6,058 matches
-
pentru participare la ediția a VIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus. 1989 — Marele premiu „Ion Luca Caragiale" la Concursul de proză satirico-umoristică inițiat de revista „Urzica", București. 1995 — Marele premiu și premiul revistei „Luceafărul", pentru participarea la ediția a XVIII-a a Festivalului „Armonii de primăvară" — Ziua creației literare, Vișeu de Sus. 1997 — Premiul pentru volumul de poezie în manuscris ,În numele limbii române, la Festivalul Internațional de Poezie de la Sighetu Marma-ției și Serile de
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
inginerul Gabriel Goian, are un fiu și doi nepoți. De-a lungul timpului, a publicat poezii, proze scurte, eseuri, traduceri în diverse reviste și gazete literare, cum ar fi: „Iașul literar”, „Ateneu”, „Sinteze” (suplimentul literar al ziarului județean din Bacău), „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Bucovina literară”, „Crai nou” (ziarul județean din Suceava), „Ziarul de duminică” (suplimentul literar al „Ziarului financiar”) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și cetățean de onoare al comunei sucevene Udești, locul
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
Consiliului de Administrație a SRTV, perioadă în care a realizat numeroase anchete și talk-show-uri. Ca realizator de televiziune, a mai colaborat la Antena 1, Prima TV, TVRM, Nova TV și OTV. Ca scriitor a debutat în anul 1977 în revista “Luceafărul”. A publicat proză în reviste literare, precum “SLAST”, “Luceafărul”, “Adevărul literar și artistic”, fiind inclus și în antologia “Călători în Arcadia” (2000). A publicat romanul “Vremea șacalilor”, precum și volumele de proză scurtă ”Noaptea dintre milenii” (2011) și ”Semințele ca niște
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
realizat numeroase anchete și talk-show-uri. Ca realizator de televiziune, a mai colaborat la Antena 1, Prima TV, TVRM, Nova TV și OTV. Ca scriitor a debutat în anul 1977 în revista “Luceafărul”. A publicat proză în reviste literare, precum “SLAST”, “Luceafărul”, “Adevărul literar și artistic”, fiind inclus și în antologia “Călători în Arcadia” (2000). A publicat romanul “Vremea șacalilor”, precum și volumele de proză scurtă ”Noaptea dintre milenii” (2011) și ”Semințele ca niște schije” (2014). Colaborează la revista “Punctul critic” (2010) condusă
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
Foaie pentru minte, inimă și literatură]], Gazeta de Botoșani, Gazeta de nord-vest, [[Gazeta de Transilvania]], Gazeta Nouă Transilvană, [[Glasul națiunii]] ("Duplex Chișinău-București"), [[Haiku]] - "revistă de interferențe româno-japoneze", Limbă si literatură, [[Hyperion]], [[Independentul]], Informația zilei, [[Jurnalul de Botoșani]], [[Literatorul]], Literatur Aktuell, [[Luceafărul]], Mesager, Mesagerul Transilvan, [[Minerva]], [[Monitor]], Noua Gazetă de Vest, [[Observator cultural]], [[Opinia]]/[[Iași]], Ora 24, Origini, Romanian Roots "The International Association of Romanian Writers and Artists", Poesis, Poezia, [[Renașterea bănățeană]], [[Revista V]], [[România Liberă]], [[România literară]], Romanian Business Journal - Romanian
Christian W. Schenk () [Corola-website/Science/315871_a_317200]
-
Tudor Cicu: Alergând după o himeră, ed. Rafet, 2012 - Ana Dobre, Monica Mureșan. Etc. Despre ODISEEA PLĂCILOR MEMORIALE: - Nicolae Manolescu, în România literară nr.4, 2014 - Bedros Horasangian: Istoria literturii române prin plăci memoriale, Contemporanul, 2013 - Radu Voinescu: Memoria orașului, Luceafărul de dimineață, 2013 - C. Stănescu, Cultura - Magda Ursache: Lista de piatră; Despre scriitorii cu pension; Devotat, Lazu ( Noi vrem cuvânt, ed. Eikon, 2015) Radu Cange: Viața din spatele unei plăci memoriale, Conta, 2014; Florin Mihăilescu: Urmele vieții, ProSaeculum, 2014 - Florentin Popescu
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
sfinții", cum obișnuia să spună. Apare postum (octombrie) volumul de poeme La spartul târgului, pregătit de poet pe patul de suferință, la Editura Publicațiilor pentru Străinătate, București. Apar mai multe articole și studii despre Adi Cusin semnate de Dan Cristea („Luceafărul"), Valentin F. Mihăescu („Flacăra"), Daniel Corbu („România literară"), Emilian Marcu („Feed Back"), Mircea Radu Iacoban („Flacăra lui Adrian Păunescu"). Apar, de asemenea, poeme antologice în „Feed Back", „Dacia literară", „Kitejgrad", „Convorbiri literare".
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
Mentalités/Mentalities" (Hamilton), "New European Quarterly" (Colorado), "Revue de Littérature Comparée" (Paris), "Dix-Huitième Siècle" (Paris); al revistelor "Synthésis" (redactor-șef adjunct 1972-1989), "Studii și Cercetări de Istoria Artei", "Viața Românească". Colaborator important al revistelor românești "Cahiers Roumains d'Études Littéraires", "Luceafărul", "Mitropolia Olteniei", "Revista de Filologie Romanică și Germanică", "Revista de Istorie", "Revista de Istorie și Teorie Literară", "Revue Roumaine", "Revue Roumaine d'Histoire", "România literară", "Secolul XX", "Transilvania", "Viața Românească" etc., precum și al unor periodice și cotidiene precum "Dilema", "22
Alexandru Duțu () [Corola-website/Science/316045_a_317374]
-
cotidianului Mesagerul de BN), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Debut literar în revista” Tribuna” de Cluj, cu poezii, 1964. Publică în revistele: „Steaua”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața studențească", „Familia”, „România literară”, „Litera Nordului”, „Transilvania”, „Cronica”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Minerva", „Amfiteatru”, „Ateneu” etc. A publicat volumele: Vicleana vânătoare, Editura Eminescu, 1984; Cenușa unui zeu, Editura Eminescu, 1987; Mâine cântecul acesta, Editura, Dacia”, 1989; Vestirile despre tine, Editura George Coșbuc, 1995; Netălmăcit. Așteptările, Editura Eminescu, 1996; Păzitorul
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
așezat în capătul nordic al bulevardului. Pe plăcile care acoperă soclul se află o emoționantă inscripție: "„Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești. Câmpulungul, primul scaun domnesc, salută chipul de bronz al urzitorului Țării Românești. Memoriei Luceafărului Basarabesc, admiratorii gloriei străbune îi închină acest monument”". Tot în Câmpulung se află și bustul lui Dimitrie Giurescu, erou al Războiului de Independență din 1877, comandantul batalionului Dorobanți Muscel, mort la 7 noiembrie 1877. Este creația sculptorului Dimitrie Demetrescu-Mirea și
Dimitrie D. Mirea () [Corola-website/Science/321200_a_322529]
-
un fotbalist român retras din activitatea sportivă. a început să joace fotbal la echipa Fabricii de Scule din Râșnov, în anul 1956, la vârsta de 12 ani. Peste doi ani, în 1958, se mută la Brașov, pentru a evolua la Luceafărul Brașov. După trei ani, trece la Steagul Roșu Brașov, debutând un an mai târziu în Divizia A, la 1 aprilie 1962, la 19 ani. Evoluează timp de trei ani la Steagul Roșu, până în 1965, când se transferă la Steaua București
Carol Haidu () [Corola-website/Science/320595_a_321924]
-
Virgil Ierunca" și susținută public în iunie 2010. Începând cu anul 2001, colaborează la revista "Vatra", unde publică cronici și studii literare, poeme și interviuri. De asemenea, semnează articole și poeme în mai multe reviste literare din țară și străinătate(„Luceafărul”, „Familia”, „Poesis”, „Discobolul”, „Transilvania”, „Bucovina Literară”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Limba română” - Republica Moldova etc. ), precum și în spațiul unor reviste și portaluri culturale on-line (Cultura.inmures.ro, Inmures.ro). Din 2004, predă la Universitatea Petru Maior, catedra de filologie, fiind pe rând
Dumitru-Mircea Buda () [Corola-website/Science/321511_a_322840]
-
în anii interbelici, ca făcând parte din generația tânără a poeților, alături de Mihai Beniuc, Aron Cotruș, Ion Th. Ilea, Emil Giurgiuca, George Boldea. Colaborează la „Arieșul" (Turda), „Patria", „Darul vremii", „Herald", „Fruncea", „Gând românesc" „Universul literar", „Curentul literar", „Blajul", „Familia", „Luceafărul", „Revista Fundațiilor Regale" și „Symposion", iar după război, la „Orizont", „Tribuna", „Steaua", „Astra", „Vatra", „Familia" și „România literară". La 22 mai 1950 poetul este arestat de către securitatea comunistă, pe motive politice, fiind încarcerat timp de aproape trei ani în „lagărul
Vasile Copilu-Cheatră () [Corola-website/Science/321568_a_322897]
-
județean Suceava", la "Muzeul din Fălticeni", în colecțiile unor instituții de cultură, în colecții particulare din țară și străinătate.Sensibilitatea deosebită a pictorului a fost exteriorizata și în poezii pline de simțire, publicate în diverse reviste și ziare :""Înmuguriri"-Fălticeni, "Luceafărul"-Sibiu, "Revista Bucovinei", "Bucovina literară", "Bucovina", "Suceava"" (supliment al ziarului ""Zori Noi""). În 1935 revista ""Înmuguriri"" îi publică o placheta de versuri sub titlul ""Colocviu trist"".Neobosita sa activitate a fost răsplătita cu premii și distincții : Medalia muncii, 1960 ; Medalia
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
Galați, Acțiunea Galați, Realitatea Românească București, Agenția Națională de Presă Rompress/Agerpress. Colaborator, vreme îndelungată, la Studioul de Radio Iași/Radio Moldova Iași. Colaborator la reviste de cultură și alte publicații: "Cronica" Iași, ”Incandescențe” Galați, ”Convorbiri literare” Iași, ”Flacăra” București, ”Luceafărul” București, Suplimentul literar-artistic al ziarului “Viața nouă” Galați, ”Orientări” Galați, ”Apărarea patriei” (pagina specială de poezie în care au mai semnat: Mihai Beniuc, Ion Crânguleanu, Radu Cârneci, Mircea Micu, Dan Mutașcu, Nicolae Dumbravă, Petre Ghelmez - în numărul 6236 din 20
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
consideră că viața huțulilor este strâns legată de natură (de pădure și vietățile ei), deoarece ei au viețuit și s-au stins în mijlocul naturii. A debutat ca publicist în anul 1984 în revista „Pagini bucovinene” și ca scriitor în revista „Luceafărul” din 1 martie 1986 (sub pseudonimul Călin Baciu). În prezent, lucrează ca redactor la revistele „România pitorească” și „Bucovina forestieră” (revistă tehnico-științifică de silvicultură); colaborează cu articole la revistele „Pădurea noastră”, „Vânătorul și pescarul român” (revista Asociației Generale a Vânătorilor
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
Doar 11 echipe au terminat campionatul în acest an. La sfârșitul sezonului Arieșul II Turda a ocupat prima poziție și a disputat un baraj pentru promovarea în Liga a III-a în compania câștigătoarei ligii a IV-a din Bihor, Luceafărul Oradea. Acesta s-a desfășurat într-o singură manșă, pe teren neutru (la Zalău, pe stadionul “Municipal”), în luna iunie, 2009 și s-a încheiat cu victoria bihorenilor cu scorul de 2-1, Arieșul II Turda ratând promovarea. Clasamentul final 2008-2009
Liga a IV-a Cluj () [Corola-website/Science/315472_a_316801]
-
2-4 febr. 1996; Simion Bărbulescu, "Evitînd capcanele textualismului", „Contemporanul - Ideea europeană” nr.42/ 4 nov. 1999; Mircea A. Diaconu, "Realism da, dar...metafizic", în „Contemporanul - ideea europeană”, nr.29-30 din 18-25 iulie 2002; Dana Petroșel, "Un periplu ficțional inedit", în „Luceafărul” nr. 15 din 24 aprilie 2002; Constantin M. Popa, "Ergo, bibamus...", în „Mozaicul” nr.1-2/ 2002; Theodor Codreanu, "Orestia", în „Convorbiri literare” nr. 3, martie 2002; Lucian Alecsa, "Faima de dincolo de moarte", în „Hyperion” nr. 2/ 2002; Vlad Sorianu, "Un
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
Aurora Dabija, "Arcuiri", în „Cronica veche” nr. 3/2011; Ion Roșioru, "Distilarea textuală a banalului cotidian", în „Hyperion” nr. 3-4-5/2011 ; Vasile Spiridon, "Drept comunitar", în „Convorbiri literare” nr. 6, iunie 2011 ; Ioan Holban, "Vești din (i)realitatea imediată", în „Luceafărul de dimineață” nr. 33/2011; Constantin Dram, "Galeria cu vi(a)ță sălbatică, în cranii mici," în „Convorbiri literare” nr. 7/2011; Constantin Cubleșan, "HUMORESCA (Constantin Arcu)", în revista „Argeș” nr. 7/2011; Adrian Dinu Rachieru, "Un pariu romanesc", în
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
Exilul cu mască sau fără mască", în revista „Mozaicul” nr. 1/2015; Constantin Dram, "Proiecția inversă și noua voluptate a lecturii - Un nou roman de Constantin Arcu", în „Convorbiri literare”, aprilie 2015; Ana Dobre, "Măștile exilului, măștile prezentului", în revista „Luceafărul de dimineață” nr. 4, aprilie 2015; Tudorel Urian, "Timpuri noi", în revista „Acolada” nr. 6/2015; Luciana Sima, "Măștile exilului sau paradisul și infernul realității imediate," în „Astra. Literatură, arte și idei”, nr. 3-4/2015; Constantin Trandafir, "Realitatea imediată, grotescă
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
Pasionat de șah, a câștigat 12 premii la concursurile naționale. A luat parte la activitatea mai multor cenacluri literare și SF (la unele dintre ele numărându-se printre membrii fondatori): "Relief românesc", "Săgetătorul", "Nicolae Labiș", "1CAS", "Modul 13", "George Bacovia". "Luceafărul", "Solaris", "Marțienii". "Salonul Artelor", "Eroica", "Club A", "Arhitext", "Clubul Profesionist de Lectură", "Amurg sentimental", "Club Z", "Quasar", "Henry Coandă, "String", "Planetar", "Rătăcitorii" "Sigma", "Pi", "ProspectArt", "Armonii Baroq". Între 1981 și 1999 a fost membru sau președinte în comisiile de jurizare
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
care în unele privințe sunt cele mai bogate și mai închegate între tot ce a produs fantezia poporului nostru”". O dovadă de superioritate a baladei bănățene este și varianta "Mioriței", singura completă aflată în Banat și apărută mai întâi în "Luceafărul" în 1905. Faptul că această baladă, descoperită de Alecu Russo la Soveja, a fost cunoscută și în capătul opus al țării, Banatul, dovedește caracterul colectiv al folclorului nostru. A scris mai multe volume de culegeri : În prefața primului volum, autorul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
Nor, fata unui împărat, îl îndrăgește pe Bujor, un tânăr sărac de la curtea tatălui ei. Pe când se oglindeau în apa lacului, un zmeu îl transformă pe Bujor în stană de piatră, iar pe fată o răpește. După multe peripeții, voinicul Luceafăr, fratele fetei, reușește sa-i scape de mânia zmeului. Basmul se încheie, ca de obicei, prin nunta celor doi tineri și a altor personaje din basm: Alte personaje care apar în basmele culese de E. Hodoș sunt Dumnezeu și Sfântul
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
apărând într-un număr mare de filme. În paralel cu activitatea artistică, s-a remarcat și ca prozator. A debutat publicistic în revista „Albina”, cu o povestire publicată în 1958. A colaborat periodic proză, teatru și traduceri în revistele "Contemporanul", "Luceafărul", "Gazeta literară", "Iașul literar", "Viața românească" ș.a. Unele scrieri ale sale au fost premiate. Volumul "Duminicile unei veri" (1991 a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor, piesa de teatru "Salonul japonez" a fost nominalizată în 1997 la Premiile UNITER etc.
Alexandru D. Lungu () [Corola-website/Science/328906_a_330235]
-
Diferendul» în revista «Humorul». Începând din 1956 a fost membru al cenaclului literar „H.G. Lecca” și membru fondator al Asociației Culturale „Marius Bunescu” din Caracal. A publicat sute de articole în ziare și reviste locale și naționale printre care „Săptămâna”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cronica”, „Viața militară”, „Astra” etc. În a doua parte a anilor '60 i-au apărut alte câteva nuvele: „Când veni Oltul mare” și „Dispariția profesorului”, a cărei acțiune se petrece în Caracalul antebelic. Epigramele sale erau semnate cu pseudonimul
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]