6,349 matches
-
Schimbarea însăși va putea fi caracterizată drept o trecere de la „clarificarea logică a gândurilor“ la „cercetări gramaticale“.62 Prima observație care se poate face este că indicii clare ale schimbării orientării gândirii nu apar în primii ani după reluarea activității filozofice. Fără îndoială că în ceea ce a scris și a spus Wittgenstein în acești ani pot fi găsite multe elemente noi - teme, probleme, concepte - în raport cu textul Tractatus-ului. Nimeni nu va contesta acest lucru. Întrebarea este însă alta. Cercetarea întreprinsă în Tractatus
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
eticului, atunci eticul nu ar avea nici o valoare.“ Modificând o sentință a lui Schopenhauer, Wittgenstein spunea: „A predica morala este greu, a o întemeia este imposibil.“65 Toate acestea sunt teme și concluzii ale Tractatus-ului. Ele domină și în Observațiile filozofice. Aici analiza logică este caracterizată drept principalul instrument al clarificării gramaticii expresiilor limbajului. Obiectul clarificării sunt propoziții separate. Multe întrebări și răspunsuri din text privesc clarificarea semnificației unor cuvinte. Se vorbește despre „folosirea corectă“ a cuvintelor. Filozofii păcătuiesc în această
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cele ale lui Russell sau ale membrilor Cercului de la Viena. Nu este de mirare că Wittgenstein a văzut atunci în aceștia interlocutori, parteneri interesanți de discuție, ceea ce nu va mai fi cazul mai târziu. Transmițându-i lui Russell textul Observațiilor filozofice, în aprilie 1930, Wittgenstein a discutat cinci zile cu acesta, dându-i explicații.70 Desigur că nu ar fi făcut asta dacă nu ar fi socotit că problemele lui de atunci sunt în mare măsură și problemele lui Russell. Indicațiile
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se poate spune și ceea ce se arată: „Limbajul este legat de realitate în măsura în care o reprezintă, dar această legătură nu poate fi stabilită prin limbaj și explicată prin limbaj.“ 71 Punctul de vedere al Tractatus ului cu privire la ceea ce este o contribuție filozofică va fi exprimat astfel: „Ceea ce facem, în realitate, este să punem în ordine conceptele noastre și să facem clar ceea ce se poate într-adevăr spune despre lume.“72 Ca și în însemnările sale filozofice, și în discuțiile cu Schlick și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ului cu privire la ceea ce este o contribuție filozofică va fi exprimat astfel: „Ceea ce facem, în realitate, este să punem în ordine conceptele noastre și să facem clar ceea ce se poate într-adevăr spune despre lume.“72 Ca și în însemnările sale filozofice, și în discuțiile cu Schlick și Waismann Wittgenstein formulează în lecțiile sale din această perioadă întrebări ca „Ce este propoziția?“, „Ce este limbajul?“, „Care este deosebirea dintre propoziții care descriu experiențe nemijlocite și ipoteze?“, „În ce 234 GÂNDITORUL SINGURATIC constă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
propoziția?“, „Ce este limbajul?“, „Care este deosebirea dintre propoziții care descriu experiențe nemijlocite și ipoteze?“, „În ce 234 GÂNDITORUL SINGURATIC constă semnificația unei propoziții?“. Iar în cele mai multe cazuri răspunsurile sunt foarte apropiate de cele pe care le întâlnim în Observațiile filozofice sau în notele lui Waismann.73 Acestea sunt genul de răspunsuri pe care Wittgenstein le va numi mai târziu „dogmatice“. Nu despre toate se va pronunța însă în acest fel. Ray Monk menționează o reflecție a sa despre principiul determinării
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fi formulat o teorie a semnificației.“ Wittgenstein îi avea în vedere, evident, pe empiriștii logici. Datorită schimbării care survenise în modul său de a gândi, el nu mai putea recunoaște responsabilitatea pe care a avut-o în formularea acestei teze filozofice, prin afirmații lipsite de echivoc pe care le-a făcut în discuții cu membri ai Cercului. Monk observă, cred eu, pe bună dreptate: „În ciuda dezmințirii sale de mai târziu, Wittgenstein a formulat în 1930 acest principiu - în convorbirile sale cu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe care le-a dictat lui Waismann, ca și în caietele lui de însemnări - tot atât de dogmatic ca și Cercul de la Viena sau Ayer: «Sensul unei propoziții este modul ei de verificare.»“74 De fapt, în primii ani după reluarea activității filozofice, Wittgenstein nu a ezitat să formuleze teze bazate pe argumente principiale. Mai mult, aceste teze nu au mai fost calificate, ca cele din Tractatus, drept nonsensuri care EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 235 sunt importante doar prin
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
apropiați, au avut bune temeiuri pentru asemenea presupuneri. Totuși, unele din însemnările și din exprimările sale orale din primii ani după reîntoarcerea la Cambridge nu se mai integrează stilului de gândire care marchează filozofia lui de tinerețe. Bunăoară, în Observațiile filozofice, autorul explorează diferite căi pe care iau naștere nonsensurile de care este plină filozofia. El își notează: „Cele mai rele greșeli filozofice iau naștere întotdeauna atunci când vrem să aplicăm limbajul nostru obișnuit - limbajul fizicalist - în domeniul a ceea ce este dat
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la Cambridge nu se mai integrează stilului de gândire care marchează filozofia lui de tinerețe. Bunăoară, în Observațiile filozofice, autorul explorează diferite căi pe care iau naștere nonsensurile de care este plină filozofia. El își notează: „Cele mai rele greșeli filozofice iau naștere întotdeauna atunci când vrem să aplicăm limbajul nostru obișnuit - limbajul fizicalist - în domeniul a ceea ce este dat în mod nemijlocit.“76 Este o abordare care contrastează cu abordarea Tractatus-ului, potrivit căruia nonsensurile pot fi recunoscute și înlăturate considerând, pur
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de empiriștii logici, în genere de stilul de gândire care devenise dominant în mediile profesionale din țările de limbă engleză, este anunțată aici „cercetarea gramaticală“, așa cum va fi ea practicată în însemnări reprezentative pentru filozofia mai târzie. Este o practică filozofică cu totul nouă, ale cărei contururi vor putea fi desprinse deja clar în textele Gramaticii filozofice, ale Caietului albastru și în notele luate la lecțiile din anii 1933-1935. Aici Wittgenstein revine în mod insistent la observația că modul cum a
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
țările de limbă engleză, este anunțată aici „cercetarea gramaticală“, așa cum va fi ea practicată în însemnări reprezentative pentru filozofia mai târzie. Este o practică filozofică cu totul nouă, ale cărei contururi vor putea fi desprinse deja clar în textele Gramaticii filozofice, ale Caietului albastru și în notele luate la lecțiile din anii 1933-1935. Aici Wittgenstein revine în mod insistent la observația că modul cum a tratat înainte concepte ca semnificație, propoziție, regulă sau logică își are originea „într-o filozofie primitivă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
consacrată într-o istorie îndelungată a cultivării gândirii pure, supoziția că înțelegerea a ceea ce este limbajul, gândirea, cunoașterea, a ceea ce este binele sau virtutea reprezintă o pătrundere spre esențe situate dincolo de orizontul experienței curente, Wittgenstein vede trăsătura distinctivă a tradiției filozofice occidentale de care el se desparte acum. La această tradiție, el se raportează adesea amintindu-și nu de Frege, de Russell sau de Tractatus, ci de cei care stau la începuturile ei, de Socrate și de Platon. În Caietul albastru
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dorește să i se dea o definiție univocă. Acum dacă cineva îmi arată cum este folosit un cuvânt și diferitele lui semnificații, acesta este tocmai genul de răspuns pe care îl doresc.“80 Wittgenstein obișnuia să-și caracterizeze propriul demers filozofic ca fiind opus celui 238 GÂNDITORUL SINGURATIC al lui Socrate, care își îndeamnă insistent interlocutorii să caute generalul, principiile. Tot ce a scris și a spus Wittgenstein de acum înainte constituie o sforțare necontenită de a se desprinde pe sine
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
găsi o soluție cât de cât satisfăcătoare, cum ne putem elibera de tirania pe care o exercită ele asupra minții unei anumite categorii de intelectuali, câștigând acele clarificări în care el a văzut țelul ultim al tuturor străduințelor de ordin filozofic. Atunci când a revenit la preocupări filozofice, Wittgenstein părea să fi crezut, mai departe, că prin realizările logicii moderne cercetarea filozofică a căpătat o metodă care o pune, pentru prima dată, pe o bază sigură. Epoca romantică a filozofiei, o epocă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
satisfăcătoare, cum ne putem elibera de tirania pe care o exercită ele asupra minții unei anumite categorii de intelectuali, câștigând acele clarificări în care el a văzut țelul ultim al tuturor străduințelor de ordin filozofic. Atunci când a revenit la preocupări filozofice, Wittgenstein părea să fi crezut, mai departe, că prin realizările logicii moderne cercetarea filozofică a căpătat o metodă care o pune, pentru prima dată, pe o bază sigură. Epoca romantică a filozofiei, o epocă de încercări aventuroase, de mari inițiative
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
unei anumite categorii de intelectuali, câștigând acele clarificări în care el a văzut țelul ultim al tuturor străduințelor de ordin filozofic. Atunci când a revenit la preocupări filozofice, Wittgenstein părea să fi crezut, mai departe, că prin realizările logicii moderne cercetarea filozofică a căpătat o metodă care o pune, pentru prima dată, pe o bază sigură. Epoca romantică a filozofiei, o epocă de încercări aventuroase, de mari inițiative cu rezultate întotdeauna contestate, s-a încheiat. Grandoarea întreprinderii se pierde, ce-i drept
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
relatarea lui cu privire la lecțiile lui Wittgenstein din anul academic 1930-1931. În trecut, spunea Wittgenstein, au existat filozofi mari, de acum înainte vor exista doar filozofi îndemânatici. Ceea ce nu înseamnă că îndemânarea este lipsită de importanță și ușor de dobândit. Cercetarea filozofică, așa cum o practică el, are în comun trei lucruri cu ceea ce a fost numit în mod tradițional filozofie: (1) temele ei sunt foarte generale; (2) cercetarea este fundamentală, 240 GÂNDITORUL SINGURATIC atât pentru viața comună, cât și pentru știință; (3
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
știință; (3) ea este independentă de rezultatele speciale ale științei.85 După ce acest stil de gândire care distinge filozofia lui târzie a căpătat contururi clare, Wittgenstein nu a mai formulat considerații de acest gen. Socotind că unicul obiectiv al cercetărilor filozofice este să aducă clarificări prin contribuția lor la mai buna înțelegere a modului cum funcționează limbajul nostru, el aprecia că în asemenea cercetări pot fi utilizate diferite metode; nu există o metodă unică sau privilegiată. Wittgenstein nu mai credea, așadar
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Pentru amănunte, vezi studiul „O viață de erou?“. 2 Se apreciază, astăzi, că ele însumează între 20 000 și 30 000 de pagini. 3 Informații cu privire la istoria producerii acestui text pot fi găsite în „Nota istorică“ la L. Wittgenstein, Cercetări filozofice, Humanitas, București, 2004. 4 W. Stegmüller, Hauptströmmungen der Gegenwartsphilosophie, Alfred Kröner Verlag, Stuttgart, 1978, p. 524. Autorul socotește că „lipsa de menajamente cu care el (Wittgenstein - n.m., M.F.) a distrus întreaga sa filozofie timpurie este un eveniment istorico-filozofic unic“. O
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Interviu cu Fabrice Pataut“, în același volum, pp. 229-231, 236. 21 N. Malcolm, op. cit., p. 109. 22 „În istoria filozofiei, (Wittgenstein - n.m., M.F.) este cel care a produs, în stadii diferite ale vieții sale două opere clasice (Tractatus-ul și Cercetările filozofice), care sunt într-adevăr cărți strălucite și profunde din care a doua este însă o combatere a celei dintâi.“ (N. Malcolm, „Einleitung“, în (Hg.) R. Rhees, Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, Suhrkamp Verlag, 1992, p. 13.) 23 N. Malcolm, Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui Wittgenstein despre o convorbire în care argumentele sale nu au produs efectul așteptat, acesta a observat: „Poate ați făcut greșeala de a nega ceea ce spunea.“ Wittgenstein l-a asigurat că „nu susține opinii în filozofie“, că „nu soluționează probleme filozofice, ci le dizolvă“. (J. Wisdom, „Ludwig Wittgenstein, 1934-1937“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 2, p. 274.) 38 „A fost ideea lui Frege că anumite cuvinte sunt unice, stau pe o treaptă diferită în raport cu altele, de exemplu, «cuvânt», EXISTĂ UN WITTGENSTEIN
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
că anumite cuvinte sunt unice, stau pe o treaptă diferită în raport cu altele, de exemplu, «cuvânt», EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 245 «propoziție», «lume». Și eu am crezut odată că anumite cuvinte pot fi distinse potrivit importanței lor filozofice: «gramatică», «logică», «matematică». Doresc să distrug această aparență a importanței lor.“ (Wittgenstein’s Lectures, p. 13.) 39 Ibidem, p. 29. 40 Ibidem, p. 31. 41 „Atunci când vorbește despre învățarea limbajului, Augustin vorbește numai despre modul cum anexăm lucrurilor nume sau
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
conexiune ciudată se produce, într-adevăr, dacă filozoful, pentru a determina care este relația dintre nume și lucrul numit, se uită fix la un obiect din fața lui și repetă de nenumărate ori un nume sau chiar cuvântul «acesta». Căci problemele filozofice apar atunci când limbajul sărbătorește.“ (Cercetări filozofice, § 38.) 51 Wittgenstein’s Lectures, p. 13. 52 Ibidem, p. 15. 53 Ibidem, p. 23. Iată un alt pasaj semnificativ: „Cineva care spune că numai experiența prezentă este reală nu enunță un fapt empiric
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dacă filozoful, pentru a determina care este relația dintre nume și lucrul numit, se uită fix la un obiect din fața lui și repetă de nenumărate ori un nume sau chiar cuvântul «acesta». Căci problemele filozofice apar atunci când limbajul sărbătorește.“ (Cercetări filozofice, § 38.) 51 Wittgenstein’s Lectures, p. 13. 52 Ibidem, p. 15. 53 Ibidem, p. 23. Iată un alt pasaj semnificativ: „Cineva care spune că numai experiența prezentă este reală nu enunță un fapt empiric, comparabil cu faptul că dl S.
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]