6,525 matches
-
ceilalți colegi, am ajutat la ridicarea coșciugului, la dusul coroanelor. În drumul spre cimitir, s-a discutat din nou despre versurile din mașina de scris. Ipoteza că el, „poetul fără metafizică”, a avut teribila premoniție, i-a scurtcircuitat și pe ieșeni. N-am spus nimănui că mi se pare neverosimil, prea erau sugestionați. Slujba propriu-zisă a decurs repede. Învălmășite, ultimele imagini îmi par, acum cînd încerc să le notez, de nejuxtapus: frumusețea magnifică a zilei de septembrie, chipurile împietrite ale părinților
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
apoi se scărpina (inimitabil!) în creștet cu degetul mic al uneia dintre mîini, parcă pentru a-și zgîndări din nou spiritul. Lipsa lui astăzi, prima zi a Festivalului Bacovia, a fost comentată mai mult decît prezența altora. Cîțiva dintre scriitorii ieșeni s-au dus să bea o sticlă de cognac la mormîntul lui: o „vizită” făcută unui prieten!... * Pentru că (de ce m-aș subestima?) am „darul observației” (calitate pe care o moștenesc de la mama) și niște exigențe de ins poziționat la margine
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rupt-o și cu șlică, deoarece s-a purtat decepționant. A rămas Trandafir, care, conștient de dificultățile firii mele, încearcă (adesea și reușește), prin lungi și savuroase „epistolii” superficiale, să mă „amuzeze”. Mai există, last but not least, cei trei ieșeni (Drăgan, Constantinescu, Apetroaie, ultimul mai rezonant sufletește). Bilanț sărac, aproape trist, dar care - avînd în vedere mărturisirile unora mai în vîrstă decît mine - se încadrează totuși „în limite normale”. în preziua operației, Hîncu, cel mai tăcut dintre noi toți, își
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
însă mai precis, mai individualist și mai... pozitiv”. (I. Botez, „Sistemul de educație englez și continental”, în „Viața Romînească”, V, nr. 9, septembrie, 1910, p. 399-400). La distanță în timp de 70 de ani, aș opta la fel ca profesorul ieșean -, „traducînd” și mai pe înțelesul nostru ideea de caracter: loialitate, consecvență, responsabilitate. Cei ce au caracter ajung și la drepturile omului și nu ezită să devină eroi pentru patria lor. Dar unde găsești britanici la noi, chiar printre anglofili?! și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la alt „subiect”: „Iată ne suim la Ierusalim și Fiul Omului va fi dat în mîna arhiereilor și a cărturarilor, și-L vor osîndi la moarte”. Întrucît încerc să-i cruț neaducîndu-le la cunoștință remarcile ofensatoare la adresa lor, prietenii mei ieșeni nu știu ce-am făcut și ce continui să fac pentru ei. Discutînd cu „nenea Jean”, am constatat că nu-și dă seama de insistențele pe care le-am depus pentru revenirea lor în paginile revistei. De asemenea - am dedus
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de asemenea, n-au catadicsit să vină. Mai greu de explicat mi s-a părut absența unor profesori obișnuiți ai acestui gen de activități, fapt care m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva „publicul” îl ocolește pe scriitorul ieșean pentru că asupra lui planează acea acuzație de plagiat. C.ș. n-a părut surprins și nici supărat că are în față doar o mînă de cititori. Cînd a fost invitat să vorbească, el și-a argumentat pe larg opțiunea pentru
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acasă și fă... curățenie igienică!” *Europa liberă și BBC spicuiesc din presa străină (exercițiu tot mai des) pasajele în care e criticat „regimul Ceaușescu”, „cel mai odios din Europa” („Time”)! Azi a fost citit un articol din „Harper”, despre experiența ieșeană a unei foste lectorițe la Universitatea „Al.I. Cuza”. Ce descrie ea? Oameni care tînjesc după o portocală, o cafea, „penuria absurdă” din magazinele de orice fel, frica de a comunica deschis: acum, cică, primește scrisori prudente, compuse pentru ochii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai duc cu mîna goală nici la prieteni, în vizită”. Pînă aci s-a ajuns? *De-ale fotbalului: după meciul cu CSM Suceava (din care, citind „Sportul”, am reținut numele lui Alexa, Breniuc, Mulțescu, State, Cașuba), pierdut pe teren propriu, „ieșenii” ar fi spus: „Am cheltuit pînă acum trei milioane, o să mai cheltuim patru, dar tot noi intrăm în A!” Peste două săptămîni au mituit trei jucători de la Mizil și au cîștigat meciul de-acolo. Amuzant e că aceștia primiseră bani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
jucători de la Mizil și au cîștigat meciul de-acolo. Amuzant e că aceștia primiseră bani și de la cei din Suceava, care pe deasupra îi cruțaseră în meciul cu Minerul Gura Humorului („Nu cumva să-i cotonogiți, ca să-i poată bate pe ieșeni!”) și dăduseră fiecărui jucător al echipei cîte o sacoșă cu carne. De altminteri, pentru suceveni carnea e argumentul forte în vederea promovării și apoi a rămînerii în prima divizie: „Cît timp județul ăsta va produce carne, rămînem în A”, ar fi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
se teme de o izbucnire de revoltă a populației: „Cînd are să puhoiască odată, nu se știe ce are să se întîmple”. *Cum altfel decît elegante aș putea defini aceste versuri scrise de M. Bantaș, unul din prietenii lui Bacovia în perioada ieșeană, scoase dintr-un poem intitulat „Dernier hommage”: „Le prix d`un grand amour est cette peine infame / D’être si prșs de toi et si loin de ton âme”? îmi plac ca exemplu de analiză sentimentală, subtilă, de contrast moderat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ciocîrlie, un domn distins, suplu, cu o figură fină și un aer de nobil scăpătat, atins de spleen și melancolie. *Tovarășa Floareș, primărița Oneștiului, a împărțit invitații la „Zilele Culturii Călinesciene” în două categorii: cei de categoria I (bucureșteni, timișoreni, ieșeni) iau masa de seară în salonul din dreapta al restaurantului „Stejarul”, iar cei de categoria a II-a (băcăuani și oneșteni) în cel din stînga. Ideea unei atari segregări m-a ofensat adînc. De aci satisfacția să văd că unele lucruri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
chiar de la început. Apoi mai e problema armatei, nerezolvată din cauza doctoriței M., de la spitalul studențesc, o creatură cupidă și înfumurată. Unele dintre aceste dificultăți de integrare ar putea fi atenuate, dacă ar exista o cît de mică solicitudine din partea amicilor ieșeni. Nu uit ce-au făcut anterior, găzduindu-ne, dar sînt dezamăgit de „răceala” lor de acum. Ce și-or fi zis: prietenia are limitele ei. De-ajuns! * Iarăși și iarăși, limbajul falsifică realitățile. Noi n-avem șomeri - se spune -, cum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cititorii. Atunci autorul Inelului lui Saturn i-a mărturisit că pasiunea sa o constituie... broaștele țestoase! Scriitorii din Bacău trec la fel de rar pe la Planetariu, a adăugat Matei Alexescu. Unii, probabil, nici nu știu că există. *Manifestația din februarie a studenților ieșeni a început - se zice - cu un „foc de tabără” în fața căminelor studențești. Apoi, după ce mulțimea s-a pus în mișcare, decanii și rectorul au însoțit-o, mergînd în mașini, pentru a interveni în caz de incidente. În discuțiile care au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
același mod. Viața a ales: iată-l, e „bine mersi”, a trecut de șaptezeci de ani (pe care nu-i arată) și are sumedenie de planuri literare: monografii, povestiri, traduceri. *În niște „note pe marginea unei biografii”, scrise de anglistul ieșean Ion (Iancu) Botez („Viața Romînească, nr. 5/1913, pp. 183-188), dau, chiar la început, peste următoarea frază provocatoare: „Cine n-a auzit măcar, la noi, de Sir Lubbock, și cîți nu i-au citit cărțile lui asupra furnicilor și asupra
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sora mea, Ada Medrea, vă comunic poate ceva ce ar putea să vă intereseze: Ada Medrea a 29 Întârzierea răspunsului de la editură, era o chestiune ce mă depășea. Ce a fost posibil - adică punctul de pornire , am făcut. În cercurile ieșene, Ella Istratty era mai puțin cunoscută. 30 Sculptorița Ada Medrea, soția văduvă a marelui artist, era sora doamnei Ella Istratty. Avea atelierul În str. Pangrati, lângă Televiziune, vis-à-vis de cel al maestrului Ion Irimescu. Posibilitatea ca muzeele sucevene să cumpere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
făcut tot ce i-a stat În putință. Cuvântul hotărâtor Îl avea la editură redactorul de carte, căruia Îi revenea integral și răspunderea. 33 Pentru ca SERI LA ROTOPĂNEȘTI să ajungă la București, a trebuit să fac mari eforturi pe lângă editura ieșeană. Nervi, zbucium, numai ca autoarea să fie mulțumită. Urmăream cu perseverență unele donații ale ei pentru muzeele sucevene, eventual Înființarea unui muzeu la Rotopănești și de aceea am făcut uz de toată răbdarea de care eram capabil... 533 8 București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
am găsit soția decedată de un an, iar copii: 2 băieți stabiliți În București (unul sculptor) și 2 fete. Una a 101 Dumitru Teodorescu-Bădia era fiu de preot din Dolheștii Mici, jud. Suceava, odinioară În Județul Baia. Cumnat cu pictorul ieșean Otto Briese. Avea un frate, Ion, care a lucrat În cooperație (funcționar superior), stabilit la pensie În Dolheștii Mici. Era căsătorit cu o rudă a scriitorului Anton Holban. Dumitru Teodorescu era bun prieten cu Vasile Ciurea, care avea o lucrare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fost casier la gară (În Fălticeni, n.n.), bun cunoscut cu fam. șiadbei și cu fam. Botez. Am scris surorii lui Titică Botez să vă răspundă datele de care aveți nevoie. Asemeni vă dau adresa fostei mele eleve, actualmente mare artistă ieșeană, alături de soțul ei. I-am scris și ei ce am făcut. Donez - după plăcerea Dvs. corespondența mea cu această fostă elevă, Muzeului, pentru a se pune la dosarul dovezilor mele. Am rugat-o să pregătească o donație a ei personală
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
artista de la Iași, fostă eleva mea la Fălticeni. Sunt lucrări pe cari leați crezut necesare să figureze În Muzeu, alături de celelalte cari au fost donate de mine. Artista Ecaterina Petrovici Pop a vizitat, de curând, cu o grupă de artiști ieșeni, orașul Suceava și Fălticeni. Îi pare rău că nu v-a găsit și nu va putut cunoaște 114. Alăturat vă trimit rândurile ei fugare și o fotografie din Suceava În care poate veți recunoaște pe concetățenii Dvs. Cu mulțumiri anticipate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
știu prin ce minune, eu mă țin Încă bine, plină de energie, drag de viață și forțe În lupta cu greutățile (...) de astăzi (...). Eleva (fosta) mea, marea artistă la Iași, Îmi scrie mereu, mă pune la curent cu activitatea artistică ieșeană și, ceva mai mult, mă invită la deschiderea unei expoziții (...), cu ramburs de cheltuieli! Drăguța de ea, crede poate că sunt un fluture... să zbor la așa distanță, la 82 ani. Noroc că mai pot zbura... pentru nevoile casei! Îmi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
răspuns că a fost Încântată de ideea Dvs. de a prezenta Ardealului, și lumina Moldovei noastre! Mi-a trimes și un ziar, „Flacăra Iașului”, În care e un articol În care se află și numele ei (...): „Arta creativă a femeii ieșene”. Timpul v-a respectat dorința Dvs. de a prezenta orașul În soare și căldură. (Acum) din nou ploaie și vreme răcoroasă. Multe mulțumiri pentru vizita Dvs., fructuoasă și dorim cu o altă ocazie să ne viziteze și D-na. Cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Iași, pensionar, era alt fiu al lui Petru Gavrilescu și frate cu preotul Leonida Gavrilescu din Fălticeni. Marin Mocanu l-a abordat, În speranța de a obține noi date despre preocupările aviatice ale gospodarului de la Botești. De altfel, profesorul ieșean a fost abordat și de Boris Crăciun, care dezbate aportul lui Petru Gavrilescu la dezvoltarea aviației românești, citând articolul meu: Țăranul inventator Petru Gavrilescu (vezi „Cronica”, anul XVII, nr. 7 (837), 12 februarie 1982: Boris Crăciun, Destinul unui inventator neînțeles
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
din Iași, În 1983, coautor fiind și scriitorul Constantin Parascan, tot de la Casa Pogor. Ajunși, În periplul nostru la Rădășeni, l-am prelungit până În Lămășeni, unde ne-a mai Împărtășit unele date Învățătorul Mihai Niculăiasa. În casa acestuia, deosebit de primitoare, ieșenii „s-au documentat” (eu a trebuit să le țin de urât...), până au uitat și pălăria la plecare... Obiectul cu pricina aparținea lui Ion Arhip. 648 M. Niculăiasa * P ă l ă r i a La data de 11 iunie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la cunoștință muzeografului E.D. - Suceava descoperirea obiectului, ca să se știe: și totodată să ne dea adresa păgubașului... Obiectul va fi pus la păstrare În bune condițiuni. Zilele treceau și răspunsul zăbovea - motivat. Ne-am dat cu părerea că distinșii oaspeți ieșeni vor repeta investigațiile pe urmele lui I. Creangă și Gh. Trăsnea - fost angajat ca dascăl de către băneasa Anastasia Cichirdik - În 1854, pe seama bisericii Începute a se zidi În 1852 - pe moșia „D-sale” Lămășeni. Totodată, vor aduce și fotografiile ce
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fotografiile - pentru care mulțumim și rămânem Îndatorați, iar un alt plic - răspuns de la Suceava. Ambii expeditori ne-au dat adresa către care să fie Îndrumată... pălăria: Iași. 202 Pe lângă prof. Ion Arhip, muzeograful Constantin-Liviu Rusu, trebuie amintit și șoferul muzeului ieșean. 203 E vorba de subsemnatul, care i-am călăuzit. 204 Ion Arhip. 649 Am luat hotărârea - tot În unanimitate, ca obiectul să fie bine Împachetat: să nu sufere de pe urma contuziunilor - la poștă. Dar, cu aceasta s-a Îndepărtat repetarea vizitei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]