10,381 matches
-
fină a lanțului valorii create. În general, Într-un sector dat se poate constata că, dacă primul intrat aplică prima strategie, al doilea va aplica a doua strategie, beneficiind de umbrela prețului primului. Comportamentele diferiților producători de microordinatoare, evoluția industriei japoneze de automobile și strategia firmei McDonald’s ilustrează pregnant aceste opțiuni strategice. Pentru a-și asigura succesul, strategia diferențierii trebuie să Îndeplinească trei condiții - să fie semnificativă, valorificabilă și parabilă. Cu privire la diferențierea semnificativă, cumpărătorul trebuie să perceapă un interes diferențiat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
asigurat), Caterpillar (asigurare cu piese de schimb În maxim 48 de ore, oriunde În lume), McDonald’s (valoarea oferită), Mercedes-Benz (calitate), Rolex (calitate deosebită), General Motors (linia completă de produse), 3M (tehnologia). Exemplele firmei Ikea și ale constructorilor de automobile japoneze demonstrează că, În prezent, nu există o strategie performantă care să se adapteze pe termen lung. A opta pentru o strategie de volum sau pentru diferențiere este o decizie foarte delicată, care trebuie să se bazeze pe o perfectă cunoaștere
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
profituri ridicate pe baza competențelor sale distinctive. 2. Accentuarea inovării de proces. Inovațiile care conduc la economisirea costurilor de manufacturare dețin o mare valoare competitivă pe piețele mature, unde atât concurenții, cât și consumatorii sunt sensibili la prețuri. Succesul firmelor japoneze se datorează tocmai importanței pe care au acordat-o strategiilor tehnologice de proces, pentru a obține un produs ieftin și de calitate. 3. Concentrarea și reducerea costurilor. Acutizarea competiției prin preț motivează firmele să-și intensifice eforturile de reducere a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
reduse; • know-how-ul tehnologic care trece prin factorul uman, beneficiind de metodele cele mai moderne; • sistemul de difuzare a tehnologiei - ritmul său variază În funcție de sectoare. Difuzarea tehnologiei este adesea mai puțin importantă pentru perfecționări decât pentru inovația inițială. Aceasta deoarece firmele japoneze Își perfecționează fără Încetare procedeele, obținând avantaje mai durabile decât firmele americane ori europene, care se concentrează pe inovația de bază. Firma poate controla ritmul difuzării tehnologice În diverse moduri: depunerea de brevete, internaționalizarea dezvoltării echipamentelor, integrarea verticală În direcția
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o poziție tehnologică bună sau foarte bună. De exemplu, Texas Instruments și-a folosit poziția dominantă În domeniul circuitelor integrate și al microprocesoarelor pentru a se angaja În industria ceasurilor, a jucăriilor și a microinformaticii. Dezvoltarea multor firme, În special japoneze, are la bază dezvoltarea strategiilor inflorescenței tehnologice (grappes technologiques). Bazându-se pe un ansamblu de tehnologii generice, aceste firme și-au creat un potențial tehnologic și industrial propriu, solid și coerent, pe care Îl valorifică prin produse foarte diverse pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
tehnologice (grappes technologiques). Bazându-se pe un ansamblu de tehnologii generice, aceste firme și-au creat un potențial tehnologic și industrial propriu, solid și coerent, pe care Îl valorifică prin produse foarte diverse pe piețe variate. Strategiile tehnologice ale firmelor japoneze au fost reprezentate sub forma unui „bonzai”, un arbore ale cărui rădăcini sunt tehnologiile generice, trunchiul este potențialul tehnologic propriu dezvoltat de către firmă, la care se adaugă sectoarele, subsectoarele și cuplurile produse/piețe (fig. 37). Alte firme se dezvoltă, În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
deși erau foarte săraci. Astfel, În timp ce Toshiba și Hitachi produceau televizoare mai bune calitativ pe care le comercializau restrictiv doar În marile centre urbane, Matsushita s-a deplasat la firme și a vândut televizoare din ușă În ușă. Astăzi, corporația japoneză este una dintre cele mai rentabile. Organigrama ei este prezentată În figura 38. Încurajarea și recompensele au un rol esențial În filosofia firmei Matsushita. În 1990, Înregistra 25 de propuneri de Îmbunătățiri pe salariat, iar la unele divizii, peste 60
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
una dintre cele mai rentabile. Organigrama ei este prezentată În figura 38. Încurajarea și recompensele au un rol esențial În filosofia firmei Matsushita. În 1990, Înregistra 25 de propuneri de Îmbunătățiri pe salariat, iar la unele divizii, peste 60. Firma japoneză deține și o evidență statistică a numărului și calității sugestiilor pe fiecare divizie. Acest sistem Întreține un moral bun al „trupelor”. 2. Eșecul neașteptat, În schimb, nu poate fi respins și nici trecut cu vederea. Multe eșecuri reprezintă doar greșeli
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
reunește de fapt „imitația creatoare” și „judo-ul antreprenorial”. 3.9.7.3. Imitația creatoaretc "3.9.7.3. Imitația creatoare" Antreprenorul imită inovația altui concurent și o perfecționează Într-un mod original, creator. Companiile IBM, Procter & Gamble și producătorul japonez al ceasurilor Seiko, firma Hattori, Își datorează supremația pe piață imitației creatoare: au așteptat să apară ceva nou și „aproximativ” bun, și-au concentrat eforturile asupra Îmbunătățirii produsului sau serviciului respectiv pentru a satisface pretențiile clientului, apoi au stabilit standardele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
afaceri și să reacționeze În consecință. Sarcina fondatorului firmei nu este să conducă „trupele” spre noi Înălțimi. Este preferabil ca el să scoată la lumină și să tempereze schimbările care vor fi cerute de ceilalți, pe măsură ce afacerea se dezvoltă. Contabilii japonezi folosesc o zicală care sună cam așa: „Ceea ce se vede Începe În adâncuri”. Cea mai periculoasă perioadă În dezvoltarea unei companii este aceea În care ea Începe să aibă un succes necontrolat, când se bucură de câștiguri ridicate și se
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
stimularea competiției la fiecare nivel. Japonezii accentuează, În schimb, valorile corporatiste, alunecând pe panta periculoasă a imitării exclusive; axarea firmei Sony pe tehnicile producției suple ascunde, În realitate, secarea ideilor noi creatoare și maturizarea accentuată a produselor. De asemenea, sistemul japonez suferă de reminiscențele unei dominări feudale și propagă dezechilibrele pozitive Între producția și consumul dintr-o anumită zonă pentru a spori excedentul comercial. Întreprinderea suplă propune tuturor o soluție universală prin concentrarea asupra lanțului valoric integrat, cultivarea cunoștințelor de specialitate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pregătirea transculturală ia numeroase forme, În funcție de filosofia managerială a corporației: ¬ Companiile etnocentrate plasează manageri expatriați În pozițiile internaționale cheie; echipa managerială și managerii sucursalelor demonstrează aceleași experiențe de bază, atitudini și credințe referitoare la modul de administrare a operațiilor. Firmele japoneze se Încadrează În această categorie. Companiile etnocentrate oferă managerilor de filială o pregătire specializată la sediul central. ¬ Companiile policentrate angajează manageri locali În pozițiile de răspundere și le permit acestora să-și numească și să-și formeze propriii colaboratori. Atât timp cât
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În țara unde urmează să lucreze pentru a se desprinde de stresul emoțional și obiceiurile de muncă dintr-o cultură diferită, este vizată Îndeosebi de europeni pentru ocupanții posturilor de răspundere și de japonezi numai pentru personalul operator, deoarece managerii japonezi au experiențe mai vaste de lucru În străinătate. În toate cele trei regiuni, familiarizarea cu limba și cu mediul de viață sunt prioritare, Însă În Europa și SUA accentul se pune Îndeosebi pe buna formare a directorilor și a șefilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sub forma „comunităților de interese interne”, prin intermediul strategiilor relaționale (societăți mixte, asociații de cercetare sau de marketing, acordarea reciprocă de licențe). Astfel, un mic producător specializat În motoare monocilindrice pe benzină din centrul Americii a devenit proprietarul a trei fabrici japoneze care aprovizionează direct o companie locală de motociclete; simultan, a inițiat și o societate mixtă cu o mică firmă japoneză; aceasta aduce capitalul și tehnologia, În timp ce producătorul american asigură managementul și marketingul. De asemenea, doi dintre giganții industriali ai lumii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
licențe). Astfel, un mic producător specializat În motoare monocilindrice pe benzină din centrul Americii a devenit proprietarul a trei fabrici japoneze care aprovizionează direct o companie locală de motociclete; simultan, a inițiat și o societate mixtă cu o mică firmă japoneză; aceasta aduce capitalul și tehnologia, În timp ce producătorul american asigură managementul și marketingul. De asemenea, doi dintre giganții industriali ai lumii, General Motors și Toyota, au fondat un parteneriat bazat pe comunitatea de interese; compania comună funcționează În Fremont (California), Într-
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
deservită devin strategii defensive de primă importanță. Poziția de lider transnațional nu este afectată de șocurile variațiilor voluntare. De exemplu, compania Ford a fost cel mai puternic lovită În anii ’80 de supraevaluarea dolarului și de explozia bruscă a exporturilor japoneze În SUA; salvarea a constituit-o tocmai poziția de lider pe piața Europei Occidentale, unde firma a continuat să dezvolte noi metode pentru industria americană și să acumuleze suficiente profituri nu numai pentru a depăși criza de pe piața internă, ci
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Între SUA, Japonia, cele trei principale țări europene și Canada. La momentul respectiv, SUA erau foarte puțin penetrate de investițiile străine. Din cauza avantajului tehnologic al firmelor americane și al costului relativ ridicat al forței de muncă locale, concurenții europeni și japonezi preferau să exporte În SUA decât să caute să construiască sau să cumpere. Totuși, după 1980, datele din acest tabel devin mai puțin valabile. Mai mulți factori permit explicarea acestei evoluții. Astfel, creșterea prețului mâinii de lucru În Europa și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a Întreprinderilor sunt prezente În principalele țări industrializate sau În curs de industrializare rapidă prin intermediul filialelor comerciale. Nu numai firmele americane sunt prezente În Europa și America Latină. Firmele europene sunt implantate În SUA ori pe alte continente, dar și cele japoneze și-au multiplicat prezența pe piețele mondiale Într-o manieră spectaculoasă. Așadar concentrarea mondială și creșterea concurenței la nivel național nu constituie un paradox, ci pot coexista. 3.9.9.6. Factorii de impact asupra structurii CMN tc "3.9
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
comparații Între gradele de influență ale filialelor și al sediului Întreprinderilor multinaționale din Suedia, SUA și Japonia, media fiind stabilită cu luarea În considerare a 15 decizii diferite. Tabelul 17 - Influența filialelor și a sediilor Întreprinderilor multinaționale suedeze, americane si japoneze 1 Se constată că filialele suedeze sunt mult mai autonome decât cele americane și puțin mai autonome decât cele japoneze. Analizând conținutul coloanei A-B, se observă că influența filialei este mai importantă decât cea a sediului În fiecare eșantion
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cu luarea În considerare a 15 decizii diferite. Tabelul 17 - Influența filialelor și a sediilor Întreprinderilor multinaționale suedeze, americane si japoneze 1 Se constată că filialele suedeze sunt mult mai autonome decât cele americane și puțin mai autonome decât cele japoneze. Analizând conținutul coloanei A-B, se observă că influența filialei este mai importantă decât cea a sediului În fiecare eșantion. Repartiția influenței Între filială și sediu În Întreprinderile multinaționale suedeze este aproape identică, În timp ce În multinaționalele americane diferența de putere
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
diferența de putere pare a fi cel mai puțin marcantă. În studiul lui Neghandi și Welge (1984, p. 64) există detalii ample asupra influenței relative a filialei În luarea deciziei. Tabelele de mai jos arată unele diferențe Între multinaționalele americane, japoneze și germane. Tabelul 18 - Influența relativă a filialei În luarea deciziei 1 La toate cele 15 puncte studiate, sediile Întreprinderilor multinaționale americane par, În medie, a acorda mai puțină autonomie filialelor lor decât cele japoneze sau germane. Autonomia filialelor multinaționalelor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
unele diferențe Între multinaționalele americane, japoneze și germane. Tabelul 18 - Influența relativă a filialei În luarea deciziei 1 La toate cele 15 puncte studiate, sediile Întreprinderilor multinaționale americane par, În medie, a acorda mai puțină autonomie filialelor lor decât cele japoneze sau germane. Autonomia filialelor multinaționalelor japoneze pare mai importantă decât cea a filialelor germane pentru toate tipurile de decizii, mai puțin două, care se referă la producție. Așa cum arată tabelul de mai sus, pentru marea majoritate a deciziilor, influența filialei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În această privință, nu apar diferențe semnificative Între multinaționalele provenite din cele trei țări. Tabelul 19 - Diferența relativă În 15 domenii de decizie. Diferențe față de medie 1 Chiar dacă, În studiul său asupra Marii Britanii, Dunning (1986) compară structurile actuale ale filialelor japoneze cu cele ale filialelor americane de acum 30 de ani, el scoate În evidență unele aspecte interesante În ceea ce privește Întreprinderile japoneze, care par a exercita o puternică influență asupra activității filialelor lor din Marea Britanie. Ținând cont de caracteristicile particulare ale investițiilor
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
domenii de decizie. Diferențe față de medie 1 Chiar dacă, În studiul său asupra Marii Britanii, Dunning (1986) compară structurile actuale ale filialelor japoneze cu cele ale filialelor americane de acum 30 de ani, el scoate În evidență unele aspecte interesante În ceea ce privește Întreprinderile japoneze, care par a exercita o puternică influență asupra activității filialelor lor din Marea Britanie. Ținând cont de caracteristicile particulare ale investițiilor japoneze În Regatul Unit, În special de faptul că fenomenul este relativ recent, de particularitatea schemelor de participare la capital
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cu cele ale filialelor americane de acum 30 de ani, el scoate În evidență unele aspecte interesante În ceea ce privește Întreprinderile japoneze, care par a exercita o puternică influență asupra activității filialelor lor din Marea Britanie. Ținând cont de caracteristicile particulare ale investițiilor japoneze În Regatul Unit, În special de faptul că fenomenul este relativ recent, de particularitatea schemelor de participare la capital și de aspectele culturale și lingvistice, Dunning stabilește un raport Între nivelul mai ridicat al controlului și concepția În ceea ce privește luarea deciziei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]