memorie bună" și că disprețul lui nu contribuia la adoptarea unui ton senin în dezbaterile cu "Școala nouă". Nu era niciodată plăcut să fii ținta manifestării temperamentului lui Iorga. Tatăl lui Giurescu era profesor la Universitatea București și a luat o atitudine potrivnică lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
oprit să se pună ulterior în slujba comuniștilor. Știa întotdeauna cum să-și atingă țelurile. Ca student al lui Iorga la Văleni, a scris de mai multe ori rînduri în care o ridiculiza pe doamna Catinca și a vorbit cu dispreț despre profesorul său, dar specifica: Sigur că l-am insultat pe Iorga... în gînd..." S-a lăudat în fața Camerei de la București cu actele sale de cruzime antisemite. După spusele lui Giurescu, evreii voiau să "colonizeze Basarabia". În calitatea lui de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legionari au păstrat o disciplină exemplară. Nu s-a produs nici un incident, întrunirile transformîndu-se în manifestații tăcute împotriva ordinii sociale existente atunci, asociată cu regele și cu sistemul. Un întreg popor s-a unit și și-a abandonat plin de dispreț regimul, izolîndu-l. Nu a fost rostită nici o vorbă de ură, nu a fost aruncată nici o piatră, totul se rezuma la efervescența senzației de a fi cu toții umăr la umăr. Mulțimile i-au administrat regimului cea mai gravă insultă: acesta nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
angajeze de bunăvoie în "autocritică" sau să stabilească în ce măsură contribuia tratamentul aplicat evreilor la refuzul lor de a se asimila și la căutarea disperată a unor soluții staliniste! Ei preferau să-i considere pe evrei drept o minoritate demnă de dispreț, parazită și neloială de care trebuia să se descotorosească printr-un mijloc sau altul, cu cît mai repede, cu atît mai bine. Iar acum (în 1937), excesele "noilor naționaliști" nu făceau decît să înrăutățească situația și așa deplorabilă. Antisemiții români
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fondat un nou "Partid Unic", PRN (Partidul Renașterii Naționale), și, potrivit "Poruncii vremii" , au fost introduse uniforme pentru fiecare funcționar și fiecare profesie. Cum era de așteptat, numai Maniu și Mihalache au refuzat să poarte noile însemne fasciste. Iorga, cu disprețul lui față de asemenea elemente teatrale, s-a opus purtării uniformei, dar Călinescu (fostul lui student) știa cum să-l facă să se alinieze 58. Constituția Corporatistă avea cîteva articole importante. Unul dintre acestea stabilea că membrii guvernului trebuie să fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care "îi plăcea să-i urască". Tudor Arghezi (1880-1967) a fost unul dintre cei mai mari poeți și scriitori români ai timpurilor moderne. Ion N. Teodorescu pe numele lui adevărat, el și-a început cariera (așa cum remarca Iorga cu dispreț) ca "fost călugăr ortodox". A început să publice în 1896 într-un ziar ortodox. "Liga ortodoxă" , sub titlul Din ziua de azi, semnînd Ion Theo. Tudor Arghezi a trecut de la postsimbolism la teamă religioasă mistică, apoi la un curent cosmic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era un manifest împotriva modernismului, a agresiunii de zi cu zi a vieții moderne față de individ sub mai mult decît o formă. Iorga cerea "păstrarea caracterului uman al vieții omului, deoarece dincolo de acesta nu există decît ceva inferior, care merită disprețul nostru". A continuat să țină cursuri la acest institut pînă în primăvara anului 1940, ocupîndu-se de soarta statelor balcanice și de Silezia. Iorga nu și-a întrerupt activitățile din cadrul Ligii culturale. A continuat să conducă Partidul Naționalist Democrat pînă în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de mîna a treia. Dictatura Regală făcuse o treabă bună. Puțini dintre legionarii din "vechea gardă" erau în viață. Sute de mii de oportuniști s-au alăturat acum mișcării așteptînd cu nerăbdare clipa exproprierii evreilor. Veteranii Legiunii îi numeau cu dispreț pe aceștia "Septembriști". Legiunea aceasta diluată era, mai presus de orice, interesată de putere, răzbunare și îmbogățire. Cîțiva dintre legionarii veterani au inițiat proiecte politice revoluționare și reformatoare în domeniul social, înspăimîntînd și mai mult regimul. Burghezia înfricoșată a trecut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]