6,722 matches
-
și toată ziua spăla pe jos, spăla geamuri, deretica, era un fel de fată în casă la mătușa Lucica. C. I.: Muncile acestea erau contra cost? Primeau bani surorile dumneavoastră? R. R.: Nu, pentru curățenia pe care o făcea la mătușă nu ne-a luat chirie. Chirie am plătit când ne-am dus la Ciupercă, cealaltă gazdă. C. I.: Așadar la Râmnicu Sărat ați stat doar la ruda aceea a mamei dumneavoastră, Lucica, și la acel Ciupercă? R. R.: După aceea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vorbă. Nu se punea problema angajării pentru că nu te primea nicăieri. Și surorile mele au încercat și numai asta de la Brașov a reușit să se angajeze temporar ca bucătăreasă sau ca ajutor de bucătar la un ștrand în Râmnic. Soțul mătușii era șef de șantier și a băgat-o acolo. Mai venea cu câte un pic de mâncare care rămânea de la bucătărie și a fost puțin mai bine pentru noi în acea perioadă cât a lucrat acolo, 4-5 luni. Sora asta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prima a plecat sora asta a mea. Se deschisese o școală de calificare ca țesători la Brașov. C. I.: "Slăbirea șurubului" s-a petrecut după moartea lui Stalin, adică după 1953? R. R.: Exact. Eram chiar pe stradă, împreună cu băiatul mătușii mele, în ziua în care a murit Stalin. Costel era sportiv, a jucat șah în sferturile de finală pe țară, era foarte capabil. Când am ajuns prin centrul Râmnicului Sărat, am văzut o bătrână care plângea. Costel a întrebat: "dar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
furat lână. Nu fura de nevoie, că și nevasta lui lucra la fabrica de țigări. Când s-a depistat furtul, miliția s-a dus la el acasă și au făcut percheziție. De la el au venit și la noi acasă. Soțul mătușii mele, fost plutonier adjutant, îi cunoștea pe milițienii care veniseră să ne aresteze. Mama a început să plângă, milițienii au controlat casa de au întors-o complet pe dos, au confiscat toată lâna, până și furca de tors a maică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
meu a trimis o sută sau două de lei după stabilizare, dar a durat câteva zile bune până s-au schimbat banii, nu se știau prețuri, nu se știa nimic. O fată de la Obârșeni, de pe aici, care a stat la mătușa mea în curte, își strânsese bani de casă. Și când a fost stabilizarea monetară nu a avut voie să schimbe decât o anumită sumă. Atunci a dat și surorilor mele bani să-i schimbe și au pierdut o zi întreagă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dispărut interesul față de școală, tocmai pentru că trebuia să vă câștigați existența zilnică. R. R.: V-am spus: trebuia să faci ceva și nu ne mai ardea nouă de școală când aveam burta mai mereu goală. Eu aveam grijă de nepotul mătușii mele, care a ajuns medic prin Germania. Tatăl lui era aviator, maică-sa era profesoară de limba rusă. Familia mea locuia atunci la madam Ciupercă, iar eu veneam la tanti Lucica, mai mâncam pe la ea. Când nu mă duceam, madam
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
țigări. De la o vreme eu intram singur la colonel și îmi luam câte un pachet de țigări și mă duceam și fumam cu prietenii. Mama nu știa că fumez. Odată am fost prinși că ne duceam în beci să fumăm. Mătușa asta a noastră a ieșit să măture în curte și pe răsuflătoarea aceea a beciului ieșea fumul de țigară ca pe horn. Mătușii i-o fi mirosit a țigări, a reușit să ridice clapa metalică de la beci, a intrat la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prietenii. Mama nu știa că fumez. Odată am fost prinși că ne duceam în beci să fumăm. Mătușa asta a noastră a ieșit să măture în curte și pe răsuflătoarea aceea a beciului ieșea fumul de țigară ca pe horn. Mătușii i-o fi mirosit a țigări, a reușit să ridice clapa metalică de la beci, a intrat la noi cu coada aia de mătură și ne-a lovit de am ieșit toți în fugă și nu ne-a mai trebuit țigări
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din aplicație, căpitanului i s-a pus pata pe câine, urlând că de ce nu-l iubește și pe el, și a început să tragă cu pistolul. Nu a nimerit câinele, ci era să nimerească un porc pe care-l avea mătușa mea acolo. Eu m-am dus la căpitan și l-am tras încoace: "Omori porcul!" Și, beat cum era, îmi arăta noile modele de pistoale și mi-a dat și mie pistolul să trag și am tras în bătaie de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
m-am dus la căpitan și l-am tras încoace: "Omori porcul!" Și, beat cum era, îmi arăta noile modele de pistoale și mi-a dat și mie pistolul să trag și am tras în bătaie de joc în plopii mătușă-mii, până a căzut o creangă de plop pe jos. Atunci m-a luat rusul și m-a pupat, lăudându-mă că sunt un bun ochitor. Mama i-a zis rusoaicei, Zâna, despre căpitan că face scandal. El mai avea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ciortî!" Și cred că acolo nu i-a fost ușor rusului prins la furat. Eu am rămas prostit, că la noi nu se bătea în armată. Și să vă mai spun altă întâmplare. Colonelul care a locuit o vreme la mătușa Lucica avea telefon și avea și pistolul încărcat, pe care-l lăsa pe masă. Odată am ridicat telefonul și cei din centrala regimentului mi-au răspuns imediat: "kak, kak, slușai!", la care eu le-am răspuns: "mă c... în gura
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
i-ai fi crezut de sticlă pe chipul său livid și slab cu barbă mult crescută" și care fusese adus pe o targă. Acest "pește de un fel nou"481 pare aproape mort și provoacă reacții de respingere, la o mătușă bătrână care vede în el un turc, pentru că el nu se spovedește și apoi la alți locuitori, în special copii din portul Empedocle care își bat joc de "omul care nu e de pe-aici". Când se plimba, lumea se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
letto, seggiola, finestra ..., corectând propensiunea acestuia de a folosi excesiv voglio. Această comunicare rudimentară nu va permite o veritabilă înțelegere între soți. El rămâne pentru ea un străin necunoscut pe care pune stăpânire (ca să nu rămână fată bătrână ca și mătușa ei). ("Cine era el ? De unde venea? Ce amintiri păstra cu atâta dragoste acolo?" se întreabă ea și ar vrea desigur să-i distrugă caseta pe care el o ține lângă el și care reprezintă patria sa îndepărtată cu toate amintirile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fie scoasă din România de niște rude de-ale ei din Grecia. Au urmat tot pe aceeași cale sora mea, apoi o soră a mamei cu soțul ei și doi copii. în urma unei intervenții venite din Franța, a plecat și mătușa mea, Elena Brătianu, văduva lui Gheorghe Brătianu, ucis în temnița de la Sighet. în sfârșit, în 1963, în decembrie, am plecat și eu, fiind obligat atunci să renunț la cetățenie. Cum se pleca în acei ani? în acei ani nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-și poată cumpăra apoi o casă în Câmpulung. A muncit din greu la New York. A venit înapoi și atunci s-a născut și taică-meu și celelalte fete. Ăsta-i tata, ăsta-i fratele tatălui meu cu soția, asta este mătușa care a fost omorâtă în Transnistria în 1944, fiica ei, care a fost omorâtă în 1942 cu fetița ei și tatăl ei care a murit în timpul Primului Război Mondial. Aici sunt părinții mei. Ce s-a întâmplat cu ei, ce a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
asta este verișoara mea care a fost omorâtă în 1942. Ăsta-i soțul ei care a fost trimis în Siberia. Acesta e fratele lui, trimis tot în Siberia, o dată cu el. Ăsta-i tatăl meu, asta-i mama mea, asta-i mătușa, mama acestei verișoare a mele care a murit și ea în ’44 în Transnistria. Aici sunt mătușa din Sfântu Gheorghe care a murit la Auschwitz împreună cu acești doi copii. Asta sunt eu. Asta este sora mea, mai mare, cu 4
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trimis în Siberia. Acesta e fratele lui, trimis tot în Siberia, o dată cu el. Ăsta-i tatăl meu, asta-i mama mea, asta-i mătușa, mama acestei verișoare a mele care a murit și ea în ’44 în Transnistria. Aici sunt mătușa din Sfântu Gheorghe care a murit la Auschwitz împreună cu acești doi copii. Asta sunt eu. Asta este sora mea, mai mare, cu 4 ani mai mare decât mine. Ăsta este fratele tatălui meu, care e medic și care a plecat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Vodă”, între Cotnari și Hîrlău, lui Eustratie , al treilea logofăt, „pentru slujba credincioasa”. Pe lângă acest sat, care făcea parte din podgoria Cotnarilor, îi mai vinde 7 fălci de vie în Dealul lui Vodă, din care 3 fălci fusese ale mătușii sale , Maria, și 4 ale lui Gavrilaș logofăt, „mosul sau, tatăl răposatei maicei sale Marghita”. Domnul motivează această vânzare, spunând că, întorcându-se din pribegie, „că un fecior de domn drept și moșnean de țară , am făcut cu acele ocini
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
plăcut, dispunând de douăzeci de acri de teren împădurit, punctul de atracție al satului. Treptat, satul trecuse în zona nouă a orașului, până când ajunsese înăuntrul sectorului comercial al acestuia. Trei minute i-au trebuit lui Marriott ca să ajungă la braseria Mătușii Mary. Se instală comod la masă și, când veni chelnerița, o întrebă: - A venit Judith? Fata clătină din cap încruntându-și puțin sprâncenele, ezită și apoi spuse: - Scumpule, știi prea bine că domnișoara Judith nu mai mănâncă la noi. Marriott
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
nu dorea ca simpla prezență a lui Pete să-l deranjeze. Asta nu că i-ar plăcea -își spunea - să-și facă griji. Totuși, simțea nevoia să poată reflecta la anumite lucruri. Oare ce vroia să spună chelnerița de la braseria Mătușii Mary - se întreba el - când susținea că știu că Judith nu mai mănâncă acolo? Până atunci nu-i trecuse prin minte că nu știe motivul. Se simțea la un pas de descoperire. Chiar înainte de ora unsprezece, neținând seama de privirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
pustietatea desăvârșită a camerei, până ce aerul rece ca gheața îl conduse spre bucătărie, unde aprinse în grabă focul de la aragaz și se încălzi în sfârșit. O privire aruncată pe fereastră îi aduse o nouă surpriză. Ninsese în timpul nopții. La braseria Mătușii Mary, medită asupra problemei lui. În visul cu cei doi bătrâni, fusese conștient de existența unui scop. Probabil că scopul se împlinise căci cuplul și mobilele din vremea lor dispăruseră. După ce mâncă, se plimbă pe străzile cu zloată încercând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85115_a_85902]
-
pentru ghettou câte 100 gr. pâine de persoană. V. DIVERSE CONSTATĂRI. 1/. În ghettoul Balta se află un evreu de 15 ani originar din București, fiul lui Avram Manase 901 din Str. Pascal Nr. 10, care, găsindu-se la o mătușă a sa la Chișinău la 28 Iunie 1940, a fost surprins de regimul sovietic, iar la recucerire autoritățile române l-au luat și dus în Transnistria. 2/. În ghettoul din Râbnița se găsește un orfan de război, pe nume Șchiopul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ei, în mai multe generații. La un loc se adunau cel puțin 30 de rude. Nu doar la masă ci și înainte de masă, la cumpărături și provizii pentru aniversare. În plus, Aurel era și pescar și vânător "profesionist", iar Sabina, mătușa mea, o gospodină nepereche, așa că, de nu se aflau printre bucate păstrămioare de mistreț, măcar niște crapi, acolo, tot ne făceau din ochi, printre sosuri de neuitat. Ne strângeam după amiază și ne răsfiram către noapte. În fiecare an făceam
Fâl-fâl-fâl! by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1144_a_1925]
-
Am alcătuit o instituție independentă pentru lupta împotriva corupției. În consecință, au fost demarate investigații împotriva unor proeminenți oameni politici. Otmar Lohadynsky: Cum ar fi împotriva fostului prim-ministru social-democrat Adrian Năstase, care a primit o moștenire de la o misterioasă mătușă. Mihai-Răzvan Ungureanu: Există și multe alte cazuri. Dar reformele guvernului nostru au fost mult mai eficiente împotriva corupției. Luați doar, de exemplu, taxa unică pe venit de 16% în cazul întreprinderilor și persoanelor: oamenii și-au putut achita deodată impozitele
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
titrează cotidianul elvețian Neue Zürcher Zeitung. Le Monde arată că, pentru a asigura Comisia Europeană de dorința sa de reformă, Parchetul din București anunță formarea unei comisii pentru analizarea declarațiilor de avere și sesizarea justiției în cazul unor nereguli. Așadar, mătușa ne face probleme sau nu ne face probleme? Mihai-Răzvan Ungureanu: Eu am să revin la ceea ce spunea colega mea, doamna Boagiu, care avea foarte mare dreptate. De fapt, e un lucru pe care l-am spus încontinuu anul trecut. Într-
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]