9,370 matches
-
caracterizează prin câmpia Covurluiului, cu înălțimi între 60 m cea mai joasă, și până la 200 m la nord, podișul cu același nume, Covurlui, având forma de culmi deluroase ce ating altitudinea maximă de 300 m Câmpia Siretului inferior e o luncă joasă și umedă, pe când lunca Prutului e mai largă și aici, în sudul județului, se găsește zona cu cel mai înalt grad de seismicitate din România, al cărui epicentru se află pe falia Focșani-Nămoloasa Galați. Clima este temperat+continentală cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
înălțimi între 60 m cea mai joasă, și până la 200 m la nord, podișul cu același nume, Covurlui, având forma de culmi deluroase ce ating altitudinea maximă de 300 m Câmpia Siretului inferior e o luncă joasă și umedă, pe când lunca Prutului e mai largă și aici, în sudul județului, se găsește zona cu cel mai înalt grad de seismicitate din România, al cărui epicentru se află pe falia Focșani-Nămoloasa Galați. Clima este temperat+continentală cu temperatura medie anuală de + 9-10
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
orașe: Huși și Negrești și două municipii: Vaslui și Bârlad. Clima e aceeași, temperat-continentală, iar relieful este mai înalt, pentrucă în acet județ se găsește o parte din Podișul central al Moldovei care ajunge la altitudinea de 300m, dar în lunca Prutului coboară până la 20 m. Văile râurilor sunt largi. Principalul râu al județului este cursul superior al Bârladului care are afluenții: Zeletin cu Tutova, Crasna și Vaslui, iar spre est o parte din suprafața județului este drenată de râul Elanului
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
superior al Bârladului care are afluenții: Zeletin cu Tutova, Crasna și Vaslui, iar spre est o parte din suprafața județului este drenată de râul Elanului care este afluent al Prutului. Solul este diferit, datorită formei de relief: în văi și lunca Prutului sunt mai multe feluri de cernozomuri, iar pe podiș, soluri cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
relief găsi dealuri și câmpii care aparțin Podișului Moldovenesc. În apropiere de Iași este coasta Repedea, care are o altitudine de 418 m, spre vest se află partea sudică a Dealului Mare, șeaua Ruginoasa și Strunga, după care dăm în lunca Siretului. În partea de nord, se găsește partea sudică a Câmpiei Moldovei, căreia i se mai spune Depresiunea JijiaBahlui. La est, sunt șesuri cu văi umede și inundabile, iar coastele dealurilor au tendința de alunecări; cu toate acestea, pământurile având
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe distanța Iași-Vlădeni TodireniDorohoi. Azi, este fabrică de cărămidă în Iași); pietriș și nisipuri la Lespezi și Mircești; ape sulfurate la Breazu, Nicolina Iași și Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
trebui să se folosească de această apă, pentru tratamentele unor bolnavi. Solul acestui județ este variat din cauza reliefului. Pe terenurile înalte sunt soluri cenușii închise, brune-cenușii, iar la altitudinele mai ridicate din vestul județului se găsește sol brun podzolic. În lunca Prutului și a Siretuluiu s-au format soluri aluvionare care sunt foarte fertile. Grâul cultivat în județul Botoșani, pe solurile cu fertilitate mare, este renumit și căutat, datorită proprietăților deosebite în panificație, având un procent ridicat de gluten. Subsolul are
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
dintre cele două râuri erau acoperite de păduri de foioase: gorun, fag, ulm, frasin, salcâm și alte specii. Azi se mai găsesc în partea de nord vest, păduri în amestec, cum este și pădurea Cernohal din comuna Călărași, iar în lunci predomină plopul, teiul și răchita. Populația județului este formată din oameni de diferite etnii, harnici, iubitori de natură, onești și gata de ași ajuta vecinul la nevoie. Cea mai mare parte a populației se ocupă și azi cu agricultura, muncind
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
comuna Todireni trebuie să străbați 4 km; la fel și cu gara Zlătunoaia, care se află pe raza comunei Albești, deși nu poartă numele comunei, iar satul Zlătunoaia este la o distanță de 10 km și face parte din comuna Lunca. Moșia Todireni, moșie destul de mare, suferă mari transformări. Aceste transformări sunt de ordin familiar a familiei boierești Sturdza. Sandulache a avut copii, printre care și pe Costache, care primește ca moștenire, printre altele, și moșia Todireni. Acesta s-a petrecut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de nume mari: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana. Cine dorește să-l cunoască pe Labiș, să-l citească și va vedea cât de curat și simplu se justifică prin ea însăși opera sa. * Dincolo de Cornu Luncii treci pe fostele domenii regale de la Mălini și lași la dreapta calea către mănăstirea Slatina a lui vodă Lăpușneanu. Din Mălini munții se lasă lângă șoseaua care urmează valea îngustă a unui râu. Numele Suha - pe românește Uscata - arată că
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
iar cei mai mulți dintre bărbați lucrau la gară, erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți, având un ascendent moral față de târgoveții de la Adjudul Nou care erau mai strâmtorați. Siretul și lunca sa dădeau un farmec aparte locurilor. Lunca Siretului, în care mergeam săptămânal, mi se părea ca ruptă din basme. Mult mai târziu, când am văzut Lunca de la Mircești, zugrăvită atât de frumos de Vasile Alecsandri am avut regretul că marele
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
erau cheferiști. Având și servicii la stat și pământ, pe care îl lucrau cu pricepere, erau destul de înstăriți, având un ascendent moral față de târgoveții de la Adjudul Nou care erau mai strâmtorați. Siretul și lunca sa dădeau un farmec aparte locurilor. Lunca Siretului, în care mergeam săptămânal, mi se părea ca ruptă din basme. Mult mai târziu, când am văzut Lunca de la Mircești, zugrăvită atât de frumos de Vasile Alecsandri am avut regretul că marele poet și om de stat nu s-
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
un ascendent moral față de târgoveții de la Adjudul Nou care erau mai strâmtorați. Siretul și lunca sa dădeau un farmec aparte locurilor. Lunca Siretului, în care mergeam săptămânal, mi se părea ca ruptă din basme. Mult mai târziu, când am văzut Lunca de la Mircești, zugrăvită atât de frumos de Vasile Alecsandri am avut regretul că marele poet și om de stat nu s-a născut la Adjudu Vechi unde lunca Siretului era nesfârșit mai pitorească. Podul de piatră care leagă cele două
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
se părea ca ruptă din basme. Mult mai târziu, când am văzut Lunca de la Mircești, zugrăvită atât de frumos de Vasile Alecsandri am avut regretul că marele poet și om de stat nu s-a născut la Adjudu Vechi unde lunca Siretului era nesfârșit mai pitorească. Podul de piatră care leagă cele două maluri ale Siretului mă impresiona prin măreția și soliditatea sa. Chiar și astăzi acest pod te impresionează și îți dă siguranță. Siretul era apa noastră de scaldă. Nu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Viersul de psalomi să urle, În cobuz de viersuri bune, Cu bucium de corn de buor, Și din ferecate surle; Să răsune până-n nuor... cu evocări realistice de animale grele (fiind vorba de grădină): O scurmară vierii cei groși de la luncă, Și zimbrii o pasc și-n coarne-o aruncă. Dosoftei are vorba materială ce dă corp mâhnirilor abstracte: La apa Vavilonului Jălind de țara Domnului; Acolo șăzum și plînsem La voroavă, ce ne strînsem. Și cu inimă amară Prin Sion
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în iad jucară. Stamati dezvoltă poemul în sens ariostesc, în direcția unui fabulos arhitectonic. Substanța rămâne gotică, și cutare cavalcadă revelă instrumente imitative noi, sugerând o adevărată teroare acustică: Iar de troncănitul potcoavelor grele În munți se răsună, stânca scânteiază, Lunca clocotește și de colb vârtejuri Se suie ca stâlpii unde calcă calul. Din orientalismul romantic rezultă un parnasianism precoce în Scăldătoarea unei cucoane românce (văd prototip în Le bain d'une dame romaine de Vigny), care deschide seria poeziei indolenței
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
până într-atît că la Marsilia, văzând două vapoare, unul pentru China, altul pentru America, e cuprins de turburare. O astfel de pasiune pentru elementul acvatic nu e proprie românului carpatin. Alecsandri are în preajma Mirceștilor o copie redusă a apelor exotice, lunca Siretului, regiune băltoasă printre mari sălcii, sugerând miniatural misterioasele lacuri meridionale, și pe marginea cărora cade în extatica lui solară. În poezia populară poetul a găsit un corespondent al firii sale amabile. Poezia folclorică, în latura erotică în care a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cânii latră launloc, Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc. Prin temperamentul său de șopârlă, Alecsandri notează în chip fericit plăcerea nemișcării la soare, pirotirea euforică: Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică Și, plutind deasupra luncii, printre ramuri se despică. Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur. Eu mă duc în faptul zilei, mă așez pe malu-i verde Și privesc cum apa curge și la cotituri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o viespe sprinteioară, Când sălbatecele rațe se abat din zborul lor, Bătând apa-ntunecată de un nour trecător. Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, făr-a se opri din cale. Lunca-n juru-mi clocotește! o șopârlă de smarald Cată țintă, lung la mine, părăsind năsipul cald. Călătorul pasionat din el evoacă nostalgic și cu destulă policromie, la vederea cocorilor, marile regiuni toride: Ele vin din fundul lumii, de prin clime înfocate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
savantă împletitură. Piesa rară e cântecul cutărei fete din Călin nebunul, o bocire țărănească de singurătate, fiindcă fata se află în codri în puterea zmeului. Ritmica de descântec evocă o jale cosmică, frica omului singur într-un teritoriu infinit de "lunci deșarte". Solitudinea câmpurilor e simbolizată prin greier. Dar greierii, răspunzîndu-și la depărtări incomensurabile, sugerează corespondența gândurilor. Fata trimite dar greierul obscur din apropierea ei în grinda casei materne. Greierul acesta nu e însă terestru ci lunar, iar luna e la Eminescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sânii pietroși "ca poama pîrguită", "ca două mere crețești". Mahalaua cultivă florile cu tonuri vii, mușcate, cerceluși, și paleta scriitorului e plină de vopselele lor. Cu tehnică machietistă e descrisă lunca Vitanului (sînge, păcură, apă galbenă). Căutarea monstruosului indică și ea un spirit de atelier. Zobie, un fel de Quasimodo, e tratat în uleiuri țipătoare (gușe roșie, păr roșcat, fond portocaliu). În nuvelistica lui Delavrancea e o intenție de verism, în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ajungă la "crinii" care simbolizează ceva, însă e înțepată de "spinii" care și ei înseamnă ceva, intră în "cimitirul nădejdilor", unde dă de un chin ce-i prihănește "mirul prohodului din suflet", ori vorbește de "coasele toamnei" care trec prin "lunca nădejdilor", unde "floarea albaștrilor cînd" și "frunza verzuilor poate" sunt moarte. Abia când se exprimă direct și simplu, Elena Farago e o remarcabilă poetă a dragostei pudice, fie că vorbește bărbatul: Tu care vrei alături cu mine să pășești, Nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
latent, adică o oglindire a zenitului în apă, o sublimare a vieții prin retorsiune. Din aceste experiențe, care au avut o largă înrîurire fără a obține aprobarea întregii critice, se desprinde suavul cântec al elementelor în căutarea expresiei: Cimpoiul veșted luncii, sau fluierul în drum, Durerea divizată o sună-ncet, mai tare... Dar piatra în rugăciune, a humei despuiare Și unda logodită sub cer, vor spune - cum? Ar tebui un cântec încăpător, precum Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare; Ori lauda
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tipuri de înveliș solzos la crapul de cultură autohton 74 CAP. 4. ORGANIZAREA EXPERIMENTULUI, MATERIALUL ȘI METODELE DE CERCETARE 4.1. Caracterizarea ecotehnologică a bazei de ameliorare „Amenajarea Piscicolă Movileni” Amenajarea piscicolă Movileni este amplasată în Podișul Central Modovenesc, în lunca inundabilă a râului Jijia, între stațiile de cale ferată Larga Jijia și Vlădeni, la 24 de kilometri de municipiu Iași. Aici, pe o suprafață de cca. 1.600 ha., între calea ferată Iași-Dorohoi și DJ Iași-Hârlău, în aval față de confuența
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
redevenind acea apă blândă descrisă și pomenită de -a lungul veacurilor de cronicari, scriitori, poeți. Cu mișcări gingașe, își reia cursul domol spre prietenul ei, râul Prut, ce o așteaptă și o îmbrățișează de o veșnicie cu aceeași dragoste. În lunca inundată a acestui râu molatic, unde apa parcă a uitat să meargă, în anul 1976 au început lucrările la cea mai mare amenajare piscicolă din Moldova, Complexul Piscicol Movileni, punct de lucru al SC PISCICOLA Iași, în aval de confluența
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]