7,407 matches
-
petrecem Revelionul cu cei de vârsta noastră, dacă rămânem cu ei... I-am putea jena cu lipsa mea de chef, dacă s-ar întîmpla ca lipsa mea de apetit să persiste. Pe tine n-o să te deranjeze, nu-i așa, iubitul meu?!" Și îmi aruncă o privire pe sub gulerul blănii și un surâs de un farmec ucigător, în timp ce pleoapele ei mari bătură cu o veselă viclenie, aluzie nedefinită la tot ceea ce gândeam și simțeam eu; cum adică să mă deranjeze pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
idei), dar îl îmbrățișă și pe el, pauvre papa, care ținea atât de mult la Ardealul lui, încît... Eeee! Nimeni nu se gândea că e și ea o fetiță care... ei da! se simțea fericită și atât tatălui, cât și iubitului ei le ardea să... VIII Ași fi zis că pica de somn și luarăm un taxi. Dar acasă își reveni și mai ales reveni la tăcerile ei care se pare că după întreruperea sarcinii îi intraseră în fire, alungind cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
din degete. Întoarse ultima filă, puse manuscrisul deoparte și apoi se destinse, se răsuci în pat de câteva ori, în prada, ași fi zis, a unei pline încîntări. Își întinse brațele și iar se răsuci și izbucni iar în râs. "Iubitul meu, zise, ai scris o carte pasionantă, ai găsit ceva care o salvează; înjuri omenirea cu un humor furios... da, așa este, oamenii sînt..." Și aici se opri deodată, își dădu parcă seama că era pe punctul să spună cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe berbecul!" Sări în pat, unde se așeză turcește și netezi cuvertura în fața ei, ca și când m-ar fi invitat să jucăm împreună pietre sau să-și dea în cărți, să-mi ghicească norocul... "Hi hi, bem și noi acuma ceva, iubitul meu?... Și parcă auzisem și eu de fructe, banane, "smochine", puse ea, nu știu de ce, acest cuvânt între ghilimele, daaa, și alte minunate fructe ale pămîntului..." X Astfel se încheie anul și ne trezirăm în cel nou ca o grosolană
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ce ne așteaptă dincolo? zise. Nu, reluă apoi ridicând geamantanul, m-am obișnuit să-mi duc singură poverile. Se pare că în altă viață am fost regină și oi fi împovărat cu capriciile mele un întreg popor. Ce faci tu, iubitul meu?", zise apoi în odaie descălțîndu-și cismele și aruncîndu-le, după obiceiul ei, nu totdeauna în același loc. Aruncatul însă era același. Se desbrăcă și se vîrî sub pled, lăsând geamantanul în mijlocul casei. Spusele ei, că s-a obișnuit să-și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
În aceste clipe dragostea mea pentru ea se făcea dureroasă, aproape insuportabilă, și înțelegeam bine expresia atât de comună a celor care iubesc, când spun: ași fi făcut orice ca s-o vad fericită. Îmi șopti: "Du-te tu singur, iubitul meu, nu mi-e foame și n-ași vrea să te indispun nici pe tine și nici pe ceilalți cu..." Mă întristai eu însumi: mai bine mi-ar fi spus să stau cu ea, sau în orice caz să nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
are legătură ceea ce spune ea acum cu starea din care tocmai a ieșit? "La telefon erai veselă", zisei. Da, și tu erai prea vesel și ți-ai permis să taci, m-ai lăsat suspendată în vid. Ai văzut? Ai văzut, iubitul meu?! Nu mai aveam aer!" Îi verificasem însă explicațiile, n-aveau legătură cu mine, oricum, cu nimic din clipele anterioare. E drept că nici ea nu afirma clar acest lucru, îmi sugera numai, ca să mă descurajeze s-o "pisez", cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de un abandon atât de adormit și total, încît o luai în brațe și urcai astfel cu ea scările, dar fără să mă grăbesc... Era pentru mine o ocazie unică s-o aud spunîndu-mi ceea ce trează nu vroia să desvăluie. "Iubitul meu, îmi șoptea, sânt fericită... Prostule... o, cât de prost ești!... Hercule! O să-ți dau o furcă și un caier... Ești mai mare decât Aristotel, dar să nu te prind că faci filosofie cu mine... Ai crezut că... Suzy a
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
desvăluită. "Te iubesc atât de tare că vor să cheme la Salvare", șoptiră buzele ei. "O, iubita mea, îi răspunsei, dragostea mea pentru tine arde macii pe coline." "Da? Da?! mă interogă mereu eu fruntea lipită de a mea, da, iubitul meu? Da!?" Dimineața mă trezii primul și o descoperii îndreptată cu tot trupul spre mine, și cu pumnii încleștați. De obicei somnul la ea era izolare, retragere... Acum era o prelungire a dulcelui abandon din timpul serii, când urcasem scările
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
încotro s-o luăm. Uite ce spun eu. Grupul nostru o să observe că nu ne întoarcem și or să trimită după noi Salvamontul. Dacă stăm pe loc, ne vor găsi imediat... Și dacă nu ne vor găsi, nu-i nimic, iubitul meu, murim amândoi îmbrățișați... Ei, hi, hi! Ce zici de chestia asta?" "E o idee! strigai. Am auzit că e o moarte foarte dulce." "Nu-ți pare rău?" "Ba îmi pare, dar nu de mine, ci de tine." "Să nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zice?", o întrebai văzînd-o că tace. "Că așa ceva nu poate să dureze." "Ba poate, dar cei care reușesc nu au poveste decât, știi tu, în imaginația populară, în basme. În realitate cei fericiți nu mai sânt băgați în seamă." " Nu, iubitul meu, te înșeli, noi vom trăi ca în poveste, ani mulți și fericiți, și asta se va ști... Hai acum să căutăm un loc unde să ne scoatem schiurile și să ne așezăm. Le punem în formă de piramidă și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
semenilor lui... Revenii în odaie. Suzy era acum din nou liniștită și nu se mai uita în sine, ci direct în ochii mei și cu o intensă lumină care cerea protecție. Și atunci ea repetă ceea ce îmi spusese mai înainte: "Iubitul meu, sîntem legați pe viață, orice ni s-ar întîmpla...". Coborârăm la masă și puturăm fi senini în mijlocul veseliei generale. Suzy chiar putu să surâdă de câteva ori, când înțelegea, vag, că s-a spus o anecdotă reușită. Fiindcă nici
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
am făcut cum am spus eu? Eu sânt acum liberă, și sânt aceeași, și te iubesc atât de tare încît pot să te aștept nu câteva luni câte mai ai de făcut, ci, ăhă, ani întregi... Nu ți-am spus, iubitul meu?! Sîntem legați pe viață, orice ni s-ar întîmpla! Vezi? Vezi?!" Dar ea nu putea să-mi vadă fața mohorîtă! N-avea de unde să știe că gîndeam: vremea acestor sugestii turburătoare. Suzy, a trecut; trăind numai prin ele am
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
găsit pe altcineva, sau, și mai bine spus, se gândește la altcineva, chiar dacă acest altcineva nu există. Nu există încă! Dacă continui, va pleca, și desigur definitiv. Continuai, fiindcă, îmi spuneam, dacă nici după ce prin nesinceritatea ei și-a trimis iubitul la pușcărie, nu înțelege că numai sinceritatea mai poate salva ceea ce a fost frumos între noi și să putem astfel să ne construim un viitor, înseamnă că ea va continua să-și ascundă sufletul în care nu vrea să intru
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
apăruse poate în suflet vechea și secreta ei panică de fată că nu va fi iubită, la care se adăugaseră eșecul în căsătorie și apoi o noua iubire care eșuase în pușcărie? Acum era liberă și venise să-și vadă iubitul și iată cum o primise el! " Bineînțeles, zisei, de astă dată aproape în șoaptă și avui o bruscă tandrețe care mă copleși, o să-mi pară rău. Bineînțeles, repetai, te iubesc și sânt și eu disperat că..." Nu-i spusei de ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
acestei disecții, se gândi ea cu amărăciune.) Binevoiți a ne scuza, master principal Ripley? ― Sigur că nu. Se întoarse tremurând de indignare, pentru a părăsi sala. Văzu în treacăt ecranul cu imaginea lui Dallas. Căpitanul Dallas. Dallas, prietenul ei. Dallas, iubitul ei. Dallas care murise. Ieși furioasă. Spusese, încercase totul, dar o declaraseră vinovată și făceau acum cele necesare pentru ca judecarea ei să pară imparțială. Simple formalități. Compania și aliații ei erau specialiști în asemenea proceduri. Pierderile umane nu erau grave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
ta și a fiului tău. Tânăra femeie zâmbi. Nu dădea nici un semn că ar fi realizat că, de fapt, fusese respinsă. - Aceasta este o remarcă foarte înțeleaptă. Dar nu ia în considerație că se-mplinesc doi ani de când soțul și iubitul meu a fost ucis. De aceea, înainte de a avea vreo discuție despre perspectiva acestei situații, vreau să vii în camera mea de dormit, care, după cum știi - arătă cu capul spre ușa albastră din stânga ei - se învecinează cu această cameră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
zor, agitând niște poze cu fractali de care nimeni n-avea curajul să mă întrebe ce sunt. „Va-ri-a-bi-lă“, notau fetele, privindu-mă cu speranță, atenție sau poate doar cu milă. Cine știe ce le trecea de fapt prin cap, ce mâini de iubiți le frământau umerii și sânii, câte inele noi le străluceau pe degete sau la ce film se refugiau în momentul ăla. În timp ce fâlfâiam o fotografie cu Eminescu bărbos, sub care tipărisem numele CREANGĂ, mă gândeam și eu la ale mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Năvodari se întindea doar nisipul, spart ici-colo de tufe țepoase și necunoscute. Doi kilometri de scoici, cranii miniaturale pisate definitiv. Maria a deschis ochii. M-am aplecat peste ea, depărtându-i ușor picioarele. Era un gest firesc, intens, ca între iubiți vechi și, desigur, devotați. I-am mângâiat apoi fesele. Mușchii au tresărit, picăturile de apă au lunecat unde n-ar fi trebuit s-o facă. Le-am șters cu vârful degetelor, pregătindu-mă s-o pătrund. „Nu acolo...“, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
asta, zicea lumea că-s comunist. Înainte de 1989, îmi promisesem că o să ajung critic literar. În breasla asta largă și primitoare, se intra destul de ușor. Trebuia doar să citești două-trei cărți pe săptămână; mergeau și frunzărite. Dacă te interesa și „iubitul conducător“, împușcai premiul cel mare: o rubrică. Jumătate din țară făcea critică literară, de la profesori la ingineri, și de la pensionari la elevi de liceu. Oamenii își notau impresiile, trânteau observații, dădeau indicații: le citeai în reviste, pe foi, la cenacluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-i iau virginitatea, batista și, abia la urmă, gâtul. Viața Mariei iradia o splendoare tulbure, trecutul, deși uitat, venea mereu din urmă, acoperindu-i gândurile ca petele unei eclipse solare. Nu-mi povestea niciodată totul despre părinții ei, nici despre iubiții presărați printre ani și străzi, dar lăsa intenționat prin casă pagini de jurnal, să i le citesc. Recuperam de-acolo jumătăți de adevăruri, amestecate cu invenții exacte, pe care mintea mea le ducea mai departe, imprecis și febril. Scenele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
brațelor atârnau fâșii de aer. Doar emisferele cerebrale mai lucrau, încetinit și stins. Mihnea mi-a zâmbit din nou, de data asta fără scrupule. După care a închis laptop-ul și s-a îndepărtat, fredonând: „Pentru Partid,/Pentru popor,/Pentru iubitul Conducător“. Pe capac străluceau inițialele: Virtual Reality Operations. Am vrut să scot un sunet, să spun ceva, ceva fără îndoială important, demn de-un final, dar n-a ieșit nimic: gura îmi fusese ștearsă, rasă de pe chip cu tot cu obraji și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
semnificații ale națiunii, cum trebuie înțelese conceptele de patrie și națiune așa cum sunt ele puse în circulație în paginile acestui abecedar din 1828? Pleșoianu spune că, deși oamenii care respectă legile creștine pot fi fericiți în orice țară, " Noi însă, iubiții miei prieteni, avem țara noastră, pe care o numim Patrie, au muma noastră, căci ea ne hrănește și întrânsa trăim" (p. 22). Prin "patrie", Pleșoianu se referă strict la Țara Românească. Acest lucru transpare cu limpezime din povestea de la sfârșitul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ai adăugat vorbele astea? Și văd că iar te-ai enervat, spuse prințul, privindu-l uimit pe Rogojin. Păi în treaba asta, frățioare, pe noi nu ne întreabă nimeni, zise celălalt, aici s-a hotărât fără noi. Uite, și de iubit iubim altfel, adică în toate e o deosebire, continuă el încet, apoi tăcu câteva clipe. Uite, tu zici că o iubești cu milă. Dar eu n-am nici un pic de milă din asta pentru ea. De fapt, mă și urăște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Feodorovici... Imediat, Ivan Feodorovici scăpa cu fuga, iar Lizaveta Prokofievna se potolea după răbufnirea ei. Firește, în seara aceleiași zile, inevitabil, devenea neobișnuit de atentă, calmă, blândă și respectuoasă cu Ivan Feodorovici, cu „grobianul ei grosolan“, cu bunul și simpaticul, iubitul ei Ivan Feodorovici, pentru că l-a iubit toată viața și chiar fusese îndrăgostită de Ivan Feodorovici al ei, lucru pe care îl știa foarte bine și Ivan Feodorovici și, pentru asta, o stima infinit de mult pe Lizaveta Prokofievna a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]