6,186 matches
-
în cazul borșenilor a mai existat și migrația în scopul reîntregirii familiilor (pentru borșenii cu status legal în Italia) și migrația cu contracte de muncă. O altă tendință, dar mult mai puțin importantă ca intensitate, este migrația prin căsătorie cu italieni. Ca urmare a migrației din ultimii ani, grupuri de borșeni s-au stabilit în nordul Italiei, în special în zonele Milano și Trento. În Milano, migranții români locuiesc în toate zonele orașului, dar din cauza costurilor ridicate ale chiriilor, există o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
asistente sanitare. Un număr destul de mic lucrează în fabrici din zona Milano. Numărul mare de bărbați care muncesc în construcții se datorează faptului că piața de construcții din Italia este în expansiune și există un deficit de forță de muncă; italienii muncesc mai rar pe șantiere și de aceea patronii italieni caută muncitori străini. De asemenea, piețele de muncă și mediul de migranți din Milano sunt definite etnic, iar românii nu lucrează sau nu colaborează cu alți migranți (spre exemplu, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muncitori străini. De asemenea, piețele de muncă și mediul de migranți din Milano sunt definite etnic, iar românii nu lucrează sau nu colaborează cu alți migranți (spre exemplu, cu moldoveni, ucraineni sau marocani), ci în special cu români sau cu italieni. Pe piețele de construcții din zona Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din magazine cu produse chinezești. Colaborările dintre migranții de etnii diferite sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
migranții de etnii diferite sunt sporadice și apar, spre exemplu, atunci când migranții români închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Relațiile cu italienii sunt diferite față de cele cu alți migranți și există căsătorii mixte între italieni și românce. Din cauza faptului că multe activități sunt temporare, pe piețele de muncă din Italia există o mobilitate teritorială și ocupațională ridicată 19, chiar dacă o mare parte
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
închiriază „paturi” în locuințe închiriate ori în proprietatea unor marocani, sau în cazul relațiilor dintre migranți români și femei provenind din Ucraina sau din Republica Moldova. Relațiile cu italienii sunt diferite față de cele cu alți migranți și există căsătorii mixte între italieni și românce. Din cauza faptului că multe activități sunt temporare, pe piețele de muncă din Italia există o mobilitate teritorială și ocupațională ridicată 19, chiar dacă o mare parte preferă să rămână în nordul Italiei datorită salariilor mai ridicate față de cele din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Orientul Mijlociu sau din America de Sud. Situația este mai puțin vizibilă în cazul bărbaților, dar mult mai evidentă în cazul femeilor care lucrează în sistemul de sănătate și în curățenie. În momentul în care se caută femei care să aibă grijă de italieni în vârstă sau pentru curățenie, sunt preferate în general persoanele din Europa de Est. Acest lucru induce tensiune și competiție inegală între femeile din Europa de Est și cele din Africa, spre exemplu, punându-le pe acestea din urmă într-o situație inferioară. În
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sensul că aceștia sunt acum capabili să aleagă între a rămâne sau nu în același mediu. În cazurile studiate, o parte dintre migranții români legali nu mai frecventau mediile de migranți și au început deja să aibă relații și cu italieni sau cu alți români legali. Se întâlnesc mai degrabă între ei și nu mai frecventează în aceeași măsură locurile de întâlnire ale migranților români. Mai mult decât atât, migranții cu oportunități profesionale și economice tind uneori să se distanțeze față de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care nu au de muncă, Centrale este unul dintre locurile principale unde pot să se întâlnească în număr mai mare cu alți migranți și pot afla informații despre oportunități sau riscuri. În plus, există și o piață informală de muncă, italienii căutând în Centrale muncitori migranți. Acesta a fost locul principal unde se întâlneau românii în Milano și este încă unul dintre locurile principale de întâlnire pentru migranții noi; este locul unde se regăsesc rețelele de cunoștințe sau își fac prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
am discutat nu folosesc Internetul. Între Milano și Borșa: practicile transnaționale ale borșenilor În august, când în Italia este vacanță, cea mai mare parte a borșenilor se întorc în vacanță în România. În câteva zile, Borșa se umple de mașinile italienilor, migranții români care se întorc să își întâlnească prietenii și să își cheltuiască economiile în barurile din oraș. O parte dintre ei au și început să își ridice case mari în oraș sau pe văile din preajma șoselei principale ce leagă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pe văile din preajma șoselei principale ce leagă centrul Borșei de complexul turistic. Chiar dacă efectele migrației se simt în Borșa tot timpul anului, prin trimiterile constante de bani, în timpul verii este o adevărată punere în scenă a succesului și a bunăstării italienilor, și sume mari se cheltuiesc pentru consum în barurile locale, care la acea dată sunt înțesate de transmigranți. Acest moment este însă elementul cel mai vizibil al unui proces mult mai complex de vizite regulate și de transfer de bani
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai lungă în Italia și mulți nu se mai întorc în cele din urmă. În cazul borșenilor, doar foarte puțini se gândesc la posibilitatea efectivă de a investi în Borșa în timp scurt, mai ales că în afară de banii trimiși de italieni și care alimentează consumul, economia locală este aproape falimentară. În al doilea rând, efectele aderării la Uniunea Europeană și investițiile străine nu s-au făcut simțite în orașe ca Borșa, spre exemplu. În acest caz, migranții care vin din regiuni dezavantajate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la 1.800-1.900 de euro. Uneori, migranții muncesc și câte 14 ore/zi, și de multe ori pot atinge o medie de 11-12 ore/zi, inclusiv sâmbetele. Mai mult decât atât, există căsătorii mixte și relații de prietenie între italieni și români. Nu există practic un criteriu clar de selectare și control al ofertelor de muncă, ci doar încrederea pe care migranții trebuie să o aibă în ce spun unii și alții. Aici mă refer la localitățile mici de la periferia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
practices of the Romanian transmigrants (remittances, flows, circulation) with the main opportunities and risks migrants face. Though very dynamic, these transnational practices are to be seen rather in a less institutionalized and individualized field of social practices between Romanian and Italian localities; besides, in order to understand better these emergent transnational dynamics, the focus of the research is on the local contexts in both countries. In this article I try to demonstrate that the very strong dynamism of the transnational practices
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitlerist»”. Este momentul în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-o prelegere la Universitate, un italian a arătat cum totul începe de la Mussolini, l-a descris pe Duce și n-a avut de pomenit nici un tânăr. Deși aflat la studii în Germania, Golopenția scria că „trebuie mai ales atrasă atenția lumii de la noi asupra culturii, a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu e cazul să fim atât de severi cu românii sau cu grecii... Câte bucătării, atâtea stufaturi! Corsicanii îl prepară din carne de vită și de porc, îi adaugă paste făinoase fierte separat și-l numesc stufatu. Francezii (ca și italienii, de la care l-au împrumutat) îl fac cu aproape orice. Primul estofat se pare că a fost gătit în timpul Războiului de 100 de Ani, pe vremea asediului de la Castelnaudary. Apărătorii cetății au strâns puținul ce-l mai aveau prin cămări
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
uneori el este explicabil prin restricțiile impuse de climatul britanic, nu prea îngăduitor cu legumele ori fructele care dau savoare bucătăriilor mediteraneene. Roșia, de pildă, a fost adusă din Peru de către spanioli (în secolul al XVI-lea), care, ca și italienii și francezii din Provence, au inclus-o în mod organic în gastronomia lor (gaspacho, supa rece andaluză, e un bun exemplu în acest sens). Aceeași roșie a ajuns și în Anglia, unde dificultatea cultivării a făcut-o nepopulară (de-abia
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
definirea noțiunii de „bucătărie națională“, existența unui stil culinar specific și tendința către exhaustivitate, către înglobarea gastronomică a întregului regn alimentar. Dar acestea nu sunt de ajuns. Dacă ar fi suficiente, Păstorel nu ar fi trebuit să-i respingă pe italieni, care gătesc într un stil inconfundabil atât porcul din nord, cât și fructele de mare din sud; și ei ar trebui să aibă o bucătărie națională. Ce ne mai lipsește din setul de criterii al lui Păstorel? Sau din acela
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care este morcovul? Cum de portocala ajunge să capete gust de morcov, iar morcovul, gust de portocală? Iată o autentică distracție gastronomică!“ Și, dacă am pomenit un strămoș spiritual al Noii Bucătării Franceze, să nu-i uităm nici pe futuriștii italieni, pasionați și ei de gastronomie avangardistă. A se urmări dimensiunea estetică esențialmente plastică a rețetei ce urmează; Enrico Prampolini a inventat-o și i-a închinat-o liderului grupului futurist, Filippo Tommaso Marinetti. Se numește Ecuator plus Pol Nord: „Cerc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tradiția romană a pulmentum-ului (cea regională nord-italiană ori cea românească) au perpetuat-o pe scară largă, mai ales în rândurile țărănimii, fierbând mei măcinat și adoptând mai târziu, cu brațele deschise, fiertura din porumb măcinat, fie ea numită polenta, la italieni, sau mămăligă, la români. Aceasta a ținut locul pâinii din cereale inferioare, precum secara sau orzul, care în restul continentului forma (mai târziu, alături de cartofi, aduși din Lumea Nouă și perfect aclimatizați în nord) baza alimentației populare. Gustave Le Cler
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ca în Italia. Polenta se face în special în nordul „Cizmei“, zona care a păstrat cel mai bine tradiția acestui fel de mâncare fiind regiunea Friuli. Asemănările cu tehnica de preparare și de servire a mămăligii sunt frapante: de pildă, italienii taie „polenta“ ca și noi, cu ață. De asemenea, ca la stânele din Carpați, deseori mălaiul este fiert în lapte. În privința varietății rețetelor de bază ale polentei, italienii ne depășesc, dar printre acestea se regăsesc și preparate culinare aproape identice
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
tehnica de preparare și de servire a mămăligii sunt frapante: de pildă, italienii taie „polenta“ ca și noi, cu ață. De asemenea, ca la stânele din Carpați, deseori mălaiul este fiert în lapte. În privința varietății rețetelor de bază ale polentei, italienii ne depășesc, dar printre acestea se regăsesc și preparate culinare aproape identice specialităților românești din mămăligă. Să luăm, drept exemplu, neaoșa noastră „mămăligă pe pături“ (straturi de mămăligă în alternanță cu straturi de caș dulce, urdă, caș sărat, brânză de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
noutăți în materie de bulz: Nidi di polenta con gorgonzola e mostarda („Cuiburi de mămăligă cu gorgonzola și muștar“). În concluzie, bulzul o fi el mioritic, dar, în acest caz, Miorița a emigrat în Italia... Așa cum am precizat anterior, și italienii fierb polenta în lapte, obținând preparate culinare asemănătoare balmoșului nostru; singurele diferențe constau în folosirea, în anumite rețete de balmoș, a smântânii în loc de lapte, variantă deosebit de gustoasă, cu care „marea bucătărie țărănească“ are toate motivele să se laude. Am afirmat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nostru; singurele diferențe constau în folosirea, în anumite rețete de balmoș, a smântânii în loc de lapte, variantă deosebit de gustoasă, cu care „marea bucătărie țărănească“ are toate motivele să se laude. Am afirmat că, în ceea ce privește varietatea rețetelor pe bază de mălai fiert, italienii ne depășesc. Ciudat este faptul că această tristă constatare se impune în mult mai mare măsură astăzi decât în trecut, într-un trecut din paginile căruia ne mai parvin încă ecouri ale unei diversități savuroase de rețete pe bază de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
creativă, în care alte ingrediente ar fi putut fi folosite. În Italia, polenta a plecat din nordul peninsulei, ca un preparat culinar regional, dar în ultimele decenii a izbutit să se adapteze unor regiuni cu oferte gastronomice diferite. De aceea, italienii, spre deosebire de noi, au pus aproape orice în polenta lor, diversitatea rețetelor fiind năucitoare. Această naționalizare a polentei i-a asigurat o viață îmbelșugată pe mesele italienești. Cum s-a întâmplat acest lucru? Deși este un fel de mâncare strict regional
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lucru? Deși este un fel de mâncare strict regional, polenta a stârnit interesul marilor bucătari italieni, aceștia oferindu-i o nouă existență, una cosmopolită, luxoasă și plină de inventivitate: există polenta cu homar sau cu icre negre! Dar nu numai italienii au reinventat gastronomic mămăliga; unii mari bucătari francezi, precum Jacques Maximin, au readus-o în prim-plan prin rețete ingenioase, cum ar fi „cuibul de polenta umplut cu piept de prepeliță“. La noi, puține restaurante de astăzi pot oferi altceva
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]