6,226 matches
-
a existenței instituției. „Efectul de autoreproducere” a acestei lumi impune însă un nou tip de răspuns social în raport cu infracționalitatea. * * * Proiectul noii legi de executare a sancțiunilor penale este construit pe un set de principii care reflectă o nouă atitudine față de infractor și posibilitățile de recuperare socială a acestuia. Caracteristicile esențiale ale noului sistem sunt: reconsiderarea muncii, ca instrument de reformare, îndeosebi prin introducerea unor noi tipuri de sancțiuni penale, fără privarea de libertate (sancțiunea muncii în folosul comunității); sistemul progresiv de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fără privarea de libertate (sancțiunea muncii în folosul comunității); sistemul progresiv de executare a pedepselor; reintegrarea în societate, ca scop al procesului de reeducare; controlul societății asupra sistemului. Unul dintre cele mai importante elemente ale noii perspective asupra relației societate, infractor este utilizarea muncii ca instrument de reacție socială în raport cu infractorul. Tehnica utilizată are două dimensiuni esențiale: munca înțeleasă ca formă de pedeapsă și munca drept instrument de reeducare. Prestarea unei munci neremunerate (în folosul comunității) reprezintă contravaloarea răului produs societății
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
progresiv de executare a pedepselor; reintegrarea în societate, ca scop al procesului de reeducare; controlul societății asupra sistemului. Unul dintre cele mai importante elemente ale noii perspective asupra relației societate, infractor este utilizarea muncii ca instrument de reacție socială în raport cu infractorul. Tehnica utilizată are două dimensiuni esențiale: munca înțeleasă ca formă de pedeapsă și munca drept instrument de reeducare. Prestarea unei munci neremunerate (în folosul comunității) reprezintă contravaloarea răului produs societății prin infracțiune; pentru a fi „iertat”, vinovatul trebuie să aloce
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1). CAPITOLUL III. Consilierea psihologică a victimelor unor infracțiuni și alte forme de asistență a victimelor infracțiunilor Art. 7. - Consilierea psihologică a victimelor infracțiunilor se asigură, în condițiile prezentei legi, de către serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care funcționează pe lângă tribunale. Art. 8. - (1) Consilierea psihologică asigurată de serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor se acordă gratuit, la cerere, pentru victimele tentativei la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a victimelor infracțiunilor se asigură, în condițiile prezentei legi, de către serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor, care funcționează pe lângă tribunale. Art. 8. - (1) Consilierea psihologică asigurată de serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor se acordă gratuit, la cerere, pentru victimele tentativei la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, pentru victimele infracțiunilor de lovire sau alte violențe și vătămare corporală, săvârșite asupra membrilor familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pe teritoriul României sau dacă infracțiunea a fost săvârșită în afara teritoriului României și victima este cetățean român sau străin care locuiește legal în România. Art. 9. - Consilierea psihologică gratuită asigurată de serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor se acordă pe o perioadă de cel mult 3 luni, iar în cazul victimelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Art. 10. - (1) Cererea pentru acordarea consilierii psihologice gratuite se
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în cazul victimelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Art. 10. - (1) Cererea pentru acordarea consilierii psihologice gratuite se depune la serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază victima. (2) Cererea poate fi depusă numai după sesizarea organelor de urmărire penală sau a instanței de judecată cu privire la săvârșirea infracțiunii. (3) Cererea trebuie să cuprindă: a) numele, prenumele, cetățenia, data și locul
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
gratuite se anexează, în copie, documentele justificative pentru datele înscrise în cerere. (5) Cererea pentru acordarea consilierii psihologice gratuite se soluționează în termen de 10 zile de la data depunerii. Art. 11. - Serviciile de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor pot asigura și alte forme de asistență a victimelor infracțiunilor. Art. 12. - Organizațiile neguvernamentale pot organiza, în mod independent sau în cooperare cu autoritățile publice, servicii pentru consilierea psihologică a victimelor infracțiunilor și pentru asigurarea altor forme de asistență a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
separată, în cerere se menționează și stadiul procedurii judiciare. (3) Cererea de compensație financiară și cererea privind acordarea unui avans din aceasta sunt scutite de taxa de timbru. CAPITOLUL VI. Dispoziții finale Art. 35. - Denumirea servicii de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate sau denumirea servicii de reintegrare socială și supraveghere, prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Denumirea servicii de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate sau denumirea servicii de reintegrare socială și supraveghere, prevăzută în Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 129/2002, precum și în alte acte normative, se înlocuiește
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 129/2002, precum și în alte acte normative, se înlocuiește cu denumirea servicii de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor. Art. 36. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005. (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 505 din 4 iunie 2004) Lege nr. 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie CAPITOLUL
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în familie. Art. 6. - (1) Autoritățile prevăzute la art. 5 vor asigura pregătirea și perfecționarea continuă a persoanelor desemnate pentru identificarea formelor de abuz și pentru instrumentarea cazurilor de violență în familie. (2) Serviciul de reintegrare socială și supraveghere a infractorilor va pregăti personal specializat - asistenți sociali și psihologi - capabil să desfășoare programe de terapie și consiliere a agresorilor. Rezultatele aplicării acestor programe se vor prezenta instanțelor, în condițiile legii. Art. 7. - (1) Comunitățile locale, prin reprezentanți legali, precum și autoritățile administrației
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine 9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF din Toulouse a fost un atentat? Expunerea selectivă a informației 10. De ce mass-media acordă o
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
nu mai mâncați carne după ce vedeți titlurile din ziare? Terminologia jurnalistică și teamă de boala vacii nebune 7. De ce nu mai reușiți să stingeți televizorul? Reflexul de orientare și dependența televizuală 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine 9. De ce continuăm să credem că explozia de la uzina chimică AZF din Toulouse, a fost un atentat? Expunerea selectivă a informației 10. De ce mass-media acordă o
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
317-328. Reeves, B., Lang, A., Kim, E.Y., Tatar, D. (1999), „The effects of screen size and message content on attention and arousal”, Media Psychology, vol. 1, nr. 1, pp. 49-67. 8. De ce simțiți nevoia să băgați în închisoare toți infractorii după ce ați citit un reportaj despre amenințarea teroristă? Amenințarea teroristă și nevoia de ordine De la atentatele din 2001 de la World Trade Center, nu trece mult timp până ce presa să evoce un atentat terorist, o amenințare cu atentat sau operațiuni în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care relata despre procesul unui hoț de mașini și le-a cerut să propună o pedeapsă pentru acesta. Rezultatele au arătat că voluntarii care au citit tăieturile din ziare despre amenințarea teroristă au propus pedepse cu închisoarea mai grele pentru infractor decât cei care au citit articole mai moderate despre riscurile de atentate teroriste. Primii voluntari au fost impresionați de amenințarea teroristă despre care au citit în ziare și au reacționat mai dur în privința celor care perturbă ordinea publică, în sens
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
bazate pe dovezi convergente din partea martorilor și pe dovezile fizice, dar și pe un element nespecificat ce ține de bunul-simț. În fine, detectivul poate face deducții În privința unei serii de crime, pentru a stabili dacă au fost comise de același infractor. Acest ultim pas este similar cu logica replicării care stă la baza studiilor pe cazuri multiple. Lipsa biasului Toate condițiile de mai sus vor fi anulate dacă cercetătorul caută să folosească un studiu de caz doar pentru a-și sprijini
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
2 m, care necesită reparații. Interiorul mănăstirii are o suprafață de 800 m2, iar restul de 44 ha aparține GAS-ului. [...] Mănăstirea poate adăposti cca 220 persoane. În urmă cu 60 de ani, mănăstirea a fost întrebuințată ca închisoare pentru infractorii de drept comun.” „Susnumitul A.G. [- stareț], în anii din urmă, după 1944, avea permanent legătură cu numitul H., fost inspector al vechii siguranțe din regimul burghezo-moșieresc și secretar particular al lui Gh. Tătărăscu. Locul pe care este mănăstirea a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
explice și să stăpânească forțele care guvernează universul uman și social. De exemplu, astrologii își propuneau să descopere în ce măsură poziția astrelor pe cer poate influența o persoană sau o comunitate. Alte forme de divinație încercau să scoată la lumină un infractor pentru a fi deferit justiției, un magician căuta remediul unei maladii etc. Scopurile nu erau neapărat, așa cum s-ar crede, de natură pur spirituală și metafizică. Adevărul, iubirea, dreptatea, moartea, libertatea sunt aspecte care interesau doar elitele vremii și nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
seama de folosul pe care-l pot trage din această situație și cer neîncetat noi mijloace pentru poliție și justiție. Controlul exercitat asupra cetățenilor poate astfel să se accentueze. Poliția și justiția au șanse mai mari să-i prindă pe infractori, iar statisticile dezvăluie creșterea delincvenței. Această curbă crescătoare servește, la rândul ei, ca justificare pentru cererea de noi mijloace. În același timp, mass media dispun de tot mai multe reportaje picante... iar "caruselul" continuă să se învârtă". Însă violența pare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
2000) din sinteza sa, de altfel foarte interesantă, de sociologie a delincvenței. Statutul social inferior și sărăcia, dezorganizarea comunitară, prezența armelor și a drogurilor în preajmă, expunerea la violență și rasism și, aspect ce ar trebui mai bine studiat, prezența infractorilor adulți în comunitate sunt factori care explică atât delincvența violentă a tinerilor, cât și tulburările de comportament. Sărăcia este unul dintre cei mai importanți factori explicativi ai problemelor precoce întâmpinate de copiii între 6 și 11 ani, conform studiului sistematic
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Factori de risc legați de ceilalți copii Frați delincvenți + + nr nr Anturaj delincvent + + + + + + Membri în bande + + + + nr Conflicte cu ceilalți copii/izolare nr + + + Factori de risc legați de mediul social Sărăcie + + + + + + Dezorganizare comunitară + + + + + + Prezența armelor și drogurilor + + nr nr Prezența infractorilor adulți +/− nr ++ Expunere la violență și rasism + + nr + + Sursa: după Hawkins et al. (2000), Fortin (2003), Gagnon și Vitaro (2003)33. Tabelul 14 este alcătuit pe baza sintezelor realizate de cercetători diferiți, în câmpuri disciplinare diferite: criminologie, psihologie, psihopedagogie. Totodată
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Psihologie Lăcrămioara MOCANU este lector la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, în cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași. A obținut doctoratul în Psihologie Judiciară la Universitatea din București cu o lucrare cu titlul Demersuri psihologice de reconfigurare a personalității infractorului în scopul reintegrării sociale (2009). Interesele profesionale includ criminologie și victimologie, strategiile de reinserție socială a infractorului, consilierea psihologică a deținutului etc. Lăcrămioara Mocanu, Psihocriminologie (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
din Iași. A obținut doctoratul în Psihologie Judiciară la Universitatea din București cu o lucrare cu titlul Demersuri psihologice de reconfigurare a personalității infractorului în scopul reintegrării sociale (2009). Interesele profesionale includ criminologie și victimologie, strategiile de reinserție socială a infractorului, consilierea psihologică a deținutului etc. Lăcrămioara Mocanu, Psihocriminologie (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
1.5. Factori de ordin psihopatologic și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante / 24 Capitolul 2: Interpretarea delincvenței fundamentată de tipologii ale personalității / 27 2.1. Delincvența juvenilă / 229 2.2. Indici ai delincvenței juvenile / 35 2.3. Tipologii psihologice ale infractorilor / 37 Capitolul 3: Perspectivă psihologică asupra comportamentului omucidar / 53 3.1. Omorul abordare criminologică / 54 3.2. Disfuncționalitatea psihopatică / 56 Capitolul 4: Suicidul între adevăr și eroare / 63 4.1 Abordarea psihologică și medico-legală a suicidului / 64 4.2. Caracterul
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]