6,288 matches
-
fantezie, asupra căreia Ferenczi (1955:77-80) atrage atenția, poate fi observată în viața adulților în întreceri de minciuni, organizate uneori pentru amuzament și/sau în scopul strîngerii unor fonduri; ne vom referi la acestea în capitolul 9. Recunoașterea legăturii dintre fantezie și nesinceritate nu se limitează numai la psihologii dezvoltării mintale care au o orientare mai liberală; relația este observată și de membrii unor sub-culturi în care exercițiul imaginației este dezaprobat. John și Elisabeth Newson (1968:189) notează că în rîndul
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o povestire imaginată la o minciună în toată legea pentru că nu este o prea mare diferență între ele". Punctul de vedere opus este prezentat într-o carte despre minciuni, apărută recent și destinată copiilor. Joy Berry (1988) distinge clar între fantezii (povestiri neadevărate spuse pentru amuzament), greșeli (lucruri despre care credeai că sînt adevărate atunci cînd le-ai spus, însă mai tîrziu ai descoperit că erau false) și minciuni; fanteziile și greșelile sînt acceptabile, nu însă și minciunile. Observațiile pe care
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
apărută recent și destinată copiilor. Joy Berry (1988) distinge clar între fantezii (povestiri neadevărate spuse pentru amuzament), greșeli (lucruri despre care credeai că sînt adevărate atunci cînd le-ai spus, însă mai tîrziu ai descoperit că erau false) și minciuni; fanteziile și greșelile sînt acceptabile, nu însă și minciunile. Observațiile pe care le-am amintit cu privire la procesul de socializare a copilului provin din Anglia și America; probabil că pretutindeni au loc procese similare prin care copiii învață cînd să mintă. Totuși
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Totuși, deși dezvoltarea capacității de a minți și a depista minciunile poate fi mai mult sau mai puțin uniformă pentru toate comunitățile, există diferențe semnificative de la o cultură la alta în modul în care această capacitate este folosită. În Anglia, fantezia este privită altfel de fiecare clasă socială, mamele din clasa de mijloc din Nottingham încurajînd mai mult imaginația copiilor decît cele din clasa muncitoare; aceste descoperiri s-au repetat uin deceniu mai tîrziu, în Leeds, odată cu cercetările întreprinse de către Dunn
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai mult imaginația copiilor decît cele din clasa muncitoare; aceste descoperiri s-au repetat uin deceniu mai tîrziu, în Leeds, odată cu cercetările întreprinse de către Dunn (1980:210-211). Nu este însă clar dacă diferă și atitudinile față de minciună. Reacțiie părinților la fanteziile copiilor nu sînt singurul aspect educațional care îi determină pe copii să spună minciuni. Ammar (1954:138-139), în studiul său asupra socializării copiilor din zonele rurale ale Egiptului procedează ca Rousseau, atribuind tendința copiilor de a minți "tehnicilor amenințării" utilizate
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciuni și au mai mult succes în a păcăli decît semenii lor. Rămîne de verificat eficiența diverselor rețete pedagogice cu privire la sinceritate. De exemplu, puțin mai devreme, în acest capitol am menționat faptul că anumite mame din Nottingham considerau că tolerarea fanteziei copilului are ca rezultat o atitudine nesinceră a acestuia la maturitate. Ar fi util de aflat dacă aceasta presupunere este adevărată. LIMBAJUL Succesul în a spune minciuni depinde în mare parte de exploatarea posibilităților oferite de limbaj. Refuzul de a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
faptului că s-au desfășurat în cadrul limitat al laboratorului. Cercetările de acest tip nu se potrivesc cu experiența de acasă a părinților. Există două distincții pe care copiii trebuie să învețe să le facă. Ei trebuie să facă diferența între fantezie și realitate, între minciună și adevăr. Acest ultim contrast pare să fie reperat mai repede. Încă de mici, copiii din Occident sînt nevoiți să deosebească vacile care zboară peste Lună de vacile adevărate și farfuriile care au picioare și vorbesc
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
vorbesc, de farfuriile obișnuite din realitate. Discutînd despre dezvoltarea imaginației, Repina (1971: 263) relatează: Cercetările efectuate de autori sovietici, ca de altfel și străini, arată faptul că oricît de vie ar fi imaginația unui copil, el distinge cu ușurință lumea fanteziei de lumea reală. Totuși, dacă majoritatea copiilor reușesc să diferențieze cele două domenii, cum se face că majoritatea părinților reușesc să-i determine să creadă în Moș Crăciun sau în renii zburători, pînă la vîrste înaintate? S-ar explica acest
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
chiar acei cititori care preferă să rămînă cu picioarele pe pămînt și să știe precis ce este adevărat și ce a fost inventat, nu neagă dreptul autorilor de a inventa. Anumite texte au succes la public prin faptul că generează fantezii nerealizabile; literatura S.F. este genul actual care exemplifică în mod evident acest lucru, însă și poveștile de dragoste medievale care au precedat evoluția romanului modern aparțin aceleiași categorii. Pe de altă parte, literatura realistă poate avea succes pentru că "reflectă viața
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
atît de larg încît include toate formele de înșelătorie verbală. Referindu-se la evoluția limbajului, el explică originea ficțiunii prin supraviețuirea valorii înșelătoriei. El afirmă că: Ficțiunea era o deghizare față de cei care căutau același refugiu, aceeași himeră sau aceeași fantezie sexuală. A dezinforma, a nu spune întreg adevărul, era o necesitate vitală de detașare. Selecția naturală îl favorizează întotdeauna pe cel cu imaginație bogată. Însă cînd Steiner, cîteva paragrafe mai devreme, vorbește despre "creativitatea falsului" și sprijină viziunea lui Nietzsche
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cel care l-a băut să fie în stare să îndrepte turnul din Pisa, toată lumea știe că e doar o exagerare. Deoarece reclama e de natură fantastică, nu se poate spune că intenționează să păcălească. În strînsă legătură cu fenomenul fanteziei este și conceptul de alegorie. În literatura engleză veche putem vorbi de "alegoria politică" din Piers Plugarul, și încă înaintea acesteia avem parabolele Noului Testament și piesele de teatru ale Greciei antice. Aceste texte nu aveau intenția de a păcăli
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
luate drept adevărate și acelea care nu corespund vreunui aspect al realității. Nu e vorba de nici o minciună, decît în cazul acelor povestiri inventate care sînt prezentate drept adevărate. În toate comunitățile, fie ele literate sau pre-literate, oamenilor le plac fanteziile și le pot împărtăși semenilor lor fără a-i induce în eroare, cu condiția să nu pretindă că rezultatele imaginației sînt de fapt realități. La granița dintre fantezie și minciună se află activitățile comicilor profesioniști care își amuză publicul, însă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adevărate. În toate comunitățile, fie ele literate sau pre-literate, oamenilor le plac fanteziile și le pot împărtăși semenilor lor fără a-i induce în eroare, cu condiția să nu pretindă că rezultatele imaginației sînt de fapt realități. La granița dintre fantezie și minciună se află activitățile comicilor profesioniști care își amuză publicul, însă îi înșeală pe cei mai creduli și în special pe copii, cel puțin pentru moment (Macdonald 1990). Este o ironie că una dintre modalitățile cultural acceptate de a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciună se află activitățile comicilor profesioniști care își amuză publicul, însă îi înșeală pe cei mai creduli și în special pe copii, cel puțin pentru moment (Macdonald 1990). Este o ironie că una dintre modalitățile cultural acceptate de a exprima fantezia este considerată minciună. Minciuna, spusă nu în serios, ci pentru amuzament, poate fi promovată în mod cooperant, ca în activitățile cluburilor de mincinoși sau în mod competitiv, ca în concursurile în care cîștigă cel care spune minciuna cea mai gogonată
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
maimuțele sud-africane se păcălesc unele pe altele în mod intenționat. Alături de talentul machiavelic și tot ceea ce el implică, abilitatea de a induce în eroare este facilitată de predispoziția imaginativă. Nu avem cum să știm în ce măsură au primatele non-umane înclinație spre fantezie, însă la oameni aceasta apare la o vîrstă fragedă. Copiii sînt capabili să fabuleze și astfel să facă diferența între ceea ce este real și ceea ce este imaginar, înainte de a învăța să atribuie celorlalți atitudini diferite de cea pe care o
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din caracteristicile fotbalului școlar, și anume dinamism și rapiditate. Multitudinea și varietatea cu care se succed fazele de joc, alternarea rapidă a situațiilor ofensive cu cele defensive (atac și apărare), posibilitățile pe care le oferă jucătorilor de a-și etala fantezia și capacitatea inventivă, diferitele rezolvări tactice ale fazelor de joc în mod creativ, subtilitatea unor pase executate cu mare finețe, toate oferă jucătorilor, dar în special publicului spectator, momente de o deosebită spectaculozitate. Teoria jocului de fotbal constituie un ansamblu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1975). Poetul este parte a viziunilor sale, iar contemplația tinde către o participare onirică la existența eternă. Umanitatea pare dizolvată în desfășurarea cosmică, în virtutea consubstanțialității universale. Totul devine semn sau manifestare a simbiozei dintre terestru și ceresc, prin lumină și fantezie. Imaginile construiesc mici alegorii ale unei mistuitoare nevoi de depășire a condiției individuale, într-o tentativă grațioasă, senină de a transcende existența concretă spre una eternă, luminoasă. Primul volum în proză, Cordun (1942), este o încercare originală de a reface
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
la frustrare); * nivelul de gândire al copilului adecvat vârstei (copilul normal trebuie să aibă o bună înțelegere a cauzei și efectului, să fie realist în judecarea situațiilor și să fie capabil să discrimineze importantul de neimportant în viața sa); * nivelul fanteziei copilului este adecvat pentru încheierea terapiei, (fanteziile adecvate vârstei copilului indică creativitatea, sunt un mod natural de a lucra cu conflictele); * copilul are abilitatea de a învăța din traume emoționale (acesta este unul dintre cele mai importante câștiguri terapeutice care
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
adecvat vârstei (copilul normal trebuie să aibă o bună înțelegere a cauzei și efectului, să fie realist în judecarea situațiilor și să fie capabil să discrimineze importantul de neimportant în viața sa); * nivelul fanteziei copilului este adecvat pentru încheierea terapiei, (fanteziile adecvate vârstei copilului indică creativitatea, sunt un mod natural de a lucra cu conflictele); * copilul are abilitatea de a învăța din traume emoționale (acesta este unul dintre cele mai importante câștiguri terapeutice care indică încheierea terapiei); * copilul poate să-și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
metodă la copiii cu dificultăți comportamentale și de adaptare; implicând o serie de 12 ședințe a câte 20-25 de minute fiecare o dată pe săptămână, cerându-se copilului să deseneze un tablou în prezența consilierului-psiholog. Alte mijloace expresive în psihoterapia copilului: > Fantezia. Presupune folosirea întregului potențial imagistic și ele pot fi îmbinate sau nu cu desenul și mișcarea fizică. > Modelajul. Materiale pentru modelaj pot fi lutul, plastelina, aluatul, fiecare cu calitățile diferite. Aceste materiale, în special lutul par să spargă adesea blocajele
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o tulburare obsesiv-compulsivă își face apariția. Este interesant cum îmi distorsionează percepția realității. În timp ce în realitate nu e nimeni pe drum, eu sunt lovit de gândul că pot lovi pe cineva... o existență omenească! Dumnezeu știe de unde vine o asemenea fantezie... Durerea este o vină teribilă pe care eu o am de când am comis o faptă fără să mă gândesc, din neatenție. În primă fază, știu că e ridicol, dar am o durere insuportabilă în stomac ce îmi spune altceva... Am
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Salvini. Cultură, finețea judecății de valoare privind jocul actorilor - voce, dicție, mișcare scenica - sunt partea cea mai rezistentă a activității sale de cronicar. El judeca spectacolul ca entitate. Pe V. Alecsandri îl prețuia pentru „frumusețea senina”, clasică a operei, pentru fantezie și lirism, însă nu fără temei a formulat într-o amplă cronică din „Românul” consacrată piesei Despot-Vodă rezerve cu privire la construcția și la unitatea dramei. De o teribilă opacitate suferă însă D. când devine el însuși autor dramatic. Țară și Mihnea-Vodă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
omului politic pe care îl admiră. Articolele sale politice, reportajele parlamentare, reflectând toate aceste sinuozități și inconsecvențe, impun prin luciditate, prin energia iradiantă a argumentației și, în orice caz, prin calitatea literară. Plasticitatea unor portrete conturate cu peniță ascuțită, aplombul fanteziilor parodice, coloritul discursului, agrementat cu dialoguri sau scenete, cu ingenioase jocuri de cuvinte, recursul dibaci la alegorie propulsează această publicistică impetuoasă, efervescentă în zona literaturii. Cu ochi rău, C. țintește, la fel ca în comediile lui, parvenitismul, cosmopolitismul, farsa alegerilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
ale democrației pentru evaluarea modificărilor de substanța. Pentru cea de-a patra, trebuie precizată forma unei democrații ideale, fără a pierde din vedere termenii empirici ai chestiunii, în absența cărora problema calității democratice riscă să fie abordată în parametri specifici fanteziilor utopice. Pentru a derula analiza democratizării, trebuie să abordăm, pentru început, trei probleme: 1) definirea detaliată a democrației; 2) definirea diverselor modele ale democrației într-o manieră în care se poate observa, cu o anumită precizie, trecerea de la un tip
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se numea Galia și locuitorii ei, galezi", și să ni le închipuim în mîinile unor tineri cetățeni francezi, ale căror familii sunt originare din Africa sau Asia... Locul, spațiul apartenenței este, deci, problematic și declanșează cu mai mare ușurință resorturile fanteziei. Este, spre exemplu, cazul viziunii eroului din Muntele sacru, al scriitoarei canadiene Gabrielle Roy. Găsim acolo, desigur, și figuri și mituri literare legate de spațiul geografic nord-american, precum călătoria, exilul, frontiera, ruptura, dar acest spațiu e mai degrabă sursa unei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]