6,426 matches
-
a-și întinde mîna și fiecare rostește în surdină cîte o înjurătură. Peste cîteva zile se reîntîlnesc. O roată de oameni îl ascultă pe Juncu. Acesta promite în stînga și în dreapta și oamenii par amuzați. Ce repede ați învățat lecția, dom' Juncu, intervine un hîtru. Puteți promite mai încolo, oamenilor care nu vă cunosc, dar tocmai nouă ne vindeți gogoși? Nu vă gîndiți că ne vom întîlni mereu și vă vom bate obrazul? Cum să ne întîlnim? intervine Toma. Se mută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
s-a boierit. Ne rînjește în poza de pe toți stîlpii, parcă îl gîdilă dracu'... Văzînd că lumea rîde în hohote, bietul candidat părăsește scena. Era amărît pînă la Dumnezeu. Un observator neutru îl însoțește puțin și apoi i se adresează: Dom' Juncu, pot să vă dau un sfat? Cine sînteți dumneavoastră? Întîmplător eram în cartierul domniei voastre. Ce sfat? Nu mai insistați prin apropierea locuinței. Oamenii vă cunosc foarte bine și... nu merge. În plus, intervine și acea obsesivă întrebare: "De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
să abordeze alte zone din colegiul în care candida. Este normal ca în secolul 21 să nu beneficiați de asfalt, de canalizare? Nu, domnule Juncu! Voi fi cel care va prelua necazurile dumneavoastră și le va rezolva. Vă rugăm mult, dom' Juncu. În afară de asta, unii n-au apă curentă, iluminatul este ca vai de el și cîinii vagabonzi bîntuie peste tot. Da, domnule Juncu. Ne promiteți? Voi ridica problema în Parlament, voi face presiune asupra autorităților locale. Oamenii se adunau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Juncu. Ne promiteți? Voi ridica problema în Parlament, voi face presiune asupra autorităților locale. Oamenii se adunau și păreau interesați de discuție. La un moment dat, apare un om știrb și cam prost îmbrăcat. Prostiți oamenii care nu vă cunosc, dom' Juncu. Cine ești dumneata? se răstesc cîțiva. Vecinul ăstuia. Oamenii care sînt vecinii lui l-au fugărit prin cartier pe mincinos. Ce chelfăneală i-au tras! Juncu își pierde cumpătul și-l ia de guler pe Toma. Ce cauți aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
pîntecoase. Doi bețivi se așează la rînd la bere. După, țipă amfitrionul, un hoț de crîșmar care ar oferi mai ușor halbele pline cu sîngele său decît cu berea... muncită de el. Omul și-a pus în cap să fie dom' primar și așa a ajuns să dea cu piciorul în agoniseala sa de o săptămînă. Poftiți, poftiți, dom' Parpanghel. Și oamenii? Vin, acușica vin. Norii sînt de vină, i-a speriat. Dinspre vest praful ridicat de vîrtejuri începe să umple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
oferi mai ușor halbele pline cu sîngele său decît cu berea... muncită de el. Omul și-a pus în cap să fie dom' primar și așa a ajuns să dea cu piciorul în agoniseala sa de o săptămînă. Poftiți, poftiți, dom' Parpanghel. Și oamenii? Vin, acușica vin. Norii sînt de vină, i-a speriat. Dinspre vest praful ridicat de vîrtejuri începe să umple văzduhul. Cerul pare roșietic și găinile fug spre poiată. Praful fierbinte din grătare se înghesuie spre ochii Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
șfichiuie fețe roșii și nasuri borcănate. Crîșmarul renunță la Primărie și-și strînge calabalîcurile. Ploaia stă de tot și soarele se arată strălucitor. Oameni desculți încep să apară de la adăposturi. Glodul le acoperă picioarele, dar nu-s descurajați. Să trăiți, dom' Parpanghel, salută respectuos unii. Nu ne dați o bere? Ba da, zice acesta strigînd la cîrciumar. Dau, dar cu bani. Cum?! Cum ai auzit, răspunde înțepat, fără să se mai întoarcă spre El. Hai să plecăm! comandă scurt salvatorul satelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și arar mai lingușea. Era singurul moștenitor de drept și veghea doar ca moșneagul să nu facă ceva fără știrea lui. Bătrînul Damian nu avea pace aproape deloc. Treceau pe acolo mașini, opreau și-l întrebau: Nu vindeți o parcelă, dom' Damian? Totul este vîndut, mințea omul ca să scape de insistență. Păcat. N-au rămas vrea 4-500 mp? Nu, îmi pare rău. În lumea asta, fiecare cojoc își găsește acul și moș Damian și l-a găsit fără să vrea. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și l-a găsit fără să vrea. Într-o zi vine deputatul, salută și se așează la o măsuță din curtea din spate, ferită de ochii lumii. Într-o sacoșă avea bere, salam și alte bunătăți. Hai la o bere, dom' George. Da' să știi că nu vînd. N-aș cumpăra nici să mi-l dai degeaba. Cum așa? zîmbește moșul. Am alte gînduri acum. În lumea asta totul este trecător. Trebuie să rămînă ceva în urma ta. Dacă ai moștenitori păcătoși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ai moștenitori păcătoși, degeaba rămîne. Tocmai aici este buba. Trebuie să lași ceva tuturor. Cum adică? Eu voi cumpăra un teren și voi face o biserică și o casă parohială. Moșul George cască ochii ca la vederea ursului. Da, da, dom' Damian. Vreau s-o fac singur, singurel, să fie doar de mine lăsată la credincioși. De unde bănetul? Am și eu, dar voi colecta și donații. Ai un gînd bun, creștinesc. În zona aceasta n-avem biserică. Cine ți-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
este drept. Păcat că eu am vîndut... Știu. Ar fi fost bine dacă... Dar ce a fost, s-a dus. Deputatul se scoală, își face cruce după masă și băutură, dă ochii spre cer și pleacă. Mai veniți pe la mine, dom' deputat... O să vin. Păcat că ai vîndut. Așa a vrut Dumnezeu. Bătrînul George era într-o stare emoțională unică și imediat țîșnește la preotul paroh Alistar. Părinte, rogu-te, dă-mi un sfat. A venit deputatul și uite așa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și lucrarea lui Dumnezeu. Moș Damian a plecat mai mult încurcat decît lămurit. O lună s-a tot frămîntat și, ca naiba, deputatul nu mai venea pe la el. Cînd, în sfîrșit, a venit, moșul a și sărit ca ars. Ei, dom' deputat, cum merg treburile cu... Am găsit ceva, dar este pe vale. Biserica trebuie să se vadă de departe. Nu știu ce să fac. Mata ce zici? O biserică trebuie să fie mîndră și impunătoare. Unde? Unde să găsesc așa ceva? Moș Damian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nimic, n-a filmat nimic. Ce prost am fost! Dobitocule, completează nevastă-sa. Omul se duce la biserică, plătește acatiste, bleastemă, afurisește, plînge. Deodată apare vestea cea mare. Ați primit numirea, domnule Ionel. Vai, mulțumesc. Dai de băut, nu? Sigur, dom' Y. Cînd ajunge la serviciu, se întîlnește cu șefu', care îl abordează vesel: Te-au uns, dar știi ceva? Ce să știu? Prima știre este că mi-am dat demisia și deci nu-mi vei fi șef. De ce crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
fiecare se oprea pe un pic de gingie rămasă pe osul maxilarelor, dar nici vorbă să se nimerească măcar doi dinți bot în bot, ca să turtească vreun grăunte. Oamenii, puțin nerăbdători, i se adresau cu mare respect: Dar cînd aduce, dom' Guran? Acuși, asigura domnul pe cei care îi puneau aceeași întrebare din 5 în 5 minute. Dar sigur trimite? Sigur. Și zici că trimite și mîncare? Și. Trăiască dom' Parpanghel! răsună la unison dorința celor prezenți. Dă-l în mă-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
puțin nerăbdători, i se adresau cu mare respect: Dar cînd aduce, dom' Guran? Acuși, asigura domnul pe cei care îi puneau aceeași întrebare din 5 în 5 minute. Dar sigur trimite? Sigur. Și zici că trimite și mîncare? Și. Trăiască dom' Parpanghel! răsună la unison dorința celor prezenți. Dă-l în mă-sa pe Parpanghel al vostru, strigă singurul opozant, cel care mai avea bere în halbă. Lui nu-i dați nimic, strigă majoritatea. Să-i dea dracu' cu tămîie pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la burtos: Tu nu, să-ți dea tebecistul pe care îl votezi. Mai împins, mai ghiontit, mai lovit, grăsanul reușește să acapareze patru sticle de bere. Cînd n-a mai rămas nimic de luat, șoferul strigă la cei deloc atenți: Dom' Parpanghel v-a trimis și borș cu carne. Unde? Omul dezvelește patru găleți, cam pe jumătate pline cu borș fierbinte. Aduceți-le aici, strigă crîșmarul. Oamenii cară gălețile și le pun pe o masă în semiîntuneric. Adă-ne linguri. Întîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Între timp hărmălaia crește și cei veniți mai tîrziu fac scandal. Dacă nu ne dă și nouă îi votăm pe ăia... Trimite și mîine seară, promite crîșmarul. Noi vrem acum! Mîine, după ce-l votăm, vedem ciuciu. Panicat, crîșmarul dă telefon. Dom' Parpanghel, e revoluție, zău, răcnesc cu toții. Cum? Să le dau de la mine?! Și dacă..., doamne ferește? Sigur, dom' Parpanghel? Bine, vă cred pe cuvînt. Ce a zis cioroiul? Se va da la toată lumea bere. Și mîncarea? Vedem noi. Lăzile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
votăm pe ăia... Trimite și mîine seară, promite crîșmarul. Noi vrem acum! Mîine, după ce-l votăm, vedem ciuciu. Panicat, crîșmarul dă telefon. Dom' Parpanghel, e revoluție, zău, răcnesc cu toții. Cum? Să le dau de la mine?! Și dacă..., doamne ferește? Sigur, dom' Parpanghel? Bine, vă cred pe cuvînt. Ce a zis cioroiul? Se va da la toată lumea bere. Și mîncarea? Vedem noi. Lăzile de bere, caldă ca la clocit, ies din magazie în uralele alegătorilor. Se bea vîrtos și foamea începe să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
bine și mai, mai să-și scoată și prețul berii oferite pe gratis. A doua zi s-a votat cum s-a votat și Parpanghel a fost bătut măr, ca de fiecare dată. Crîșmarul încearcă marea cu degetul, la telefon: Dom' Parpanghel, am cheltuit... Du-te în p... mă-tii. Uluit, crîșmarul amenință: Dom' Parpanghel, nu mă înjurați. Să știți că trec la ceilalți... Treci în p... mă-tii. Și a trecut, bietul om, la alt partid. Un frigider pentru Tiberiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
A doua zi s-a votat cum s-a votat și Parpanghel a fost bătut măr, ca de fiecare dată. Crîșmarul încearcă marea cu degetul, la telefon: Dom' Parpanghel, am cheltuit... Du-te în p... mă-tii. Uluit, crîșmarul amenință: Dom' Parpanghel, nu mă înjurați. Să știți că trec la ceilalți... Treci în p... mă-tii. Și a trecut, bietul om, la alt partid. Un frigider pentru Tiberiu Tiberiu era la o crîșmă cu patru golani, așezați cu toții la o masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
expirați dădeau o notă aparte acelui miniunivers, cunoscut doar de bețivi. Dintre toți bețivanii aceia, Tiberiu era cel mai răsărit, adică domina prin răcnetele care îi reduceau pe ceilalți la tăcere. Eu, unul, nu mă duc nici mort! Nici noi, dom' Tiberiu. Chiar dacă m-ar trage cu tractorul... Și noi la fel... De ce, adică, să mă duc? Chiar, de ce să mergem? Golanii se cam puneau pe aceeași treaptă cu Tiberiu și asta îl deranja foarte mult. Din acest motiv, dorește să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de ce să mergem? Golanii se cam puneau pe aceeași treaptă cu Tiberiu și asta îl deranja foarte mult. Din acest motiv, dorește să pună lucrurile la punct. Este vorba de mine, nu? Doar pe mine m-au invitat, așa că... Sigur, dom' Tiberiu. Mata ai fost invitat, dar noi ne solidarizăm și, deci, nu mergem. Adică eu nu merg... Dumneavoastră, adică noi, ăștia toți. Dar de ce ne-a chemat, dom' Tiberiu? M-au chemat, vrei să spui. Păi, fără mine nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vorba de mine, nu? Doar pe mine m-au invitat, așa că... Sigur, dom' Tiberiu. Mata ai fost invitat, dar noi ne solidarizăm și, deci, nu mergem. Adică eu nu merg... Dumneavoastră, adică noi, ăștia toți. Dar de ce ne-a chemat, dom' Tiberiu? M-au chemat, vrei să spui. Păi, fără mine nu se descurcă. Sînt morți. Fără dubii. Fără noi sînt morți. Tiberiu renunță să lămurească lucrurile, n-are cu cine să-și pună mintea. Cînd au văzut că se înclină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Păi, fără mine nu se descurcă. Sînt morți. Fără dubii. Fără noi sînt morți. Tiberiu renunță să lămurească lucrurile, n-are cu cine să-și pună mintea. Cînd au văzut că se înclină, fugeau ca șobolanii. S-au repezit la dom' Tiberiu, acolo era salvarea. Ce mai! Șobolanii dracului! Repede, să-i scoatem noi din rahat... Dar ce s-a înclinat, dom' Tiberiu? Cum ce? Pilonul podului. Săpase apa la bază și acum era cîș. Au furat ca în codru. Ciment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu cine să-și pună mintea. Cînd au văzut că se înclină, fugeau ca șobolanii. S-au repezit la dom' Tiberiu, acolo era salvarea. Ce mai! Șobolanii dracului! Repede, să-i scoatem noi din rahat... Dar ce s-a înclinat, dom' Tiberiu? Cum ce? Pilonul podului. Săpase apa la bază și acum era cîș. Au furat ca în codru. Ciment, fier beton și tot felul de materiale. Erau proști cu toții și au zis că podul trebuie refăcut. Îi las în prostia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]