5,989 matches
-
pentru curajul de a încerca salvarea vieții lui Williamson care a murit sufocat în explozie. În timpul precalificărilor în Marele turneu Britanic din 1977,Purley a suferit multiple fracturi de oase după ce mașina lui a intrat în zid în urma blocării accelerației. Frânarea de la 173 km/h (108 mph) la 0 pe o distanță de 66 cm (26 in) este considerată una dintre cele mai grele din istorie. Nu a înregistrat puncte în campionat în timpul carierei de Formula 1. A murit în accident
David Purley () [Corola-website/Science/334328_a_335657]
-
în Turcia este destinata pieței locale și țărilor din Orientul Mijlociu, îndeplinind normele EURO 3. Travego este echipat standard cu faruri cu halogen sau optional cu sistemul Litronic (lămpi de iluminat cu gaze rarefiate). Echipamente de siguranță standard încorporează sistemul de frânare frâne cu disc rezistent la decolorare, sistemul de frânare electronic (EBS) cu plăcuțe de frână ventilate intern pe toate axele, sistemul de frânare anti-blocare (ABS), asistarea electronică a frânelor (BAS), controlul accelerației împotriva patinării (ASR) și programul electronic de stabilitate
Mercedes-Benz Travego () [Corola-website/Science/335055_a_336384]
-
Orientul Mijlociu, îndeplinind normele EURO 3. Travego este echipat standard cu faruri cu halogen sau optional cu sistemul Litronic (lămpi de iluminat cu gaze rarefiate). Echipamente de siguranță standard încorporează sistemul de frânare frâne cu disc rezistent la decolorare, sistemul de frânare electronic (EBS) cu plăcuțe de frână ventilate intern pe toate axele, sistemul de frânare anti-blocare (ABS), asistarea electronică a frânelor (BAS), controlul accelerației împotriva patinării (ASR) și programul electronic de stabilitate (ESP). La capitolul divertisment autocarul este echipat cu două
Mercedes-Benz Travego () [Corola-website/Science/335055_a_336384]
-
optional cu sistemul Litronic (lămpi de iluminat cu gaze rarefiate). Echipamente de siguranță standard încorporează sistemul de frânare frâne cu disc rezistent la decolorare, sistemul de frânare electronic (EBS) cu plăcuțe de frână ventilate intern pe toate axele, sistemul de frânare anti-blocare (ABS), asistarea electronică a frânelor (BAS), controlul accelerației împotriva patinării (ASR) și programul electronic de stabilitate (ESP). La capitolul divertisment autocarul este echipat cu două monitoare LCD de 19 țoli, sistem audio cu CD-MP3-USB, microfon pentru ghid și un
Mercedes-Benz Travego () [Corola-website/Science/335055_a_336384]
-
performanțele vehiculului. În funcție de performanțele în regim de vehicule pur electrice există mai multe tipuri de vehicule electrice hibride. Cele mai comune sunt autoturismele hibride, dar există și furgonete sau autobuze electrice hibride. Vehiculele electrice hibride moderne folosesc tehnologii noi, ca frânarea regenerativă, care, în loc să disipeze energia cinetică a vehiculului în mediul ambiant sub formă de căldură — cum fac sistemele de frânare convenționale — o recupereză sub formă de energie electrică, care este stocată în acumulatori. Unele vehicule electrice hibride își folosesc motorul
Vehicul electric hibrid () [Corola-website/Science/335071_a_336400]
-
comune sunt autoturismele hibride, dar există și furgonete sau autobuze electrice hibride. Vehiculele electrice hibride moderne folosesc tehnologii noi, ca frânarea regenerativă, care, în loc să disipeze energia cinetică a vehiculului în mediul ambiant sub formă de căldură — cum fac sistemele de frânare convenționale — o recupereză sub formă de energie electrică, care este stocată în acumulatori. Unele vehicule electrice hibride își folosesc motorul cu ardere internă pentru antrenarea unui generator electric, curentul produs fiind stocat în acumulatori sau alimentând diect motoarele electrice de
Vehicul electric hibrid () [Corola-website/Science/335071_a_336400]
-
în vânzări a vehiculelor electrice hibride de 4,5 % în 2012. Vehiculele electrice hibride se pot clasifica În funcție de arhitectură, adică de modul în care motoarele asigură propulsia: În mod obișnuit la toate arhitecturile de mai sus se recuperează energia de frânare pentru a reîncărca acumulatorii. Un ( - PHEV), cunoscut și ca „hibrid reîncărcabil”, este un vehicul electric hibrid a cărui acumulatori pot fi reîncărcați de la rețeaua electrică. Acest tip de vehicul combină caracteristicile vehiculelor electrice hibride (are atât motor du ardere internă
Vehicul electric hibrid () [Corola-website/Science/335071_a_336400]
-
ca modelul PCX 125cc. În Coreea de Sud Kia Motors a aplicat sistemul start-stop la modelele Kia Rio și Rio5 (2011). În Europa, la modelul MINI BMW a combinat un demaror mai robust cu un sistem de recuperare electrică a energiei la frânare, realizând o construcție premergătoare autovehiculelor electrice hibride. La modelele Citroën C2 și C3 Citroën a introdus o cutie de viteze automată și demaror-generator integrat ( - ISG), comandate electronic. Volvo a introdus tehnologia start-stop la modelele sale în 2009, iar Opel și
Sistem start-stop () [Corola-website/Science/335079_a_336408]
-
Frânarea regenerativă este un procedeu de frânare al unui vehicul prin conversia energiei sale cinetice într-o altă formă, energie care poate fi reutilizată imediat sau stocată. Procedeul diferă de metoda de frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
Frânarea regenerativă este un procedeu de frânare al unui vehicul prin conversia energiei sale cinetice într-o altă formă, energie care poate fi reutilizată imediat sau stocată. Procedeul diferă de metoda de frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub formă de căldură prin frecare în
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
Frânarea regenerativă este un procedeu de frânare al unui vehicul prin conversia energiei sale cinetice într-o altă formă, energie care poate fi reutilizată imediat sau stocată. Procedeul diferă de metoda de frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub formă de căldură prin frecare în frâne. În afară de mărirea eficienței energetice a vehiculului prin evitarea risipirii acestei energii, frânarea regenerativă menajează sistemele de frânare convenționale. În mod obișnuit un sistem de frânare
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
energie care poate fi reutilizată imediat sau stocată. Procedeul diferă de metoda de frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub formă de căldură prin frecare în frâne. În afară de mărirea eficienței energetice a vehiculului prin evitarea risipirii acestei energii, frânarea regenerativă menajează sistemele de frânare convenționale. În mod obișnuit un sistem de frânare regenerativă este format dintr-o mașină electrică care poate fi un motor electric care funcționează în regim reversibil sau un generator electric. Acestea sunt antrenate de roțile
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
imediat sau stocată. Procedeul diferă de metoda de frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub formă de căldură prin frecare în frâne. În afară de mărirea eficienței energetice a vehiculului prin evitarea risipirii acestei energii, frânarea regenerativă menajează sistemele de frânare convenționale. În mod obișnuit un sistem de frânare regenerativă este format dintr-o mașină electrică care poate fi un motor electric care funcționează în regim reversibil sau un generator electric. Acestea sunt antrenate de roțile trenului de rulare cuplate la
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
frânare convențională, care disipează în mediu această energie sub formă de căldură prin frecare în frâne. În afară de mărirea eficienței energetice a vehiculului prin evitarea risipirii acestei energii, frânarea regenerativă menajează sistemele de frânare convenționale. În mod obișnuit un sistem de frânare regenerativă este format dintr-o mașină electrică care poate fi un motor electric care funcționează în regim reversibil sau un generator electric. Acestea sunt antrenate de roțile trenului de rulare cuplate la ele, producând curent electric. La , inclusiv la tramvaie
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
În afară de sistemele electrice, energia recuperată poate fi stocată și ca energie cinetică în . Vehiculele hibride care dispun de sisteme de acționare hidraulice sau pneumatice pot stoca energia recuperată în sistemele de alimentare ale acestora. Vehiculele care dispun de sisteme de frânare regenerativă trebuie echipate și cu frâne clasice cu fricțiune deoarece: Pentru a obține efectul de frânare dorit este nevoie de un sistem de coordonare între frânarea regenerativă și cea convențională. General Motors a produs primul automobil, , echipat astfel. În 1997
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
dispun de sisteme de acționare hidraulice sau pneumatice pot stoca energia recuperată în sistemele de alimentare ale acestora. Vehiculele care dispun de sisteme de frânare regenerativă trebuie echipate și cu frâne clasice cu fricțiune deoarece: Pentru a obține efectul de frânare dorit este nevoie de un sistem de coordonare între frânarea regenerativă și cea convențională. General Motors a produs primul automobil, , echipat astfel. În 1997 și 1998 inginerii Abraham Farag și Loren Majersik au înregistrat două patente în acest sens. Coordonarea
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
energia recuperată în sistemele de alimentare ale acestora. Vehiculele care dispun de sisteme de frânare regenerativă trebuie echipate și cu frâne clasice cu fricțiune deoarece: Pentru a obține efectul de frânare dorit este nevoie de un sistem de coordonare între frânarea regenerativă și cea convențională. General Motors a produs primul automobil, , echipat astfel. În 1997 și 1998 inginerii Abraham Farag și Loren Majersik au înregistrat două patente în acest sens. Coordonarea sistemelor de frânare a fost mult timp o problemă. La
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
nevoie de un sistem de coordonare între frânarea regenerativă și cea convențională. General Motors a produs primul automobil, , echipat astfel. În 1997 și 1998 inginerii Abraham Farag și Loren Majersik au înregistrat două patente în acest sens. Coordonarea sistemelor de frânare a fost mult timp o problemă. La început accelerarea și frânarea erau comandate de același sistem, care era comutat. Erorile de comutare au determinat accidente prin accelerare când de fapt se dorea frânarea, cum a fost de exemplu accidentul de
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
convențională. General Motors a produs primul automobil, , echipat astfel. În 1997 și 1998 inginerii Abraham Farag și Loren Majersik au înregistrat două patente în acest sens. Coordonarea sistemelor de frânare a fost mult timp o problemă. La început accelerarea și frânarea erau comandate de același sistem, care era comutat. Erorile de comutare au determinat accidente prin accelerare când de fapt se dorea frânarea, cum a fost de exemplu accidentul de tren din 1948 de la Wädenswil. La vehiculele propulsate de motoare electrice
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
patente în acest sens. Coordonarea sistemelor de frânare a fost mult timp o problemă. La început accelerarea și frânarea erau comandate de același sistem, care era comutat. Erorile de comutare au determinat accidente prin accelerare când de fapt se dorea frânarea, cum a fost de exemplu accidentul de tren din 1948 de la Wädenswil. La vehiculele propulsate de motoare electrice, în timpul frânării regenerative motoarele lucrează în regim de generator, curentul produs fiind aplicat unui consumator, care astfel joacă rolul de frână. Frânarea
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
comandate de același sistem, care era comutat. Erorile de comutare au determinat accidente prin accelerare când de fapt se dorea frânarea, cum a fost de exemplu accidentul de tren din 1948 de la Wädenswil. La vehiculele propulsate de motoare electrice, în timpul frânării regenerative motoarele lucrează în regim de generator, curentul produs fiind aplicat unui consumator, care astfel joacă rolul de frână. Frânarea regenerativă electrică este un proces în trei etape, etapa de recuperare a energiei cinetice prin generarea energiei electrice, etapa de
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
frânarea, cum a fost de exemplu accidentul de tren din 1948 de la Wädenswil. La vehiculele propulsate de motoare electrice, în timpul frânării regenerative motoarele lucrează în regim de generator, curentul produs fiind aplicat unui consumator, care astfel joacă rolul de frână. Frânarea regenerativă electrică este un proces în trei etape, etapa de recuperare a energiei cinetice prin generarea energiei electrice, etapa de stocare a ei în acumulatori sau supercondensatori și etapa de utilizare a energiei prin transformare din nou în energie cinetică
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
cinetică a vehicului: unde: Dacă formula 5 este randamentul generatorului, formula 6 cel al acumulatorului și formula 7 cel al motorului electric, atunci lucrul mecanic recuperat va fi: iar randamentul global al procesului este: Ca ordin de mărime, acest randament este de 60-70 %. Frânarea regenerativă a fost mult folosită pe calea ferată. În anii 1930 a fost folosită de pe linia Baku-Tbilisi-Batumi, în special în abruptul și periculosul pas Surami. În Scandinavia, pe linia Kiruna-Narvik se transportă minereu de fier de la minele din Kiruna, din
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
în abruptul și periculosul pas Surami. În Scandinavia, pe linia Kiruna-Narvik se transportă minereu de fier de la minele din Kiruna, din nordul Suediei, în jos spre portul Narvik din Norvegia. În timpul coborârii vagoanelor încărcate se produce multă energie electrică prin frânare regenerativă. Pe teritoriul Norvegiei, de la granița de la Riksgränsen până la Narvik trenurile folosesc doar o cincime din energia generată astfel, restul fiind suficient pentru aducerea trenului gol înapoi la Riksgränsen. Excesul este introdus în rețeaua de alimentare, calea ferată fiind un
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]
-
era avantajos. Sistemul s-a aplicat la Devonport (1903), Rawtenstall, Birmingham, Crystal Palace-Croydon (1906) și altele. În urma unui accident serios la Rawtenstall, în 1911 sistemul a fost interzis, dar a fost reintrodus 20 de ani mai târziu. Principala problemă a frânării regenerative este dificultatea de a genera curent la parametrii rețelei de alimentare — tensiune în cazul alimentării cu curent continuu, respectiv tensiune, frecvență și fază la alimentarea cu curent alternativ. Dacă curentul electric produs de motoarele electrice lucrând în regim de
Frânare regenerativă () [Corola-website/Science/335177_a_336506]