6,156 matches
-
în mod implicit sau explicit, vizează o valoare (adevărată sau falsă)”. De aici, obligația pentru exegetul operei de artă „de a depăși simpla reacție de gust prin căutarea motivării ei raționale, a ideilor și concepțiilor care o călăuzesc”. Sub titlul Estetica între știință și artă (1971), sunt luate în discuție noțiuni antinomice, considerate de P. doar alternative, precum ideal și real, social și individual, antic și modern, relativ și absolut, scop și mijloc, conținut și formă, libertate și normă, erudiție și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
concepte din aceste lucrări, și din altele, adâncindu-le și dezvoltându-le dintr-o perspectivă mai largă, lucrarea Nivele estetice (1972) se vrea o „sinteză morfologică”, „o sinteză a modalităților de abordare științifică a operei”. Autorul o consideră necesară, întrucât estetica intuitivă, constituită prin negarea celei speculative și sistematice, întemeiată de filosofi, nu elucidează decât unele dintre problemele artei, de vreme ce judecata estimativă se poate bizui doar „pentru o primă aproximație” pe „intuiția și finețea exegetului”, pe când întemeierea ei riguroasă „nu se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
de artă în reclama comercială. În genere, prin integrarea inevitabilă a artei în civilizație, statutul ei estetic ajunge să fie dominat de cel general-social. În consecință, există situația paradoxală că, pe de o parte, valorile de orice fel, inclusiv cea estetică, și-au dobândit, fiecare, un statut autonom, pe de alta, ele sunt integrate într-un stil de epocă general, care tinde să le anuleze. Pentru a se preveni pierderea specificității artistice, soluția posibilă - potrivit lui P. - e cea întrevăzută de Tudor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
fiind esențiale în transmiterea informației. SCRIERI: Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri, București, 1954; Formarea idealului estetic și a gusturilor estetice în societatea socialistă (în colaborare cu Ludwig Grünberg), București, 1964; Idealul și valoarea estetică, București, 1966; Prelegeri de estetică, I-II, București, 1967; Estetica lui Tudor Vianu, București, 1968; Gusturile între da și nu, București, 1968; Esteticieni români, București, 1969; Din tradițiile gândirii axiologice românești, București, 1970; Estetica între știință și artă, București, 1971; Nivele estetice, București, 1972; Destinul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
SCRIERI: Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri, București, 1954; Formarea idealului estetic și a gusturilor estetice în societatea socialistă (în colaborare cu Ludwig Grünberg), București, 1964; Idealul și valoarea estetică, București, 1966; Prelegeri de estetică, I-II, București, 1967; Estetica lui Tudor Vianu, București, 1968; Gusturile între da și nu, București, 1968; Esteticieni români, București, 1969; Din tradițiile gândirii axiologice românești, București, 1970; Estetica între știință și artă, București, 1971; Nivele estetice, București, 1972; Destinul contemporan al artei, București, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
Grünberg), București, 1964; Idealul și valoarea estetică, București, 1966; Prelegeri de estetică, I-II, București, 1967; Estetica lui Tudor Vianu, București, 1968; Gusturile între da și nu, București, 1968; Esteticieni români, București, 1969; Din tradițiile gândirii axiologice românești, București, 1970; Estetica între știință și artă, București, 1971; Nivele estetice, București, 1972; Destinul contemporan al artei, București, 1974; Artă și civilizație, București, 1976; Arta de la A la Z, Iași, 1978. Ediții: Mihai Ralea, Prelegeri de estetică, pref. edit., București, 1972. Antologii: Estetică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
tradițiile gândirii axiologice românești, București, 1970; Estetica între știință și artă, București, 1971; Nivele estetice, București, 1972; Destinul contemporan al artei, București, 1974; Artă și civilizație, București, 1976; Arta de la A la Z, Iași, 1978. Ediții: Mihai Ralea, Prelegeri de estetică, pref. edit., București, 1972. Antologii: Estetică și umanism, introd. edit., București, 1979. Traduceri: Mikel Dufrenne, Poeticul, pref. trad., București, 1971; Abraham Moles, Marie-Luce André, Artă și ordinator, pref. trad., București, 1974 (în colaborare cu Claudia Dumitriu); Stefan Morawski, Marxismul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
Estetica între știință și artă, București, 1971; Nivele estetice, București, 1972; Destinul contemporan al artei, București, 1974; Artă și civilizație, București, 1976; Arta de la A la Z, Iași, 1978. Ediții: Mihai Ralea, Prelegeri de estetică, pref. edit., București, 1972. Antologii: Estetică și umanism, introd. edit., București, 1979. Traduceri: Mikel Dufrenne, Poeticul, pref. trad., București, 1971; Abraham Moles, Marie-Luce André, Artă și ordinator, pref. trad., București, 1974 (în colaborare cu Claudia Dumitriu); Stefan Morawski, Marxismul și estetica, I-II, pref. trad., București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
pref. edit., București, 1972. Antologii: Estetică și umanism, introd. edit., București, 1979. Traduceri: Mikel Dufrenne, Poeticul, pref. trad., București, 1971; Abraham Moles, Marie-Luce André, Artă și ordinator, pref. trad., București, 1974 (în colaborare cu Claudia Dumitriu); Stefan Morawski, Marxismul și estetica, I-II, pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Claudia Dumitriu). Repere bibliografice: Dumitru Micu, Câteva păreri, GL, 1967, 16; Ov. S. Crohmălniceanu, „Idealul și valoarea estetică”, AFT, 1967, 17; Teodor Tihan, „Estetica lui Tudor Vianu”, ST, 1968, 12; Ov.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
cu Claudia Dumitriu); Stefan Morawski, Marxismul și estetica, I-II, pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Claudia Dumitriu). Repere bibliografice: Dumitru Micu, Câteva păreri, GL, 1967, 16; Ov. S. Crohmălniceanu, „Idealul și valoarea estetică”, AFT, 1967, 17; Teodor Tihan, „Estetica lui Tudor Vianu”, ST, 1968, 12; Ov. S. Crohmălniceanu, „Estetica lui Tudor Vianu”, RL, 1969, 7; Doru Mielcescu, „Nivele estetice”, VR, 1973, 5; Dan Cristea, Eseu și eseistică, LCF, 1974, 47; Voicu Bugariu, Artă propusă și artă trăită, LCF, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
pref. trad., București, 1977 (în colaborare cu Claudia Dumitriu). Repere bibliografice: Dumitru Micu, Câteva păreri, GL, 1967, 16; Ov. S. Crohmălniceanu, „Idealul și valoarea estetică”, AFT, 1967, 17; Teodor Tihan, „Estetica lui Tudor Vianu”, ST, 1968, 12; Ov. S. Crohmălniceanu, „Estetica lui Tudor Vianu”, RL, 1969, 7; Doru Mielcescu, „Nivele estetice”, VR, 1973, 5; Dan Cristea, Eseu și eseistică, LCF, 1974, 47; Voicu Bugariu, Artă propusă și artă trăită, LCF, 1976, 32; Mihai Nadin, „Artă și civilizație”, AFT, 1977, 1; Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
îndrumă în permanență munca scriitorului și a criticilor literari. Scânteia subliniază în acest articol deosebita însemnătate a tezelor cu privire la literatură și artă cuprinse în Raportul tovarășului Malencov la cel de al XIX-lea Congres al P.C.U.S., teze care au îmbogățit estetica marxist-leninistă, trasând în fața oamenilor artei și literaturii însușirea realismului socialist (...). În lupta pentru însușirea metodei realismului socialist în creația noastră literară, pentru educarea scriitorilor în spiritul învățăturii marxist-leniniste, pentru extirparea influenței nefaste a ideologiei burgheze este necesară organizarea unor dezbateri
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ideologiei burgheze este necesară organizarea unor dezbateri largi și sistematice în jurul problemelor creației noastre literare (...). Succesul recentei dezbateri organizate de Uniunea Scriitorilor relevă marele rol al unor asemenea discuții pentru analiza celor mai însemnate probleme de creație, pentru aprofundarea principiilor esteticii marxist-leniniste (...). Dezbaterea organizată de Uniunea Scriitorilor a adus un aport pozitiv la clarificarea unor probleme principale ale creației noastre (...). Conducerea Uniunii Scriitorilor trebuie să înlăture caracterul formal al multor acțiuni inițiate, să acorde atenția cuvenită muncii ideologice, să întărească în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
trăsături negative tipice, care îl fac să fie odios, reprobat de către cititor (...). Lipsurile articolului acad. G. Călinescu nu anulează aportul pe care articolul l-a adus la discutarea problemei tipicului la noi în țară. Fără îndoială că aplecarea consecventă a esteticii marxist-leniniste va ajuta pe omul de cultură, pe militantul pentru pace și progres care este acad. G. Călinescu să aducă un aport și mai mare la creația noastră literară”. Intervine în discuție G. Călinescu, făcând și o analiză concretă a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sunt recente, adică din acest an; sunt comentarii și nu cronici de serviciu; în plus, în cazul lui E. Frunză, opera acestuia - cele două volume de poezii - este interpretată prin prisma tipicului, așa cum încercase să-l teoretizeze autorul Principiilor de estetică. Să-ncepem cu opiniile lui G. Călinescu 73 despre poezia lui Eugen Frunză: „Voi face acum câteva observări asupra poeziei tov. E. Frunză (Zile slăvite, Sub steagul vieții etc.). Bag de seamă că de la început se cuvine să lămurim o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
al revistei „Ramuri”, în 1966, sub pseudonimul George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers luxembourgeois”, „Drehpunkt” din Basel). Poemele din Laguna, conforme esteticii poetice din anii ’60-’70, propun peisaje „absurde”, pseudoalegorice, precum pictura unor Magritte sau Dali. Metaforele, numeroase, se succed fără a se articula în edificii semnificante la nivelul ansamblului. În placheta următoare, Nisipuri mișcătoare (1979), solilocviul liric înregistrează un spor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
cu moartea (jurnalele spaimei de moarte - Virginia Woolf, Katherine Mansfield, Kafka - și jurnale ale fascinației morții - Amiel, Stendhal, Pavese, Sylvia Plath). Clasând de la bun început etica jurnalului intim în funcție de sentimentul creștin al morții, autorului nu îi rămâne decât să dezbată estetica aceleiași teme. De unde și analiza necruțătoare a inautenticului din aceste însemnări, a treptelor patologiei, a tentației narcisiste ce coagulează de fiecare dată în autoportret. Analiza intimității („miopia” jurnalului față de istorie, de pildă), tipurile de intimitate - una nordic-fatalistă la Virginia Woolf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
industriale în orice problemă de justiție. S-a pensionat la începutul lunii septembrie 1980 și a decedat la începutul lunii octombrie 1993, fiind înhumat în cimitirul Eternitatea din Iași. CARMAZINU-CACOVSCHI, VSEVLAD (1898-1988) ARHITECT PEISAGIST Savant de reputație mondială în domeniul esteticii mediului ambiant, creator al Școlii Românești de Arhitectură Peisagistică, profesorul universitar doctor docent Vsevlad Carmazinu-Cacovschi s-a născut la 16 septembrie 1898, în stația C.F.R. Cristești, comuna Holboca, de lângă Iași, provenind dintr-o familie de intelectuali de origine poloneză. A
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Caransebeș. Din 1886 predă româna, germana și filosofia la gimnaziul din Slatina. Din 1890 profesează la câteva mari licee din Iași (Liceul Național, Liceul Internat, Pensionul „Humpel”, Școala Militară, Școala Normală de Fete), până în 1916, când devine titularul Catedrei de estetică literară la Universitate. În 1919 ajunge titularul cursului de estetică literară la Universitatea din Cluj. Ca urmare a dorinței testamentare, a fost înmormântat la Iași. Profesor prin vocație, P. a alcătuit manuale de logică și de psihologie, în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
din Slatina. Din 1890 profesează la câteva mari licee din Iași (Liceul Național, Liceul Internat, Pensionul „Humpel”, Școala Militară, Școala Normală de Fete), până în 1916, când devine titularul Catedrei de estetică literară la Universitate. În 1919 ajunge titularul cursului de estetică literară la Universitatea din Cluj. Ca urmare a dorinței testamentare, a fost înmormântat la Iași. Profesor prin vocație, P. a alcătuit manuale de logică și de psihologie, în colaborare cu Miron Pompiliu - o Carte de cetire (I-III, 1897), iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
cu zi a țăranilor. Descendent al nuvelisticii lui Ioan Slavici, autorul alunecă, pe alocuri, într-un didacticism care, deși „acoperit” de un lexic pitoresc, rămâne excesiv. Atunci când încearcă să intre pe terenul teoretizărilor, P. se arată adeptul concepției potrivit căreia estetica este o disciplină filosofică, întemeiată pe principii eclectice. SCRIERI: Nu-i nimic! Novelă de la 1848, Viena, 1881; Direcțiunea nouă poporală în literatura frumoasă românească, Budapesta, 1883; Florică Ceterașul, București, 1916; Florică Ceterașul și alte scrieri, București, 1928. Repere bibliografice: Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
cosmic, punând în relație unitatea care rezultă din sinteza multiplului. Toate tradițiile mistice fac referiri geometrice, numerele guvernează lumea și, sub variantă filozofică, sub acoperișul academic intră cei care înțeleg valoarea numerelor, jocul, dimensiunea și mărimea fiind principiul esențial al esteticii. Mâinile creează un sistem de proporție special. Punerea în proporție devine principiul arhitecturii, sculpturii, picturii, muzicii, dansului, filmului, literaturii, el devine un model pentru inițierea în semnele din trup și în suflet, toate referitoare doar la Om. Deschideți mâinile și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
spre deosebire de idealul SF), moral-filozofice (natura umană, violența adolescenților), apocaliptice (apocalipsa atomică), îmbătrânirea, criza civilizației (moartea viitorului). Teroarea imaginată de distopiile Desperado are și un rol pozitiv: ea reabilitează hidosul într-o manieră mai concretă decât o făcea T.S. Eliot prin estetica urâtului în 1922. Autorul imaginează orori cu frenezie, se lasă prins de propria imaginație, iar mesajul acestei bucurii de a trăi în distopie este că tot ceeea ce poate fi imaginat prinde viață. Distopia e de fapt o apologie a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prea mult și în final eșuează din propria lui voință, identificându-se cu ucigașul legendar. Prima frază rostită de Dyer (adresată ajutorului lui, Walter) este: Nu sunt robul frumuseții geometrice, trebuie să clădesc ceva ce înalță și înspăimântă. În sprijinul esteticii urâtului și terifiantului (în bună tradiție eliotiană), continuă: Declar că-mi construiesc bisericile temeinic pe acest deal de excremente care e pământul și cu ideea limpede a firii decăzute. Pentru a urma firul asemănării cu T.S. Eliot, biserica despre care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ideea că femeia ideală nu mai există, a rămas doar imaginea unui cuplu vulgar, pentru care copiii sunt prezențe profund stânjenitoare și nedorite. Predica focului, partea a treia, aduce la apogeu imaginile de degradare și dezgustătorul, făcând poezie pe temelia esteticii urâtului. Se perindă prin fața ochilor noștri șobolani pe malul Tamisei părăsite de nimfe, oase de naufragiați din Furtuna lui Shakespeare și nu numai, prostituate, amintirea unui viol, perspectiva unui weekend carnal la Brighton și binecunoscutul episod dintre dactilografă și "junele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]