16,377 matches
-
a zis așează-ți capul pe pernă și privește fluturele acela alb care mănâncă lumina din lampă până adormi (...) și-am adormit dimineața aerul călduț îmi înfășura trupul ascuns între palme simțeam o stare de sufocare și teamă am deschis geamul și m-am uitat dincolo gardul o femeie întindea o cămașă pe gard ceva mai încolo două ciori strângeau între aripi depărtarea poate neputința din mine nu m-a lăsat să mă uit prea mult m-am ghemuit lângă patul
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
2015 Toate Articolele Autorului Flavia CRĂSTĂNUȘ- TRIF DINCOLO DE COTIDIAN cu Gabriela Ana Balan (fragment) COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ, UNIVERSITATEA BUCUREȘTI, 2013 Acum câteva generații poezia a coborât în stradă: a străbătut bulevarde, a respirat mirosul de cafea din ibricul de la geam, a gustat din ceaiul cu rom (dar romul separat), a ascultat la ușa apartamentului numărul 5 scârțâitul creionului prin care se năștea, s-a așezat lângă noi pe banca din parc. Astăzi unii încă îi mai răspund la salut, alții
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
într-o pădure înverzită? Eu cealaltă: Într-un timp al altei vârste, când alergam după fluturii albi și umblam desculț prin iarba exagerat de verde și moale. Eu: Ce vă oprește să nu mai faceți așa ceva, acum? Eu cealaltă: Poate geamul opac al ferestrei din lemn învechit, poate suspinele după alți fluturi, poate drumul șters al gărgărițelor roșii și bosumflate, poate adierea de vânt uitată în amintiri, poate eu abătută și copleșită de multe, poate nevrerea, neputința ori platitudinea, poate trecerea
INTERVIUL DIN MIERCUREA MARE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374971_a_376300]
-
în tonuri confesive, liniștea capătă sonor delicat iar singurătatea, argumentare. Spațiile, timpul se restrâng în încercarea de a se pune de acord cu structura fragilă, delicată dar mereu luminoasă al acestui eu liric vizionar. „Pasărea nopții bate cu ciocul în geam, sună clopotul oare? vei fi treaz, vei spune că o fi fost un cutremur”...(Pasărea nopții) Desenele lirice cuprind naturi vii, simulări ale realității, ale trecutului devenit ilustrații, și ce este remarcabil ar fi lipsa oricărui convenționalism al discursului, prin
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
Autorului Ce am mai putea spune noi mai mult decât își spun inimile noastre? Ce strângere de mână mai puternică decât cuvântul mlădiat în ecoul bătăii pulsului care alergă fără teamă de iarnă sau de ghea ț a drumului?! Ce geam să deschidem spre cel senin de gând când toți brazii își hrănesc verdele și din cristalele apropierii noastre deschinzând cărări speranței?! Referință Bibliografică: Ce? / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1836, Anul VI, 10 ianuarie 2016. Drepturi de
CE? de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375078_a_376407]
-
ll never want to meet, For poisoned thoughts Are covered to be sweet, And you will know he fought To cover well his tripping feet. VECHEA CASĂ Nu-l mai satisface pe proprietar. În timp ce cărămizile ude dela colțuri Lăcrimează pe la geamuri, Suflate de vânt Ramele ferestrelor se clatină, Leaturile de lemn putrezite ale verandei Se desprind unele de altele, Petece de mușchi acoperă Leii de piatră, păzitorii casei. Și pare că nimic nu dorește să se preocupe Că fiarele au început
VISE NEÎMPLINITE (POEME)1 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375052_a_376381]
-
ce doboară, dar ele înzecesc puterile noastre, fiindcă ele se nasc dintr-o piedică în realizarea unui ideal. Partidul meu este al tuturor celor care gândesc ca mine... Priviți la aceste două scaune. Unul stă în dreptul luminii ce intră prin geamul hubloului. Celălalt stă în întuneric. Dacă îl iau pe acesta... (Îl ia și le aranjează pe amândouă în fanta de lumină ce intră prin hublou.) - Vedeți nu încap amândouă în această fantă de lumină! Așa e și cu oamenii! Politica
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
atmosferă, nu e de mirare că poeta poate “asculta cum înflorește un cais“, percepe “peste zorii de gând.../ un parfum de ninsori”, pentru că „Într-o vamă de timp, în cucernic popas,/ Am transcende în vis și al iernii impas“, la „geamul viu al iernilor din noi“. Asupra multor versuri planează un sentiment nostalgic: „preocupați să redresăm himere“, “temniță-i al nostru trup”, „pulberi de tăceri”, „fiorul unui plânset stins”, „sigla-nsingurării“, „bagaje de speranțe sfărâmate“. Natura este, nu rareori, personificată: „valsează norii
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
și „nu găsește antidot”, e „croit dintr-un aluat neînțeles”. La rândul ei, poezia trebuie să îngemăneze durerea cu viața, visul, realitatea (uneori parodiată), cu libertatea, speranța... Poezia finală, Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua, trage o perdea melancolică peste „geamul viu al iernilor din noi“, adesea „Strângându-ne la zâmbete cureaua”, concluzionând: „la poarta nopții nu-i nimic de zis...”. Poemele îmbracă haina „dulcelui stil clasic”, folosindu-se de catren, ritm variat, măsură fixă, rimă bogată (împerecheată, încrucișată sau îmbrățișată
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
Eu te aștept mereu, și-n trup, și-n gând./ Și sufletul mi-e vraiște, deschis./ Mai vino când și când. Măcar în vis.// Începe-o zi sinistră, ca un hău./ Sunt dincolo de bine și de rău.// Un porumbel la geam. E duhul tău?” (27). Întâlnim în acest volum de poeme, desigur frumos la modul estetic, și sublim prin atitudinea sinceră, afectiv-participativă a poetului Eugen Dorcescu, o poezie a absenței, o paradoxală poziție față de absență, pentru că absența devine, de fapt, o
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
de dor, de drag , de rușine . Că te- am pierdut, nu îmi e bine, e trist acum.. Tu când erai cât mai râdeam, de orice în doi ne bucuram, viată avea sens când împreună eram, acum trist privesc ploaia pe geam .... Erai muza mea în tot ce făceam , erai idolul meu chiar și când tăceam. Te caut prin amintiri și fotografii, îmi doresc din suflet cu mine să fii, îți doresc fericire și bine, iubirea mea, caci noi doi într-o
SUNT MAI SĂRAC.... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373912_a_375241]
-
nr. 2083 din 13 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului te privesc să-ți culeg zâmbetul, șuvița rebelă căzută pe frunte; păsări descătușate își fac de cap în cerul somnului tău, te adun în căușul ochilor să-ți sorb răsuflarea; pe geam, o stea își întinde gâtul, te acopăr cu privirea, stelei nu-i este îngăduit să-ți prindă visul, e numai al meu. vreau să-ți sărut gândurile negândite încă, să înmugurească pe buzele mele, să-mi lipesc trupul de tine
TU DORMI de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373911_a_375240]
-
mod special. A nu se uita că pentru yoghini starea de sănătate este în directă și inseparabilă legătură cu capacitatea toracică, respectiv cu cea a plămânilor... Dar iată un exercițiu simplu și accesibil tuturor, inclusiv bolnavilor la pat: După deschiderea geamului și aerisirea camerei, se inspiră pe nas (inspirația corectă se face numai pe nas!) în, să zicem pentru început, cinci timpi (circa cinci secunde), se reține de mai multe ori pe zi (serii de respirații). Foarte importantă este seria efectuată
SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ AL OMULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373926_a_375255]
-
2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului Nu te iubeam, toamna, căci nu te-nțelegeam Plângea în mine durerea-ți frunzelor căzute, Dar astăzi văd, ciudat, ca ele-și săruta cu iubire Pământul, dansul lor profetic îl privesc la geam. A disparut melancolia, oare unde s-o fi dus, Mi-a luat-o vântul în mângâierea lui albastră Of, cât ești de frumoasă toamnă celesta Pentru prima dată, cântec de bucurie mi-ai adus! Pleiada de culori ce ochii mi
NU TE IUBEAM, TOAMNĂ ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373967_a_375296]
-
apa o beau direct din râu. Omul modern are nevoie de tehnologii care costă. De sprijin material. Pentru cei ce viața înseamnă doar să mergi înainte, singur, înconjurat doar de lipsuri, sprijinul moral este lipsit de valoare. Toate gardurile, toate geamurile sunt ocupate ca să-l promoveze, iar oamenii bogați sun interesați să finanțeze acțiunea. Licsandru ajunsese în ultimul timp ca să nu mai creadă în nimic și să nu-și mai facă niciun plan. Nu avea nici măcar un singur punct de sprijin
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
sincer, Victore, te rog, dacă nu cumva am transformat durerea pierderilor celor dragi într-o formă de putere interioară, sau doar încerc să exteriorizez pentru a mă cunoaște mai bine cu fiecare pas pe care-l fac, de când singurătatea sparge geamuri în jurul meu cu bile de foc lăuntric... Anne Marie Bejliu, august 2016
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
Fugi!...îngână zefirul la fereastră. Magdalena se ridică cu ochii umflați de somn, mai obosită decât era aseară dar cu multe planuri demne de a fi îndeplinite. Strânge preșurile din cameră și le pune la spălat, apoi începe să spele geamurile dezvelindu-le de sărăcăcioasele perdele. Curățenia trebuia să fie gata până la amiază. Asta s-a și întâmplat fiind ajutată de fetele ei harnice. -Să vă îmbrăcați frumos că mergem la cumpărături!... Bucurie mare pe fața lor, urma să primească fiecare
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
LITERA STACOJIE Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Penița timpului azi moare; Cireșe-n slove stacojii, Grâu în lumini lumânărií, Un pardesiu pentru stafii, În ore reci și purpurii. La geamul vechi, o rândunea Așteaptă primul fulg de nea, Așa cum eu aștept, tăcut, Ecoul lumii desfăcut, Pe care iarbă a crescut În drumul nostru-aproape mut. Îmi sună-n minte-o mandolina. Pe coarda-ntinsă, coralină, Un greiere, în pași de vals
LITERA STACOJIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374022_a_375351]
-
14 septembrie-16 noiembrie 2016, Constantă Sursa foto: The #Letter - #Nibblefest #Contest #ACEO Într-un sertar, cu o scrisoare,Penița timpului azi moare;Cireșe-n slove stacojii,Grâu în lumini lumânărií,Un pardesiu pentru stafii,În ore reci și purpurii.La geamul vechi, o rânduneaAșteaptă primul fulg de nea,Așa cum eu aștept, tăcut,Ecoul lumii desfăcut,Pe care iarbă a crescutîn drumul nostru-aproape mut. Îmi sună-n minte-o mandolină.Pe coarda-ntinsă, coralină,Un greiere, în pași de vals,Se-mpiedică
LITERA STACOJIE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374022_a_375351]
-
nu mai au loc laolaltă ( s-a depășit și numărul de locuri de stat în picioare! ) mai încolo pământul e gol ca o scoică există un exces de liniște de aer de locuri libere mai vezi câte-o lumină la geamuri câte o umbră nedeslușită după perdele lumina vreunui televizor și îngeri mulți îngeri ( se spune că fiecare om are câte un înger! ) care veghează și se mai spune că îngerii n-au sex îngerul meu și al tău nu fac
DE PROFUNDIS de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374026_a_375355]
-
amanți; au defecte câte vrei. Numai dragostea-îi unește, ca-mpreună să trăiască; Despărțiți, ce viață-ar fi?! Ia să beau eu o fetească, Iar scrisoarea cea uitată, timp mai am s-o recitesc; A trecut și noaptea asta, zorile-n geam mă vestesc Să uit totul și să tac. Prea mă las de-un gând purtat, Că n-avui noroc de ea... Mă-ntreb, cine-i vinovat?... O frumoasă zi mă-mbie, să mă duc la o plimbare; Undei-i timpul
SCRISOARE UITATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374040_a_375369]
-
nu ar fi fost decât provizorie, depinzând de interesele strategice ale mișcărilor de trupe. Altele au rămas cu totul de izbeliște, având ușile și ferestrele sigilate iar curțile cotropite de flora spontană, afișând cu resemnare pe câte un ochi de geam anunțul, din ce în ce mai greu lizibil, că sunt de vânzare ori de închiriat. Îmi port pașii pe cele câteva străzi cu nume ciudate, care se răspândesc dinspre centru pe văile dealurilor din preajmă, adevărate avanposturi ale masivului muntos profilându-se întunecat îndărătul
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA I) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374032_a_375361]
-
treaz o viață mai beau un vin să mă trezesc mă îmbăt cu abur de la ceață, uit să iubesc, dar nu mai vreau deloc iubire, sunt fericit cu ce eu am, și sorb o clipă de trăire din pomul de la geam. Referință Bibliografică: nu vreau / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stejărel Ionescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
NU VREAU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374090_a_375419]
-
Boii au slăbit de foame, carele-au rămas neunse, Mămăliga are coajă... săul oilor e rece... Viscolul, prăpăd în cale-i, numărata-mi zile, zece. Pomii îmbrăcați în gheață-și osândesc chircite ramuri, Flori de gheață nemiloasă înfloresc timid pe geamuri, Pe obrazul unei mame curge-o lacrimă sărată... Numai ea în miezul iernii nu îngheață,-i prea curată. Păpușa de cârpă În fiecare zi când se-ndrepta spre școală Fetița se oprea la o vitrină... goală... Se-apropie acum cu
ULTIMUL VALS -GRUPAJ DE POEZII CU ANA PODARU de ANA PODARU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374087_a_375416]
-
Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Miroase-a iarnă, A galbena-gutuie, A mere coapte, a nuci,... Miroase-a brad! Miroase-a nea Căzută peste munte, A stele lucii, Atarnate-n geam. S-a revărsat potop De fulgi,...o mare! E albă ulița, Si nori-s albi! Cu fluturi dalbi Se joacă vântu,-n plete, Cu aripi scânteind A diamant. Miroase-a lemn Ce fumega în vatra, A sărbătoare sfântă, A lumini
MIROASE-A IARNA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374139_a_375468]