6,471 matches
-
s-a văzut silit să explice regelui de a da românilor un vicar episcopal propriu, dependent de episcopul catolic al cumanilor, dar potrivit ,,cu acea națiune” în speranța că se vor îndepărta de ,,pseudo-episcopii” lor. În anul 1374 în aceeași episcopie cumană reconstituită sub denumirea de episcopia Milcovului sub autoritatea regelui Ungariei, aceeași populație românească refuză să accepte catolicismul, pentru că spune înscrisul papal ,,nu sînt mulțumiți cu slujba preoților unguri” și cereau un ierarh cunoscător al limbii lor. Românii din curbura
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
regelui de a da românilor un vicar episcopal propriu, dependent de episcopul catolic al cumanilor, dar potrivit ,,cu acea națiune” în speranța că se vor îndepărta de ,,pseudo-episcopii” lor. În anul 1374 în aceeași episcopie cumană reconstituită sub denumirea de episcopia Milcovului sub autoritatea regelui Ungariei, aceeași populație românească refuză să accepte catolicismul, pentru că spune înscrisul papal ,,nu sînt mulțumiți cu slujba preoților unguri” și cereau un ierarh cunoscător al limbii lor. Românii din curbura Carpaților, menționați de actele papale timp
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cunoscător al limbii lor. Românii din curbura Carpaților, menționați de actele papale timp de 140 de ani, și-a manifestat refuzul de a se lăsa înstrăinați de sine înșiși. Aceste înscrisuri desființează mitul la-tinizării poporului român pentru că, dacă românii din ,,episcopia cumană” au refuzat să primească o religie străină lor ca spirit și ca limbă - catolicismul se slujea numai în limba latină - este o neghiobie să spui că același neam în aceeași perioadă de timp dar în urmă cu 1100 de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
acea națiune”! Faptul că arhiva Hurmuzaki nu este admisă în istoria noastră se datorează informațiilor din acele documente care desființează mitul latinității și al descă- lecatelor țărilor române! Un document din anul 1279 a papei Nicolae lll constată că sediul episcopiei Milcovului nimicit în timpul marii invazii, se afla ,,în hotar cu tărarii” iar în anul 1282, cînd cumanii din Ungaria s-au răzvrătit împotriva regelui și fiind înfrînți într-o luptă cu oștile regatului au părăsit țara, regele Ladislau a trecut
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
rurală românească din punctul de vedere al proprietății asupra pământului. Ruralul arhaic, tradițional, reglementează proprietatea funciară prin cutumă, prin legi nescrise, moștenite din generație în generație. Existau trei tipuri de proprietate funciară domenială: Domeniile regale sau statale, domeniile instituțiilor ecleziastice (episcopii, mănăstiri, biserici) și domeniile senioriale (Vedinaș, 2001: 82). Această structură a proprietății, apărută în zorii Evului Mediu în întreaga Europă, s-a menținut mult timp. Același autor menționează că dezvoltarea capitalului comercial și industrial și apariția economiei de schimb, a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ieșene sau cu implicarea Secțiunii SNR de aici, următoarele: medalia jubiliară a Studioului de Radio Iași, medalia aniversativă a Mitropoliei, realizată în anul 2001; medalia aniversării Sinodului de la Iași, realizată în anul 2002; medalia jubileului de 120 de ani ai Episcopiei Romano-Catolice de Iași, din 2004; medalia sfințirii noii Catedrale Romano-Catolice din Iași, din 2005; medalia profesorului Dumitru Mărtinaș, din 2007, medalia comemorativă a episcopului martir Anton Durcovici, din 2008; o plachetă din 1999 și o medalie din 2007 dedicate memoriei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
predilecție pentru relieful înalt, cât și pentru inedit în realizarea efigiilor; Petru Movilă apare în premieră pe o medalie românească iar reliefarea edificiului este și mai pronunțată decât la medalia Mitropoliei, din 2001. Medalia jubileului de 120 de ani ai Episcopiei Romano Catolice de Iași impresionează prin linia zveltă a edificiului de pe avers (fig.26av), redat din perspectivă sud-estică și într-o spațialitate care sugerează unicitatea și existența în timp. Ca și în cazul celorlalte medalii prezentate aici, aceasta se înscrie
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medaliei apar inițialele lui Maximillian Fetița (MF), care este realizator tehnic-medalist și nu ale, sau, măcar, nu și ale col. prof. Valeriu Bria, căruia îi aparține proiectul artistic. Acceptăm ideea că imaginea catedralei este redată pe avers ca simbol al Episcopiei Romano-catolice din Iași, la jubileul de 120 de ani. Din nefericire, distribuirea elementelor constitutive ale legendei de pe avers poate crea confuzii în receptarea mesajului, din moment ce, în câmpul central, deasupra imaginii catedralei, este plasată inscripția JUBILEU 120 DE ANI, iar de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
poate crea confuzii în receptarea mesajului, din moment ce, în câmpul central, deasupra imaginii catedralei, este plasată inscripția JUBILEU 120 DE ANI, iar de o parte și de alta a acesteia, anii 1884 și 2004. Noi înțelegem că este vorba de jubileul Episcopiei, ca instituție ecleziastică, și nu de cel al edificiului. Ne întrebăm însă dacă contemplatorii neavizați ai medaliei nu vor înțelege că este vorba de jubileul edificiului. Posibilitatea confuziei putea fi evitată, după opinia noastră, fie prin renunțarea la cercul liniar
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
edificiului. Posibilitatea confuziei putea fi evitată, după opinia noastră, fie prin renunțarea la cercul liniar interior, care segmentează legenda aversului în două inscripții, fie prin eliminarea textului JUBILEU 120 DE ANI, care se subînțelege, și amplasarea anilor 1884-2004, în inscripția EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IAȘI ROMANIA, pe banda mărginită de cerc liniar exterior și cerc liniar interior, în locul celor două motive ornamentale de formă rombică. Reversul (fig.26rv) are meritul de a fi consemnat o nouă imagine medalistică a episcopului Nicolae Iosif Camilli
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
coboară pe cei patru stâlpi, pe cei patru evangheliști...”. Pe revers (figura 27rv) este reprodusă, în bandă liniară marginală și cerc perlat, compoziția heraldică, stemă a Excelenței Sale Petru Gherghel, episcopul diecezan de Iași, având în partea de sus legenda arcuită EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IAȘI, flancată de însemne ale crucii, iar în cea de jos, anul consumării evenimentului, 2005. Emblema episcopală este cuprinsă lateral de ramuri dispuse vertical, în stânga, de laur și în dreapta, de stejar. Sub ramul de stejar sunt inițialele AW, ale
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în Polonia, cum se crede, la Lvov, în școala Frăției Ortodoxe. După un răstimp petrecut ca ieromonah la Probota (Pobrata), unde prezența sa este semnalată în 1649, D. se impune, urcând treptele ierarhiei bisericești. În 1658 se afla în fruntea Episcopiei de Huși, iar în 1659 este episcop de Roman. În epoca păstoririi la Roman se naște probabil prietenia sa cu Miron Costin, precum și aceea cu Dositei Notara, viitorul patriarh al Ierusalimului, pe care îl întâlnește în 1664, la Curtea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
ieșene sau cu implicarea Secțiunii SNR de aici, următoarele: medalia jubiliara a Studioului de Radio Iași, medalia aniversativa a Mitropoliei, realizată în anul 2001; medalia aniversării Sinodului de la Iași, realizată în anul 2002; medalia jubileului de 120 de ani ai Episcopiei Romano-Catolice de Iași, din 2004; medalia sfințirii noii Catedrale Romano-Catolice din Iași, din 2005; medalia profesorului Dumitru Martinaș, din 2007, medalia comemorativa a episcopului martir Anton Durcovici, din 2008; o placheta din 1999 și o medalie din 2007 dedicate memoriei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
predilecție pentru relieful înalt, cât și pentru inedit în realizarea efigiilor; Petru Movila apare în premieră pe o medalie românească iar reliefarea edificiului este și mai pronunțată decât la medalia Mitropoliei, din 2001. Medalia jubileului de 120 de ani ai Episcopiei Româno Catolice de Iași impresionează prin linia zvelta a edificiului de pe avers (fig.26av), redat din perspectiva sud-estică și într-o spațialitate care sugerează unicitatea și existența în timp. Că și în cazul celorlalte medalii prezentate aici, aceasta se înscrie
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medaliei apar inițialele lui Maximillian Fetiță (MF), care este realizator tehnic-medalist și nu ale, sau, măcar, nu și ale col. prof. Valeriu Bria, căruia îi aparține proiectul artistic. Acceptăm ideea că imaginea catedralei este redata pe avers ca simbol al Episcopiei Romano-catolice din Iași, la jubileul de 120 de ani. Din nefericire, distribuirea elementelor constitutive ale legendei de pe avers poate crea confuzii în receptarea mesajului, din moment ce, în câmpul central, deasupra imaginii catedralei, este plasată inscripția JUBILEU 120 DE ANI, iar de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
poate crea confuzii în receptarea mesajului, din moment ce, în câmpul central, deasupra imaginii catedralei, este plasată inscripția JUBILEU 120 DE ANI, iar de o parte și de alta a acesteia, anii 1884 și 2004. Noi înțelegem că este vorba de jubileul Episcopiei, ca instituție ecleziastica, si nu de cel al edificiului. Ne întrebăm însă dacă contemplatorii neavizați ai medaliei nu vor înțelege că este vorba de jubileul edificiului. Posibilitatea confuziei putea fi evitată, după opinia noastră, fie prin renunțarea la cercul liniar
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
edificiului. Posibilitatea confuziei putea fi evitată, după opinia noastră, fie prin renunțarea la cercul liniar interior, care segmentează legendă aversului în două inscripții, fie prin eliminarea textului JUBILEU 120 DE ANI, care se subînțelege, si amplasarea anilor 1884-2004, în inscripția EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IASI-ROMANIA, pe banda mărginita de cerc liniar exterior și cerc liniar interior, în locul celor două motive ornamentale de forma rombica. Reversul (fig.26rv) are meritul de a fi consemnat o nouă imagine medalistica a episcopului Nicolae Iosif Camilli, după
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pe cei patru stâlpi, pe cei patru evangheliști...”. Pe revers (figură 27rv) este reprodusa, în bandă liniară marginala și cerc perlat, compoziția heraldica, stema a Excelentei Sale Petru Gherghel, episcopul diecezan de Iași, având în partea de sus legendă arcuita EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IAȘI, flancata de însemne ale crucii, iar în cea de jos, anul consumării evenimentului, 2005. Emblemă episcopala este cuprinsă lateral de ramuri dispuse vertical, în stânga, de laur și în dreapta, de stejar. Sub ramul de stejar sunt inițialele AW, ale
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pentru medaliile oferite cu multă generozitate, acum, ca și în trecut. În același timp mulțumim și pe această cale pentru ajutorul acordat de dr. în istorie Dănuț Doboș și de preot cercetător Fabian Doboș, din Departamentul de Cercetare Științifică al Episcopiei Romano-Catolice Iași;} {\footnote 43. Date despre activitatea medalistica a artiștilor creatori de la Monetăria Statului, vezi Cristian Ciornei, Regia Autonomă Monetăria Statului, Activitatea medalistica 1990-1997, 1998, 1999 și Codruț Ciobănescu, Medalistica. Monetăria Statului nr. 1, apr. 2009, nr. 2, sept. 2009
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
permisiunea de a predica Cuvântul Domnului cu autoritate oriunde, atât în Orient, cât și în Occident. Mai mult, am obținut de la el, printr-o scrisoare de protecție, permisiunea ca femeile religioase să rămână împreună în aceeași casă nu doar în Episcopia de Lütich, ci și în regat [Franța] și în imperiu, și să se îndemne reciproc în a săvârși binele; însă nu a voit să-mi acorde permisiunea specială de a-i apăra pe cruciați, pentru că aceasta fusese conferită prelaților din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
preferat să mă opresc pentru puțin timp, pentru a putea ajuta la transportul ce urma să fie expediat peste mare, din moment ce mii de cruciați traversaseră deja, iar eu urma să-i mângâi și să-i susțin. Am propus oamenilor din episcopia mea, precum și celor ce-au traversat marea, să predice Cuvântul lui Dumnezeu și să-i povățuiască, să-i îndemne pe oameni să-i primească pe pelerini cu amabilitate și să se abțină de la păcate, pentru a nu-i corupe pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
se poate mântui fără să împlinească legea creștină”. Și, pentru această credință, s-au arătat dispuși să înfrunte chiar moartea. Sultanul, care era un om blând la inimă, i-a ascultat cu bunătate. Apoi a convocat o adunare cu arhiepiscopii, episcopii, alți învățați ai religiei sale și comandanți ai armatei sale. Când le-a făcut cunoscut motivul convocării lor, unul dintre ei, în numele tuturor, a răspuns imediat: „Cel care este considerat apărătorul religiei noastre a acționat cu multă imprudență; el trebuia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acest fenomen. Noua religio, s-a sprijinit de fapt timp de câțiva ani pe baze juridice încă flexibile. Un grup de predicatori itineranți, așa cum era cel franciscan, în mod inevitabil, atunci când intra în contact cu instituția ecleziastică, în special cu episcopii, nu putea să inspire mereu tuturor o încredere imediată. Inocențiu al III-lea, cu prudență, le acordase o aprobare orală, evitând să se angajeze printr-o pronunțare scrisă. Cu toate acestea, tocmai creșterea tumultoasă a grupului impunea într-un anumit
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost principalul catalizator al dezvoltării funcțiilor politicoadministrative (apariția curții domnești, ridicată de Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare), judecătorești (apariția scaunelor de judecată) și religioase (indicată de prezența bisericilor ortodoxe și catolice, cât și de calitatea de sediu al Episcopiei catolice de Bacău - 1607). Totuși, în pofida existenței acestor parametri - identificabili și în cazul altor așezări, precum Iași, Piatra Neamț ș.a. -, Bacăul secolelor XV-XVI nu are încă profilul unui oraș în adevăratul sens al cuvântului, fiind văduvit de unul dintre cei mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Evului Mediu: o reală autonomie. După cum este cunoscut, în Occident organele de guvernare orășenești le-au precedat pe cele ale statului de drept modern. Aici, competiția pentru libertățile politice și economice s-a manifestat cu deosebită virulență. În confruntarea cu episcopii și cu principii, pentru obținerea de privilegii și scoaterea de sub servituțile de tip feudal, „asociațiile de meșteșugari și comercianți se transformă dintr o putere privată într-una politică - comuna”. În cadrul consiliilor orășenești sau al asociațiilor și breslelor de tot felul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]