6,343 matches
-
Analiza inacuzativă a elementului se argument (Alboiu, Barrie, Frigeni 2004: 4) Alboiu, Barrie, Frigeni (2004: 4) observă că, în ambele analize de tip (A), DP nonclitic intră în relație de verificare cu T, care asigură Cazul nominativ acestui DP și legitimează, prin legare, cliticul se. Diferența constă în faptul că, în analiza tranzitivă, Cazul acuzativ trebuie și el verificat în derivare, pe când în cea inacuzativă, nu. B. Se nonargument (morfem de reducere a valenței, a cărui prezență e importantă semantic, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu acceptă obiectul intern: *a coborât coborârea 19 *a sosit sosirea. Hill și Roberge (2006: 17) arată că identitatea semantică dintre V și O este suficientă pentru ca aceste nume să fie considerate obiecte din punct de vedere sintactic; numele sunt legitimate ca obiecte ale rădăcinii V în virtutea asemănărilor semantice; deplasarea acestui obiect este permisă, dar nu e disponibil niciun caz și niciun rol tematic. Posibilitatea apariției complementului intern a fost studiată de Creția (1956). Autorul înregistrează situații diferite de apariție a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
grupul acordului obiectului), care să-i permită atribuirea Cazului obiectiv (acuzativ). Pornind de la analizele propuse, Rouveret (1998: 46) ajunge la două întrebări: (a) care este explicația absenței aproape sistematice a verbului a avea în limbile ergative? și (b) cum se legitimează cazual argumentul Temă în construcțiile cu a avea? Autorul (Rouveret 1998: 47-48) încearcă să reconcilieze, prin teoria Principiilor și a Parametrilor, cele două interpretări legate de încorporare: apariția lui a avea în structura de suprafață presupune o dublă încorporare, în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
strict personale, ci flexionar-temporale. Pronumele pline de persoanele 1 și 2 sunt diferite de toate celelalte nominale, pentru că nu au mărci cazuale explicite. Cazurile morfologice nominativ și acuzativ sunt atribuite pronumelor de dialog, pentru că acestea, spre deosebire de grupurile nominale pline, sunt legitimate structural de o categorie funcțională care le face independente și distincte morfologic în funcție de poziția de subiect sau de obiect pe care o ocupă. În vechea georgiană, sistemul ergativ apărea la toate timpurile și pentru toate valorile aspectuale. Există două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de tip acuzativ/ergativ: marcare ergativă în propozițiile subordonate; propozițiile principale oscilează între marcarea ergativă și lipsa marcării, în funcție de semantica nominalelor. TSOVA-TUSH − Vezi BATS(BI). TUKANG BESI Limbă austroneziană vorbită în Indonezia. 200 000 de vorbitori. Limbă pro-drop. Subiectul este legitimat prin acord, iar obiectul, prin Cazul acuzativ. Construcția cu dublare clitică funcționează după tiparul ergativ. TUNUMIISUT (KALLAALISSUT) Subdialect al limbii INUIT, vorbit în estul Groenlandei. 3 300 de vorbitori. Este subdialectul cel mai îndepărtat de sursa poporului inuit, Alaska. Există
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Proceedings of NELS, 26, GLSA, Amherst, Mass, p. 195−209, apud Alexiadou (2001: 167). 36 A. Majan, "The Ergativity Parameter: Have-Be Alternations", Proceedings of NELS, 8, p. 12−21, apud Alexiadou (2001: 167). 37 Morfologia de caz absolutiv maschează nominativul (legitimat de T) și acuzativul structural (legitimat de v), vezi supra, 3.2.3. 38 S. Bejar, D. Massam, "Multiple Case Cheking", Syntax, 2, p. 65−79. 39 J. D. Bobaljik, "Nominally Absolutive is Not Absolutely Nominative", în: E. Duncan, D.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Mass, p. 195−209, apud Alexiadou (2001: 167). 36 A. Majan, "The Ergativity Parameter: Have-Be Alternations", Proceedings of NELS, 8, p. 12−21, apud Alexiadou (2001: 167). 37 Morfologia de caz absolutiv maschează nominativul (legitimat de T) și acuzativul structural (legitimat de v), vezi supra, 3.2.3. 38 S. Bejar, D. Massam, "Multiple Case Cheking", Syntax, 2, p. 65−79. 39 J. D. Bobaljik, "Nominally Absolutive is Not Absolutely Nominative", în: E. Duncan, D. Farkas, P. Spaelti (eds.), Proceedings of
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fragmente din Te Deum ... Există chiar și motete de-ale lui Festa [Costanzo, considerat fondatorul Școlii romane], Mouton, Josquin Des Pres, Gombert, Loyset, la patru voci, fiecare cântând un text diferit. Referitor la instrumente, nicio autorizație din partea bisericii nu a legitimat vreodată folosirea lor în liturgie. Dimpotrivă, tradiția autentică admitea doar cântecele pur textuale cântate de vocea umană. Numai orga, cu timpul, a reușit să se facă acceptată, după ce s-a purificat de orice amintire păgână. Cu toate acestea, instrumente de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
distinct, de care o separă Nistrul, care a fost întotdeauna vechea frontieră a Moldovei și a provinciei rusești a Basarabiei de după 1812; și că este regretabil că astăzi politica Republicii democrate pare a tinde spre cuceriri pe care nu le legitimează nici istoria trecutului, nici principiile de drept. De fapt Basarabia este din punct de vedere istoric și etnic o țară românească și a aparținut Coroanei Moldovei din timpul formării acestui principat în secolul al XIV-lea până în momentul răpirii comise
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ideologia sa. La fel și Răscoala de la 1907. În acest din urmă caz, se poate încerca să se „înțeleagă” starea generală de spirit a țărănimii, zvonul răspândit rapid că Vodă însuși o permite, lucru care a fost de natură să legitimeze trecerea la acțiune, într-o oarecare măsură. Max Weber avea în vedere acest caz, când sublinia posibilitatea sociologului de a determina starea de spirit medie a unei colectivități (Weber, 1965). În același sens, Collingwood, încercând să justifice procedeul în situația
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
global. În același cadru, constatăm că nivelul de dezvoltare economică exercită influențe și asupra cheltuielilor publice, În special asupra volumului și naturii celor de investiții. Cu deosebire În țările În curs de dezvoltare, nevoile de investiții sunt În măsură să legitimeze sacrificiile susținute prin efort public, ținând cont de volumul redus al cheltuielilor private. Spre deosebire, În țările dezvoltate, urgențele privind cheltuielile de investiții au altă conotație, ele vizând adesea Îmbunătățirea nivelului de dezvoltare tehnică pentru ca marile companii să reziste În
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
lipsi cofondatorul empirismului sociologic european - D. Gusti, care, alături de Ferdinand Le Pley și H. Tourville, a creat paradigma monografică a cercetărilor de teren rămasă referențială până În zilele noastre. Nu trebuie uitată premiera mondială prin care D. Gusti, ca ministru, a legitimat pentru prima dată În lume, printr-o lege, cadrul normativ al cercetării sociale. Eu Îl consider adevăratul „inventator” al cercetării-acțiune pe care ne-o propun occidentalii ca noutate absolută (!). Sociologia militans este prima dovadă de demnitate epistemică a sociologiei ca
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
metodelor, teoriilor sociologice, ci afirm doar că Școala monografiilor sociologice s-a validat În comunitatea științifică națională și internațională, În primul rând, prin dezvoltarea colectivă a investigațiilor sistematice pe teren. Mai mult decât atât, Școala gustiană nu s-ar fi legitimat fără asumarea rolului de factor modernizator al satului și, În același timp, de participant la construirea instituțiilor statului după 1918. Prin urmare, o istorie alternativă a școlii al cărei contur se creionează În ultimii ani trebuie să fie istoria unui
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de influență În medii sociale semnificative. Imixtiunile politice și ideologice care s-au produs În țara noastră În domeniul sociologiei au fost, În vechiul regim, atât de dure și de Întinse, Încât imediat după 1989 doar tradițiile interbelice mai puteau legitima chiar și o firavă intenție de abordare sociologică. Conflictul latent, care, din fericire sau, poate, din nefericire, nu s-a declanșat, a avut, de asemenea, un rol important În Întreținerea unei „timidități” ușor vinovate. Unii sociologi s-au orientat imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tinerii reprezintă doar un instrument util pentru „reîmprospătarea” social-demografică. Articolul de față s-a dorit a fi și un demers la interogația cu care, de altfel, a și Început: „A dispărut astăzi familia lărgită?”. Răspunsul, acum, ne este Întemeiat și legitimat prin datele numeroaselor anchete Întreprinse de sociologii contemporani: nu, familia lărgită nu a dispărut. Mai mult ca niciodată, rolul distinct al generaților se afirmă. În inima societății moderne, legăturile de rudenie continuă să garanteze fiecăruia locul său În ordinea generațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mediul academic - adică intelectualii - să iasă din zona sterilă În care este ancorat și să dezvolte „o știință constructivă”, care să completeze și să nuanțeze - iar uneori chiar să critice - acea „cunoaștere constructivă”, elaborată la nivelul instituțiilor ce Întemeiază sau legitimează schimbările introduse de guvernări. Rămâne de văzut În ce măsură comunitatea științifică și academică românească dispune de resursele - umane, financiare și de comunicare - indispensabile pentru ca ea să poată juca rolul care Îi revine În tranziție. Ceea de-a doua este adresată „instituțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că știe să facă ceva este tehnocrația, mai ales cea economico-industrială. Dar eu mă Îndoiesc că tehnocrația românească are În prezent preocupări legate de dezvoltare și că este dispusă să finanțeze orice alt efort intelectual decât cel destinat să o legitimeze. Nu Împărtășesc concluziile analizei profesorului Cătălin Zamfir cu privire la rolul pozitiv pe care a Încercat să Îl joace tehnocrația românească În tranziție, rol deteriorat de factorul politic, aflat sub influența proiectelor occidentale sau ale intelectualității radicale. Sunt Însă Într-un total
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
musulmane unde mare parte din viața publică se desfășoară după norme occidentale secularizate, unde există diversitate de facto, căci religia, factor important în identitatea individului, nu sufocă totuși alte dimensiuni ale acestei identități pentru a propune un model al democrației legitimate de valori religioase. Acestea din urmă ar da principiile generale, cadrul de viață în care societatea respectivă să se regăsească. Separarea între autoritatea politică a statului și islam ar trebui să admită, potrivit acestui model, o dinamică a comunicării, fără ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Pe deasupra, susține autorul, distincția fără secționare între sfera publică (domeniu al intereselor, obligațiilor, drepturilor) și sfera personală a conștiinței ar feri credința de trivializare, de instrumentarea ei pe piața imediatului pe scurt, de secularizarea religiei. în principiul său, modelul democrației legitimate de valori religioase este atrăgător, echilibrat, pare adecvat unei societăți care caută să-și trăiască tradiția în condițiile liberalismului. Dar viabilitatea unui liberalism girat de principii religioase ține tocmai de luciditatea cu care instituțiile și vocile publice ale religiei ar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
curgerea istoriei, integrarea riscă să devină excesivă, să se prefacă în adaptare necritică la spiritul vremii. Religia începe să fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința se retrage, religia e tentată să se legitimeze prin subsolurile ei istorice și culturale, spune adeseori André Scrima. De pildă, pînă spre mijlocul secolului XX, creștinismul răsăritean reprezenta, chiar și pentru mediile de specialiști occidentali, o variantă periferică ori exotică de creștinism, dat fiind că, de la Bizanț înainte
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Astăzi ne place mai mult paleta cu nesfîrșite nuanțe de culori decît lumina albă. Cognitiv vorbind, nu se mai poartă modelele atotcuprinzătoare, paradigmele unice de interpretare. Conceptele tind să-și piardă singularul, să se impună prin pluralul lor, să se legitimeze prin contextualizare. Cultural vorbind, triumfă cel puțin în discurs și în ideologie diversitatea, specificul, policromia comunităților și a subculturilor. Social vorbind, democrațiile occidentale (iată, nu-mi vine să spun democrația!) au trecut de la polul unității către cel al pluralismului. Condiția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
condițiile și cu experiența unei anumite epoci, ale unui context cultural dat. Reușita constă, mai ales, în a face contact cu noutatea absolută a misterului pe care teologia îl scrutează. în atmosfera premodernă, creativitatea teologică putea fi înclinată să se legitimeze declarîndu se conformă vechimii, fidelă trecutului, credincioasă unei origini temporale. Astăzi, ea e caracterizată mai degrabă prin vocabularul noutății. Un teolog american contemporan, David Tracy, vorbește despre necesitatea imaginației teologice, care i se pare foarte secătuită astăzi. Prin imaginație teologică
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dimpotrivă, i-a dat o orientare și o productivitate cu totul speciale. Civilizația Occidentului se întemeiază pe exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune. Distanța severă, și chiar opoziția pe care creștinismul occidental le resimte între natură și supranatură ar fi legitimat, potrivit unei concepții destul de larg împărtășite, dreptul mai mult, responsabilitatea, datoria omului de a studia natura (cosmică și umană), de a o administra, de a-i organiza și spori productivitatea, de a face istorie. Sprijinindu-și argumentația pe teme proprii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care formalizează public egalitatea în restrîngerea voluntară a forței. Ceea ce deosebește mișcările fundamentaliste totalitare de fundamentalismele religioase occidentale este tocmai atitudinea față de exercitarea forței. Fundamentaliștii islamici, ca și Mișcarea Legionară din România interbelică invocă sau invocau idealuri religioase pentru a legitima doar în beneficiu propriu folosirea discreționară, teroristă, a forței. Ei își arogă sau își arogau în exclusivitate privilegiul imoderației. în Occidentul de astăzi, mișcările fundamentaliste combat cu agresivitate valorile care domină în societatea mare. Dar, în acest scop, se folosesc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
importantă fereastră de oportunitate pentru noul partid a lui Preston Manning, ca urmare a două încercări eșuate de reformă constituțională, inițiate de Guvernul Federal. Ambele încercări țintiseră în același punct: să convingă Guvernul Québecului să accepte și să considere drept legitimă revizuirea constituției din 1981. De asemenea, reforma constituțională din 1992 își propusese să îmbunătățească reprezentarea și să extindă drepturile acordate femeilor și populațiilor autohtone și să permită o mai bună exprimare a intereselor regionale, modificând atribuțiile Senatului. Partidul Reformei a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]