7,852 matches
-
ele. În contrast cu Narațiunea Pură se află propozițiile care „reașază” ceea ce se prezintă ca vorbire de drept a personajului - vorbirea directă (VD), redată aici în italice: Lily strigă: Domnișoară Kate, iat-o pe doamna Conroy. Și, prin extensie, acolo unde un narator prezintă ceea ce i se oferă ca versiune credibilă a sensului, dar nu cuvintele exacte, timpul și pronumele personajelor, întîlnim (aici în italice) Vorbirea Indirectă (VI): Amîndouă o sărutară pe soția lui Gabriel, spunînd că trebuie să fi pierit ... Într-o
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
replici sînt redate, contribuind la o poveste mai plină de viață și mai dramatică. Dar, adesea, personajele pot să nu spună direct lucruri legate de circumstanțele imediate, doar le gîndesc și, printr-o altă extensie, dincolo de Vorbirea Directă și Indirectă, naratorii ajung să se folosească intens de două opțiuni standard pentru reprezentarea gîndurilor. Primul dintre acestea urmărește să redea cuvintele exacte pe care le formulează personajul în gînd, adică rostirea mentală exactă (Gîndire Directă); cea de-a doua, paralelă cu Vorbirea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Gîndire Directă); cea de-a doua, paralelă cu Vorbirea Indirectă, oferă conținutul, dar nu forma gramaticală exactă sau formularea gîndurilor unui personaj (Gîndire Indirectă). Cele două forme directe arată cuvintele unui personaj - rostite sau gîndite - fără o prelucrare internă; iar naratorul care „arată” se îndepărtează efectiv de rostirea citată, care exprimă pur și simplu punctul de vedere al personajului. Cele două forme indirecte spun cuvintele unui personaj, în așa fel încît să fie înțelese din punctul de vedere al naratorului, care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
iar naratorul care „arată” se îndepărtează efectiv de rostirea citată, care exprimă pur și simplu punctul de vedere al personajului. Cele două forme indirecte spun cuvintele unui personaj, în așa fel încît să fie înțelese din punctul de vedere al naratorului, care rămîne un prezent la modul invizibil și totodată este responsabil pentru formulare. La acest punct, ar trebui să amintesc de ce vorbesc eu de „propoziția cadru”, cunoscută de asemenea sub numele de „propoziția inquit” (inquit însemnînd în latină „el a
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
aceia galoși, Gabriel?” Niciodată nu beau nimic tare. Niciodată nu am mai avut un asemenea sentiment față de vreo femeie. Îi sosise și lui vremea să pornească la drum, către apus. Cînd cele patru moduri se produc fără construcția cadru a naratorului, se spune că sînt Libere. Așadar, cele patru exemple de propoziții precedente se referă la Vorbirea Directă Liberă, Vorbirea Indirectă Liberă, Gîndirea Directă Liberă, și la Gîndirea Indirectă Liberă. Dintre acestea, Vorbirea Indirectă Liberă și Gîndirea Indirectă Liberă sînt cele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de personaj. Fie a treia rostire de mai sus (GDL), reformulată la modul de Gîndire Indirectă Liberă: Niciodată nu mai avusese un asemenea sentiment față de vreo femeie. Dacă avem aici o versiune care exprimă mai apăsat punctul de vedere al naratorului, un autor ar putea să compună în schimb o versiune mult mai liberă și care ar oferi mai multă expresivitate personajului: Niciodată nu se mai simțise atît de .. atît de cuprins de pasiune, credea el, pentru vreo femeie. Sau chiar
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care poate suporta toate idiosincrasiile exprimării, ale cîmpului lexical, ale dialectului, epitetelor și ale exclamațiilor personajului, ca și cum ar fi vorba de o redare directă, cu singura condiție că mecanismele de orientare gramatică ale deixisului, timpurile și pronumele, sînt acelea ale naratorului și ale narațiunii. Ajungînd acum la un punct în care putem distinge un total de opt moduri distincte de care naratorul se poate folosi în reprezentarea vorbirii și a gîndirii personajelor, ar trebui să menționăm că adesea, în comentarii și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o redare directă, cu singura condiție că mecanismele de orientare gramatică ale deixisului, timpurile și pronumele, sînt acelea ale naratorului și ale narațiunii. Ajungînd acum la un punct în care putem distinge un total de opt moduri distincte de care naratorul se poate folosi în reprezentarea vorbirii și a gîndirii personajelor, ar trebui să menționăm că adesea, în comentarii și analize, se face mai ales referire la o categorie mai generală, aceea a discursului, decît la cele două subtipuri, vorbire și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
personaj, pus în cuvinte care sînt numai parțial ordonate și controlate: este ca și cum personajul nu a trăit cu adevărat aceste cuvinte ca o secvență articulată „în minte”. În fine, o altă pereche de moduri ce trebuie menționate se referă la naratorul care reprezintă vorbirea sau gîndirea unui personaj, într-un chip destul de prelucrat și schematizat, încît ele nu trebuie considerate ca o categorie distinctă față de Formele Indirecte, fiind chiar mai aproape de textul care merge pe mîna naratorului; mergînd pe urmele lui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
menționate se referă la naratorul care reprezintă vorbirea sau gîndirea unui personaj, într-un chip destul de prelucrat și schematizat, încît ele nu trebuie considerate ca o categorie distinctă față de Formele Indirecte, fiind chiar mai aproape de textul care merge pe mîna naratorului; mergînd pe urmele lui Leech&Short (1981), le voi numi Reproducere Narativă a Actelor de Vorbire, respectiv Reproducere Narativă a Actelor de Gîndire (RNAV și RNAG). Pentru a pune în practică identificarea celor unsprezece categorii care au fost prezentate, urmează
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
se răspunde prin traversarea fusese foarte frumoasă, iar căpitanul se arătase cît se poate de atent cu ea). Dar narațiunea se îndepărtează rapid de personaj, devine RNAV, rezumînd lejer banalitățile plictisitoare. O propoziție mediană elegant elaborată relatează, prin mijlocirea unui narator expus, că doamna Malins încă vorbește dar, asemenea lui Gabriel, naratorul nu se obosește să îi înregistreze cuvintele, îndreptîndu-se în schimb către reflecțiile interioare ale lui Gabriel. Acestea încep într-un format RNAG (să-și șteargă din gînd neplăcutul incident
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cît se poate de atent cu ea). Dar narațiunea se îndepărtează rapid de personaj, devine RNAV, rezumînd lejer banalitățile plictisitoare. O propoziție mediană elegant elaborată relatează, prin mijlocirea unui narator expus, că doamna Malins încă vorbește dar, asemenea lui Gabriel, naratorul nu se obosește să îi înregistreze cuvintele, îndreptîndu-se în schimb către reflecțiile interioare ale lui Gabriel. Acestea încep într-un format RNAG (să-și șteargă din gînd neplăcutul incident nu pot fi cuvintele exacte care trec prin mintea lui Gabriel
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în schimb către reflecțiile interioare ale lui Gabriel. Acestea încep într-un format RNAG (să-și șteargă din gînd neplăcutul incident nu pot fi cuvintele exacte care trec prin mintea lui Gabriel: acestea sînt de fapt un sumar, venind dinspre narator, al primelor sale gînduri). Dar naratorul se îndepărtează lăsînd loc vocii interioare a lui Gabriel cu firește, fata ori femeia asta, și tot așa, pînă spre finalul în GIL, care dezvăluie elocvent atît rigiditatea discriminatorie a lui Gabriel, cît și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lui Gabriel. Acestea încep într-un format RNAG (să-și șteargă din gînd neplăcutul incident nu pot fi cuvintele exacte care trec prin mintea lui Gabriel: acestea sînt de fapt un sumar, venind dinspre narator, al primelor sale gînduri). Dar naratorul se îndepărtează lăsînd loc vocii interioare a lui Gabriel cu firește, fata ori femeia asta, și tot așa, pînă spre finalul în GIL, care dezvăluie elocvent atît rigiditatea discriminatorie a lui Gabriel, cît și vulnerabilitatea sa hipersensibilă, care par să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
varietate destul de „liberă” a Gîndirii Indirecte (în mod alternativ, unii specialiști ar putea argumenta aici că avem o frază care începe în GI și care treptat se transformă în GIL). Următoarea frază, deși s- ar putea să fie mediată de narator, în context pare a fi mai degrabă o reproducere a impresiilor lui Gabriel, fără un fundal clarificator, așadar GIL. A treia frază (Absent, sta cu privirea ațintită în jos... ) nu poate fi o reprezentare a gîndurilor lui Gabriel: reflectorul-narator s-
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
posibilă a lui Gabriel prin ochii unui alt musafir. La fel de interesantă este și propoziția finală: Aici sînt, mătușă Kate!, care este, desigur, vorbirea directă a lui Gabriel, imediat încadrată de strigă Gabriel cu subită însuflețire, care este relatarea evaluatoare a naratorului. Dar gata să tai un cîrd întreg de gîște, dacă-i nevoie ar putea reprezenta interpretarea naratorului în legătură cu starea de animație a lui Gabriel, ori ar putea fi o reluare a vorbirii directe a lui Gabriel, o replică jucăușă și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mătușă Kate!, care este, desigur, vorbirea directă a lui Gabriel, imediat încadrată de strigă Gabriel cu subită însuflețire, care este relatarea evaluatoare a naratorului. Dar gata să tai un cîrd întreg de gîște, dacă-i nevoie ar putea reprezenta interpretarea naratorului în legătură cu starea de animație a lui Gabriel, ori ar putea fi o reluare a vorbirii directe a lui Gabriel, o replică jucăușă și exagerată la rugămintea mătușii Kate de a tăia carnea de gîscă. S-ar putea deci presupune că
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
jucăușă și exagerată la rugămintea mătușii Kate de a tăia carnea de gîscă. S-ar putea deci presupune că fraza finală reprezintă vorbirea directă a lui Gabriel, și nu doar o reproducere a cuvintelor sale, dar trecerea implicită de la vocea naratorului (cu subită însuflețire) la sintagma consistentă semantic (gata să tai un cîrd întreg de gîște) venind de la Gabriel este suficient de coerentă încît să fie imperceptibilă în procesul citirii. Astfel de exemple justifică pretenția ca în unele utilizări ale modurilor
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de gîște) venind de la Gabriel este suficient de coerentă încît să fie imperceptibilă în procesul citirii. Astfel de exemple justifică pretenția ca în unele utilizări ale modurilor de reprezentare a discursului (mai ales în DDL și DIL) să găsim, între narator și personaj, alinieri temporale ori spațiale subtile, atît în formulare cît și în perspectivă. Una din trăsăturile atractive ale Discursului Indirect Liber este aceea că cei mai mulți cititori nu conștientizează momentul cînd acesta se manifestă. Este o formă hibridă și pronunțată
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
poate decide să nu simuleze prea mult, așa cum nici Shaw și nici Becket nu s-au simțit obligați ca în piesele lor să implice personajele într-un dialog care să sune asemeni unuia dintr-o conversație naturală. În vorbirea indirectă, naratorul sau reporterul pretinde că redă versiunea fidelă a cuvintelor rostite de vorbitor, dar nu reproducînd pur și simplu cuvintele sale: sînt reținute, în loc, cuvintele celui care povestește, precum și orientarea deictică. În consecință, versiunile oferite de VI pot fi destul de îndepărtate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Pronumele personale la persoana I și a II-a din versiunea directă, denotîndu-l pe personajul care vorbește și pe adresant, sînt însoțite de pronume la persoana a III-a (adaptate genului) în versiunea indirectă, desemnînd aceste personaje ca mesageri ai naratorului (pentru ele însele, fiecare personaj este un eu; dar pentru un narator heterodiegetic extern [spre deosebire de, spre exemplu, Pip din Marile Speranțe], fiecare personaj va fi un eu sau o ea). Aceasta face vorbirea indirectă mai explicită decît cea directă în ceea ce privește
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
denotîndu-l pe personajul care vorbește și pe adresant, sînt însoțite de pronume la persoana a III-a (adaptate genului) în versiunea indirectă, desemnînd aceste personaje ca mesageri ai naratorului (pentru ele însele, fiecare personaj este un eu; dar pentru un narator heterodiegetic extern [spre deosebire de, spre exemplu, Pip din Marile Speranțe], fiecare personaj va fi un eu sau o ea). Aceasta face vorbirea indirectă mai explicită decît cea directă în ceea ce privește genul destinatorului și al destinatarului (un aspect relevant pentru acele narațiuni în
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Că acestea sînt ordinele doctorului”, spuse el. Gabriel se gîndi că venise vremea să pornească în călătorie spre vest. 5. Punctele 1 și 2 de mai sus menționează că, în DI, timpurile gramaticale și pronumele sînt în conformitate cu perspectiva naratorului. Această informație poate căpăta un caracter mai general: gramatica Discursului Indirect implică o adoptare în masă a orientării deictice a naratorului. Aceasta înseamnă că toți indicatorii deictici care pot apărea în rostirea directă a unui personaj, legate de presupusul punct
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
1 și 2 de mai sus menționează că, în DI, timpurile gramaticale și pronumele sînt în conformitate cu perspectiva naratorului. Această informație poate căpăta un caracter mai general: gramatica Discursului Indirect implică o adoptare în masă a orientării deictice a naratorului. Aceasta înseamnă că toți indicatorii deictici care pot apărea în rostirea directă a unui personaj, legate de presupusul punct din timp și spațiu în care se află personajul (în afară de timp gramatical și pronume personale, cuvinte precum aici, astăzi, acesta și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a unui personaj, legate de presupusul punct din timp și spațiu în care se află personajul (în afară de timp gramatical și pronume personale, cuvinte precum aici, astăzi, acesta și acum), vor fi înlocuite de indicatori deictici care capătă sens din perspectiva naratorului (în mod convențional, formele deictice „non-proxime”: acolo, în aceeași zi, acela, atunci). Printre indicatorii deictici, trebuie inclusă folosirea în DD a unor verbe de mișcare către sau dinspre personajul care vorbește (Vino aici!, Pleacă!); prin contrast, în DI verbele de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]