6,924 matches
-
de-ntregul nici în fața părinților, cu atât mai puțin în fața străinilor. Prietenia și amiciția te duc până într-un punct, nu prea este om dispus să lase sub ochii aproapelui său toată jegoșenia lăuntrică, de multe ori te sperii câtă mizerie poate aduna un om într-o viață, darmite un scriitor, el este într-o ceartă continuă cu toată lumea, pe deasupra se și crede buricul pământului, cum cineva îi aduce o laudă cum trăiește convingerea că l-a prins pe Dumnezeu de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de români merită și ei să asculte din când în când un concert simfonic sau să viziteze o expoziție de calitate. În special o tânără domnișoară era cât se poate de vehementă: nu, aici nu au ce face, aici e mizerie, aici salariile sunt mici, va trebui să plece în altă parte. Era atât de patetică, încât nici n-avea rost să o contrazici. Sunt convins că mulți colegi de-ai ei gândeau la fel. Și totuși, îmi permit să mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ceilalți de el? Care e valoarea lui socială? Tocmai aici trebuie căutate cauzele degradării continue a climatului social: fiecare se interesează numai de ce-i al lui, iar pe ceilalți dracu să-i ia! Așa se face că trăim cu toții în mizerie. Chiar și cei care "au de toate", tot în mizerie trăiesc, oricât de mult ar aduna, oricât s-ar baricada în palate construite cu bani furați, oricât de multe mașini de lux și-ar cumpăra, oricât de mare le-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
trebuie căutate cauzele degradării continue a climatului social: fiecare se interesează numai de ce-i al lui, iar pe ceilalți dracu să-i ia! Așa se face că trăim cu toții în mizerie. Chiar și cei care "au de toate", tot în mizerie trăiesc, oricât de mult ar aduna, oricât s-ar baricada în palate construite cu bani furați, oricât de multe mașini de lux și-ar cumpăra, oricât de mare le-ar fi contul din bancă. Pentru că mizerie nu înseamnă numai sărăcie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de toate", tot în mizerie trăiesc, oricât de mult ar aduna, oricât s-ar baricada în palate construite cu bani furați, oricât de multe mașini de lux și-ar cumpăra, oricât de mare le-ar fi contul din bancă. Pentru că mizerie nu înseamnă numai sărăcie. Dimpotrivă, sunt milioane de oameni în țara asta care trăiesc în sărăcie cu demnitate, curați, binevoitori, ajutându-se unii pe alții, mulțumiți. În schimb, astfel de parveniți, care disprețuiesc poporul din care provin, crezându-se mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de oameni în țara asta care trăiesc în sărăcie cu demnitate, curați, binevoitori, ajutându-se unii pe alții, mulțumiți. În schimb, astfel de parveniți, care disprețuiesc poporul din care provin, crezându-se mai presus de el, nu vor scăpa de mizerie oriunde s-ar afla, oricâtă avere ar aduna, pentru că mizeria e înăuntru. Întâmplarea că România e și o mare exportatoare de curve spune și ea ceva. Spune-mi o definiție a libertății. Cât de liber ești tu? Libertatea se prezintă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
demnitate, curați, binevoitori, ajutându-se unii pe alții, mulțumiți. În schimb, astfel de parveniți, care disprețuiesc poporul din care provin, crezându-se mai presus de el, nu vor scăpa de mizerie oriunde s-ar afla, oricâtă avere ar aduna, pentru că mizeria e înăuntru. Întâmplarea că România e și o mare exportatoare de curve spune și ea ceva. Spune-mi o definiție a libertății. Cât de liber ești tu? Libertatea se prezintă, la o primă analiză, sub aspectul unei voințe sustrase oricărei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
virgin din marea Istorie călinesciană (compendiul îl posedam încă din ultima clasă de liceu). Divinul critic mi se înfățișa ca un înger căzut, însă unul de rang înalt, un principe luciferic... Prin asemenea lecturi subversive evadam din marasmul ideologic, din mizeria cotidiană a "socialismului" aflat în etapa sa cea mai represivă. Încetul cu încetul ne formam o conștiință literară, ne pregăteam sufletește să ieșim cândva la lumină. Pe atunci poetul și criticul din mine nu erau câtuși de puțin ipostaze disjuncte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au la îndemână valori culturale românești contemporane? Le pasă? Cum să le pese europenilor dacă nu le pasă românilor? Nu mă refer la scriitorime sau la oamenii de rând, ci la cei care ar trebui sa fie răspunzători de această mizerie. Într-o lume globalizată literaturile minore vor deveni și mai minuscule iar cele majore vor avea mult de suferit Cum se vede din pridvorul casei tale minunate din Boppard, de pe Valea Rinului, poziționarea literaturii române în Europa? Din păcate se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cercul local de cunoștințe și prieteni. Am cunoscut lumea literară a Moldovei. În 1985, de bine de rău, am debutat, tot aici, editorial. Ți-am prezentat cinci motive plauzibile. ... dar și zece motive pentru care ai pleca imediat din Iași...! Mizeria umană, invidia confraților, resentimentele de toate nuanțele, lipsa de iubire față de literatură a celor care o comit, ura mocirloasă a unora, lipsa solidarității, refuzul efortului intelectual, incapacitatea resentimentarilor de a edifica, prioritatea intereselor în fața idealurilor, folosirea literaturii ca simplă rampă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un apartament la Foișorul de foc și în urma unei inundații dezastruoase m-a găzduit în Drumul Taberei, la marginea Bucureștiului, poetul Ion Zubașcu. Tinerețea atenuează multe din inconvenientele vieții materiale. În ciuda frustrărilor și a banilor puțini, a navetei și a mizeriei ideologice, acea perioadă, până în 1987, când am plecat în Franța, rămâne una dintre cele mai frumoase din viața mea. Printr-un fel de deformare optică istoria nu reține decât numele artiștilor care s-au realizat la Paris... Un personaj al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
copac și l-a făcut grindă ca s-o pună la construcția acestuia. Dar oriunde o punea nu se potrivea deloc. Atunci Solomon a blestemat acest lemn (grindă) și a dat poruncă să fie aruncat În groapa unde se strângea mizeria de la spălatul jertfei care se aducea la templu. (Icoana 4) În timp ce Solomon blestema lemnul că nu i se potrivește, trecea pe acolo proorocița Ana. Ea auzise tot ce spunea Solomon și a zis: „Ferice de tine, lemnule! Binecuvântat vei fi
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
adânc acum la ce este În Crucea Domnului. Pentru că, atunci când a venit vremea să-L răstignească pe Domnul Iisus căutau un lemn gros și greu. Atunci cărturarii și mai marii poporului și-au adus aminte de acel lemn aruncat În mizerie și au căzut de acord că ar fi cel mai potrivit. Și așa au făcut Cruce din acel lemn Îmbibat În mizeria păcatelor noastre. Numai Domnul știe cu ce preț a plătit pentru noi. (Icoana 5) Ce dăm noi În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
gros și greu. Atunci cărturarii și mai marii poporului și-au adus aminte de acel lemn aruncat În mizerie și au căzut de acord că ar fi cel mai potrivit. Și așa au făcut Cruce din acel lemn Îmbibat În mizeria păcatelor noastre. Numai Domnul știe cu ce preț a plătit pentru noi. (Icoana 5) Ce dăm noi În schimb Lui? Aceasta este legenda lemnului din care s-a făcut Crucea Domnului. Lacul Vitezda Lacul este aproape de Poarta Oilor, intrarea În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să fie numai obiect de exploatare. Tovarăși, nu mai trăim în epoca sclavagismului, ci trăim timpuri de civilizație modern, când toți ne înțelegem scopul și dreptul la viață. Să ia aminte stăpânirea, că joacă pe ultima carte, fiindcă nevoia și mizeria determină pe om la lucruri grave pentru stăpânire, oricât ar fi omul de ignorant și de pașnic. Avem duminică 30 X a.c. o întrunire public a blocului cetățenesc, care întrunire se va termina cu demonstrație la autoritățile primăriei și a
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
contextul unui eveniment similar. Buliga Petru povestește despre anii uceniciei la Atelierele Grivița din București. De aici, în 1916, s-a transferat la Iași. A descoperit un oraș care pe atunci suporta din greu consecințele războiului: criză de locuințe, foamete, mizerie, frig. Buliga relatează despre conflictele din interiorul Sindicatului Atelierelor, scindat în două facțiuni: una a comuniștilor, care își revendica majoritatea, și aripa social-democrată, acuzată mereu de prima facțiune de simpatii de dreapta și predispoziție pentru colaborare cu administrația, în detrimentul lucrătorilor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
muncitoare au pornit spre construcția unei vieți noui, spre construirea unei industrii proprii și a unei agriculturi socialiste. Paralel cu dezvoltarea industriei este necesar să se dezvolte și agricultura socialistă. Lenin ne învață că: Mica gospodărie individuală aduce țărănimea la mizerie. În consecință țărănimea muncitoare sub îndrumarea PMR are măreața misiune de a se uni în marele gospodării agricole colective pentru a da țării recolte mai îmbeljugate, pentru a veni în sprijinul oamenilor muncii din uzine, șantiere și mine. În avântul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cu imperialiștii anglo americani subjugă clasa muncitoare prin toate mijloacele care îi stau la dispoziție, în scopul înarmării pentru dezlănțuirea unui nou război mondial. În goana după câștig, capitaliștii anglo-americani desconsideră toate revendicările muncitorilor și îi ține într-o întreagă mizerie sub amenințarea baionetelor, numai pentru a-și mări marele lor capitaluri. În timp ce în țările capitaliste, în frunte cu Anglia și America duc războaie de agresiune și cotropire în diferitele țări și duc tratative cu trădătorul Tito și călăul Franco și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Stalin „Genialul Conducător de Popoare”. La altă secție, altă dare de seamă. Rotăria ține și ea ședință, în 20 septembrie 1951. Muncitorii abordau din nou „o problematică” complexă. Angajații Nicolinei aflau atunci că în țările capitaliste creștea zilnic șomajul și mizeria oamenilor muncii, în timp ce „în lagărul păcii și a socialismului”, proletariatul, scăpat de opresiune, dobândise forțe proaspete în construirea patriei de tip nou, bazată, aproape exclusiv, pe oțel și cărbune. Ca din neant, apoi reapare chestiunea războiului din Coreea. Limbajul și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Partidului, pe drumul construcției socialismului. Se pot identifica și câteva etape distincte ale acestui drum. Imediat după război, tema principală s-a axat pe coordonatele timpului, în semantica diferențelor de genul atunci și acum. Cuvântul atunci se asocia cu lipsurile, mizeria, exploatarea, dincolo de limitele umanului, din perioada interbelică: „(...) Au trecut de atunci peste două decenii și odată cu acesta au apus pentru totdeauna și acele vremuri urâte, pline de necazuri și întuneric care nu mai merită a fi amintite”. Termenul acum reprezenta
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
eu nu-mi amintesc să-mi fi dat ceva, deci, ca inginer la ei. Doar singura treabă care-o dădea la un număr de ani le dădea niște salopete. S. P.: - Am înțeles. D. G.: - Dar altceva, nimic. Era o mizerie de nedescris ! Partea asta, sanitară, era groaznică ! Nu mai spun că trebuia să umbli, neapărat, cu săpunul într-o pungă, în ceva ca să..., de cele mai multi ori, să te speli, că riscai, toate erau jalnice, jalnice, jalnice, în zona
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
masă, așa, când am văzut muncitorii aia cum erau îmbrăcați, eu m-am speriat. Domnule, nu le străluceau decât dinții din gură... că atunci se repara în Nicolina, numa’, era Turnătorie-Forjă și se reparau numai locomotive cu abur... Era o mizerie, dacă te dezbrăcai, pantalonii stăteau în picioare [râde], fără exagerare... Și zic „- Băi, am nimerit-o din lac, în puț !” [râde]... Ce m-o frecat taică-meu, la țară, că bunică-meu spunea: „- Băi, unde te duci să-l dai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
prima oară mă aflam în neînțelegere cu cea mai bună tovarășă de lucru, căci cu dânsa și soțul ei organizasem Azilul și muncisem de la 1898 până la 1916. Scopul Societății, pentru mine, dispărea față de război și soldatul rănit trecea înaintea oricăror mizerii civile. Am discutat, nu am cedat nici una, dar unanimitatea membrelor fiind de partea mea, dânsa se retrase din comitet. Cu o activitate febrilă, ne puserăm pe lucru la instalarea serviciului de primire a răniților, cu etuva și vestiarul într-o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
noastre, cele mai multe doamne de la spital plecaseră, unele chiar pe nevestite, ca Miza Alimă neștianu; fiul ei era deja în Moldova. Răniții soseau din toate părțile; doctorii francezi, români porniseră luând cu ei toate in strumentele și materialul chirurgical; rămăsesem în mizerie mare. Bieții soldați soseau morți de oboseală, răniți și zicând cu durere: „Cum să le ții piept? Ce mai scule au!“ Spitalele din Craiova s-au evacuat, ni s-au trimis 150 de răniți supranumerari ca să-i adăpostim, să-i
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nenorociți fără bani, fără nici un rost, chiar de ajungeau în Moldova, pământul salvării în mintea lor? Se știe câți morți au rămas pe drumuri, câți istoviți au fost pradă fatală a epidemiilor care i-au bântuit și ce viață de mizerie au dus supraviețuitorii în cei doi ani de restriște. Chiar oficial au fost expediate unele formațiuni fără mai multă chibzuință, atât de zăpăcită era lumea. Cercetași de la 12 la 17 ani, de frica lagărelor de concentrare germane, fură porniți pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]