8,380 matches
-
etc.)2. Ignorarea universalității învățării și eludarea caracterului său neutral în raport cu valorile morale sunt extrem de primejdioase pentru practica instruirii și formării umane. Cei mai mulți profesori trăiesc cu impresia greșită că „orice învățare este bună”. O prejudecată care îi face pe educatori incapabili să se preocupe de efectele perverse ale învățării. Or, acestea se produc în număr mare. Enorm de multe comportamente imorale și chiar reprobabile se învață acasă sau la școală, în ciuda faptului că părinții sau profesorii cred că induc asupra elevilor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
modelarea și potrivirea cu mostra seamănă puțin, deoarece amândouă presupun un proces de potrivire, acestea pot fi cu greu egalate. O persoană poate lua decizii eronate în combinarea ariilor de operă cu mostra dintr-un recital wagnerian și să rămână incapabilă să imite comportamentul vocal cuprins în acea mostră. Discriminarea exactă a stimulilor este o precondiție pentru învățarea răspunsurilor observaționale, dar nu este echivalentă cu aceasta. Învățarea observațională este concentrată în primul rând pe procese în care observatorii organizează răspunsuri în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
săi în ceea ce privește învățarea. Poate arăta încredere în dorințele elevului de a învăța numai atât timp cât simte această încredere. Uneori se poate arăta bănuitor (suspicious) față de elevi. I se va părea imposibil să accepte atitudini diferite de ale sale. Va fi și incapabil să înțeleagă câteva dintre sentimentele elevilor, care vor fi deosebit de diferite de ale sale. Se poate simți supărat sau ranchiunos din cauza atitudinilor elevilor față de el și deranjat de comportamentele elevilor. Poate fi foarte critic și evaluativ. Dar când experimentează atitudini
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
termenii obiectivității, detașării și ai procedurilor care nu indică niciodată găsirea unor limite umane. Descoperirea limitelor și a valorilor era considerată doar sursă nonștiințifică, nonempirică. Psihologia „celor trei forțe” respinge în totalitate această perspectivă a „științei doar ca instrument” și incapabilă de a ajuta omenirea să-și descopere limitele fundamentale și valorile (Maslow, 1966; Polany, 1958). Printre numeroasele consecințe educaționale generate de această nouă filosofie, se află și o concepție diferită despre sine (a different conception of the self). Este o
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în aporopierea virtuții nepătate de păcat. Cee ce, firește, este imposbil. De aici, frustrarea. "Contra acestei frustrări, precizează Jacques Voisenet, el folosește animalul ca un fel de subterfugiu. El proiecteză în acesta toate calitățile și sentimentele pe care se simte incapabil să le aibă sau să le demonstreze. Ne plasăm aici la nivelul dorinței, în care animalul girează aspirațiile omului. El îi arată în acest mod ce trebuie să fie și care sunt căile perfecționării pe care trebuie să le urmeze
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
senzație, la unele nu se naște memoria, la altele da. Din această pricină, ultimele sunt mai inteligente și mai capabile să învețe decât sunt cele ce nu pot să memoreze. Cele inteligente, dar care nu pot auzi zgomotele, rămân /totuși/ incapabile să învețe (precum albina și orice specie animală asemănătoare cu ea). În schimb, reușesc să învețe acele vietăți câte adaugă la memorie auzul. Restul animalelor trăiește având repezentări (φαντασίσ) și amintiri, dar rămâne puțin părtaș la experiență (eμπειρία). Neamul omenesc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
senzație, la unele nu se naște memoria, la altele da. Din această pricină, ultimele sunt mai inteligente și mai capabile să învețe decât sunt cele ce nu pot să memoreze. Cele inteligente, dar care nu pot auzi zgomotele, rămân /totuși/ incapabile să învețe (precum albina și orice specie animală asemănătoare cu ea). În schimb, reușesc să învețe acele vietăți câte adaugă la memorie auzul. Restul animalelor trăiește având repezentări (φαντασίσ) și amintiri, dar rămâne puțin părtaș la experiență (ἐμπειρία). Neamul omenesc
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și invocă "jocurile Naturii", dragi lui Ambroise Paré, pe care o înzestrează cu intenționalitate. Este cazul lui A. E. Van Vogt, în Slan (1946)124. Mutațiile care au favorizat apariția Slan-ilor ar fi rezultatul unui "cataclism biologic". Oamenii dovedindu-se incapabili să îndure constrângerile civilizației moderne fără să înnebunească, Natura a făcut alte încercări. Dintre noile nașteri, cele mai multe au adus pe lume monștri, și doar arareori câte o ființă desăvârșit alcătuită. Doctorul Samuel Lann a fost primul care i-a recunoscut
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
sunt victimele unor astfel de incidente fără să se poată obișnui cu situația și trăind de fiecare dată evenimentul ca pe un coșmar ireal; femeile-victime, concomitent cu pierderea stimei de sine, dezvoltă o relație afectivă nesănătoasă cu agresorul și devin incapabile să-și conceapă propria viața independent de aceea a agresorului. Aspectele ce țin de cadrul cultural nu diminuează însă importanța rolului personal, al factorilor de personalitate, în stabilirea tiparului interacțiunilor. în același timp, factorii de risc ce acționează în prezent
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Flitcraft, 1996, p. 36). în strânsă legătură cu teoria controlului este teoria autocontrolului, care aduce și o explicație a etiologiei delincvenței (Swinford et al., 2000). Scăderea capacității de autocontrol face persoana mai slabă în fața tentațiilor și în același timp mai incapabilă să vadă consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă de autocontrol se numără toleranța redusă la frustrare, toleranța mare la durerea fizică, indiferența față de disconfortul fizic, recurgerea la violență în cazul situațiilor conflictuale. Autocontrolul se dezvoltă în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în ciuda insatisfacțiilor. Se manifestă uneori iubitor și protectiv, dar alteori cu mânie sau chiar violență față de partener. Ar dori să fie într-o apropiere permanentă de partener, dar nu-s niciodată mulțumiți de acesta și nu cred în el. Sunt incapabili să accepte perioade de indisponibilitate a partenerului chiar dacă acestea sunt temporare și bine motivate. Dacă partenerul este un evitant, percepția va fi că e distant și rece și violența se va manifesta ca un comportament disfuncțional având ca scop aducerea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
regăsesc la tipul atașamentului ambivalent: impredictibil, imatur și labil emoțional, acuzându-l pe celălalt pentru problemele apărute, gelos, suspicios, cu nevoie de a-l controla, de a-l domina și de a-l folosi pe celălalt, nesigur, cu personalitate inconstantă, incapabil de a-și controla impulsurile, exploziv (Mayseless, 1991). Tipul evitant, mai inhibat în reacții, ajunge mai rar la comportamente violente, dar acestea sunt mult mai intense și cu o mare vinovăție posteveniment. Stima de sine scăzută, neîncrederea în partener, posesivitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în perioada în care este gravidă, expunând astfel și femeia, și copilul la violență; e) constrângerile economice și sociale care rețin femeia în relația violentă, mai mult decât pe bărbat. Dincolo de aceste constrângeri, femeia-victimă dezvoltă comportamente defensive care o fac incapabilă de a se smulge dintr-o relație violentă și care-i reduc chiar și capacitatea de a beneficia de sprijinul ce i se oferă. Atașamentul înspăimântat, infantil, față de partenerul violent se structurează în situații în care agresorul alternează atitudini ostile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de diferite vârste, aflați în stadii diferite de dezvoltare și având o capacitate cognitivă de a înțelege ceea ce se întâmplă diferit. în vreme ce convingerea comună este că la vârstele mici copilul este mai puțin afectat de violența în familie, deoarece este incapabil să-și dea seama, să știe ce se întâmplă, cercetările arată că lucrurile stau invers: cu cât sunt mai mici și incapabili să prelucreze cognitiv și să pună în cuvinte ceea ce se petrece, cu atât sunt mai vulnerabili și efectele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
convingerea comună este că la vârstele mici copilul este mai puțin afectat de violența în familie, deoarece este incapabil să-și dea seama, să știe ce se întâmplă, cercetările arată că lucrurile stau invers: cu cât sunt mai mici și incapabili să prelucreze cognitiv și să pună în cuvinte ceea ce se petrece, cu atât sunt mai vulnerabili și efectele posttraumatice vor fi mai îndelungate. Copiii sugari, cu vârsta de până la un an, sunt cei mai puțin capabili să înțeleagă ceea ce se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se evidențiază faptul că mamele/părinții investigați subestimează expunerea copiilor la diferite tipuri de violență. Cercetătorii descoperă o corelație scăzută între opinia mamei și raportarea unor simptome de sindrom de stres posttraumatic făcută de copii. Lucrurile apăreau ca și când mamele erau incapabile să conștientizeze riscurile la care sunt expuși copiii în comunitate și, de asemenea, păreau incapabile să vadă suferința copiilor. Părinții/mamele aveau tendința de a conștientiza doar problemele comportamentale externalizate ale copiilor și mai puțin cele internalizate. Ele remarcau mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Cercetătorii descoperă o corelație scăzută între opinia mamei și raportarea unor simptome de sindrom de stres posttraumatic făcută de copii. Lucrurile apăreau ca și când mamele erau incapabile să conștientizeze riscurile la care sunt expuși copiii în comunitate și, de asemenea, păreau incapabile să vadă suferința copiilor. Părinții/mamele aveau tendința de a conștientiza doar problemele comportamentale externalizate ale copiilor și mai puțin cele internalizate. Ele remarcau mai degrabă ceea ce le deranja existența lor cotidiană și mai puțin starea de fapt în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lor. Un astfel de copil se va lovi și va suferi în momentul intrării în grădiniță și mai târziu la școală. în aceste spații, întreaga viață e organizată în baza unor reguli. Copilul crescut fără limite și interdicții, va fi incapabil să descifreze rapid regulile și mai ales să se conformeze lor. Așteptările lui vor fi ca ceilalți, adulți și copii, aidoma părinților lui să-l plaseze în centrul atenției și să-i satisfacă orice dorință. Adaptarea copilului la mediul grădiniței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copii. Este o mare distanță între așteptarea lui de a fi în centrul atenției în fiecare moment și de a obține orice vrea, imediat, și incapacitatea lui de a veni în întâmpinarea dorințelor și a intențiilor altor copii. La adolescență, incapabil de a accepta frustrări legate de imposibilitatea părinților de a-i pune la dispoziție tot ceea ce își dorește, ajunge să amenințe cu suicidul. 1. Raport alternativ întocmit de FONPC. Toate situațiile în care copilul trăiește sentimente de umilință, spaimă și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de durată, în dezvoltarea copilului, comparativ cu abandonul copilului la o vârstă mai mare a acestuia. Consecințele sunt însă, independent de vârsta copilului, în strânsă legătură cu măsurile de protecție a copilului, luate ulterior abandonării sale. Copilul de vârstă mică, incapabil de prelucrarea cognitivă a evenimentului dramatic al cărui victima este, cade pradă unor trăiri emoționale de o extremă intensitate. Adulții cred în general că incapacitatea copilului de a înțelege ceea ce se petrece îl protejează. Astăzi știm că incapacitatea de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Iată de unde provin și complexele în plan relațional, inclusiv sexual. Ca revers al medaliei, ei manifestă o nevoie irepresibilă de a capta atenția, de aceea vânează ipostaze valorizante, funcții etc. Sunt persoane aflate în derivă existențială, fără credință în divinitate, incapabili de a se proiecta în viitor și care cred că au defecte de fabricație ireversibile. Trăiesc într-o ambiguitate suverană, care oscilează între groaza de a fi avortați, marginalizați, excluși fizic și psihic, și cea de a-și dori cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care sinele nu mai este capabil să facă față frontal și să-și păstreze intenția de cooperare și capacitatea de a se investi. Ele devin strategii curente de răspuns ale individului, la care acesta recurge de câte ori se simte amenințat și incapabil de a face față. Termenul defensă apare pentru prima dată în psihanaliză, fiind lansat de Sigmund Freud în 1984, și reluat de Anna Freud în 1936, iar ulterior de Melanie Klein (Ionescu, 2010). Freud spune că mecanismele defensive sunt elemente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
provoacă reactualizarea traumei; 3. incapacitate de a-și aminti un aspect important al traumei; 4. o scădere marcată a interesului de participare la activități semnificative; 5. sentimentul că e detașat sau străin față de ceilalți; 6. o sărăcire afectivă (de exemplu, incapabil să aibă sentimente de iubire); 7. sentimentul că nu are viitor (astfel, nu se așteaptă să aibă o carieră, căsătorie, copii sau o durată de viață normală). Unul dintre aspectele ce potențează trauma este manifestarea neașteptată, surprinzătoare a evenimentului. Evenimentul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală, când evenimentul traumatic, catastrofic irumpea în cotidianul calm, banal. Marea frică a educatoarelor față de aceste crize de neînțeles ale copilului le făcea incapabile de a vedea și de a asculta resursele Aureliei, pe care se putea construi vindecarea și reziliența copilului. Aurelia era talentată și făcea mici poezioare despre o păpușă care era întotdeauna tristă. Când am vorbit despre acest talent al Aureliei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
unei hărți "trăite" a vestigiilor arheologice împrăștiate pe suprafața patriei, iar Alexandru Odobescu avea să sublinieze importanța mărturiilor celor care cunosc teritoriul și pot să descrie parcurgerea lui în căutarea descoperirilor. Sunt inginerii de hotar, învățătorii sătești sau chiar țăranii, incapabili să descrie un sit sau un obiect arheologic, dar care lasă mărturii ale parcursului 11. A descrie obiectul găsit e gestul neutru, pozitiv, al omului de știință; în schimb, a descrie traseul care a condus până acolo, a fixa descoperirea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]