18,249 matches
-
figura centrală rămâne omul. Omul, destinatar, colecționar fără voie al tuturor nedreptăților care se răsfrâng asupra lui. Iar el, Istrati, cu conștiința febrilă, asemeni inimii lui s-a dedicat scrisului sperând cu o naivitate dezarmantă în “ceva mai bun, mai omenesc.” Căci “nu e oare mai demn, mai sănătos sufletește, să lupți pentru un drept, decât să pleci capul în fața tâlharului atotputernic ieșit din urna electorală, dându-i astfel să înțeleagă că dreptul tău la viață ar fi discutabil? ”⁷ Spiritualitate și
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
pe deasupra, simțul responsabilității, la care-l obligă morala talentului și a inteligenței”. Pentru a sublinia și mai intens rolul creatorului desăvârșit și dezinteresat de “laudele” care l-ar putea “mâhni peste măsură”, Panait Istrati, în eseul-manifest Ceva mai bun, mai omenesc are o concepție statornică și viguroasă conform căreia “când religiile se năruie și când toate doctrinele sociale se dovedesc neputincioase, singur artistul, preot al frumosului etern, mai poate reclama dreptul la direcția morală a umanității”. Și, cum o direcție morală
PARTEA I de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345518_a_346847]
-
este duh; și cine se închină Lui, trebuie să i se închine în duh și în adevăr.” Doream foarte mult pe atunci să înțeleg acel mod de a te închina în duh și adevăr, eliberat fiind de superstițiile și tradițiile omenești ce nu aveau o autoritate divină. Este bine să învățăm din Sfintele Scripturi, tot ce este scris despre închinare și apoi să practicăm aceste adevăruri, procedând așa vom primi binecuvântarea lui Dumnezeu. Saul din Tars a fost un om excepțional
PĂȘIND PE UN DRUM NOU de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376796_a_378125]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > EXERCIȚII DE MEDITAȚIE (2) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1797 din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului - Dumnezeu, ca principiu Creator transcedental, este imposibil de perceput de mintea sau cu simțurile omenești. Este iubire dar nu numai atât, este foc dar nu numai atât, este duh dar nu numai atât. - Eternitatea este darul pe care Dumnezeu l-a făcut oamenilor iar noi nu vrem să-l primim! - În spatele fiecărui mister care adaugă
EXERCIŢII DE MEDITAŢIE (2) de ION UNTARU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376987_a_378316]
-
superioare bucureștene, în anii studenției sale petrecuți, alături de elita intelectualității creștine românești care făcea parte din gruparea „Rugului Aprins” dar, mai cu seamă, în perioada modelării și desăvârșirii sale duhovnicești de către mentorul său spiritual - călugărul Evghenie de la „Canal”!... Orice cinste omenească i s-ar acorda părintelui pentru duhovnicia sfinției sale, sună ciudat deoarece viața sa jertfită, în întregime, lui Dumnezeu nu o poate cinsti decât binecuvântarea Celui Căruia i s-a jertfit!... Este vrednică de laudă această viață și activitate!... Datorită acestor
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
unor personaje complexe precum Floria Tosca, Scarpia, Mimi și atâtea altele realizate cu migala unui maestru desăvârșit al artei miraculoase de a șlefui de data aceasta nu geometria îngustă și fără luciu a pietrei, ci pe aceea necuprinsă a sufletului omenesc. Doi ani mai târziu, pe 29 noiembrie 1926, rămășițele compozitorului italian au fost așezate în cavoul vilei de la Torre del Lago. La finalul ceremoniei, pe sicriul acestuia, vibra, cu un vaiet mut de tristețe (dar auzit numai de o singură
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
și prozatori ai romantismului german și european Friedrich Leopold von Hardenberg (NOVALIS). În mijlocul furtunii și al suferinței, rămâi însă, ca într-un soi de purificare necesară a sufletului, de cele mai multe ori, singur. Floarea albastră se face atunci brusc nevăzută privirii omenești. “Marea artistă DARCLÉE s-a dăruit vieții și artei. S-a risipit în fără-de-grija zilei de mâine, până când vântul aspru al iernii din viață ne-a adus-o zgribulită, săracă și uitată, la limanurile natale.”, scria ]n ziarul său, la
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
perfecțiunii creatoare în arta spectacolului liric. Căci aura individuală a neegalatei noastre interprete de operă s-a statuat întotdeauna pe principiul evidențiat cu multă exactitate de către MIRCEA ELIADE, și anume: “Deasupra tuturor gloriilor efemere și deșertăciunilor legate de patimile noastre omenești, un singur punct rămâne fix, neclătinat de nicio catastrofă istorică: geniul.”, un geniu pe care DARCLÉE, asemenea lui ENESCU, l-a avut din plin... P.S. Un mormânt trist și încremenit într-o însigurare de gheață, ce împrăștie în jurul său nu
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
ființei (in-der-Welt-sein). Ființarea nu se poate face decât sub semnul fricii de moarte, manifestată progresiv ca teamă, angoasă, îngrijorare, ultima generând diferențieri față de celelalte viețuitoare. Opera de artă se naște din această „îngrijorare", având caracter revelatoriu asupra adevărului ființei. Starea omenească (Da-sein) este, conform lui Nicolae Steinhardt, prin filtru heideggerian, „de natură harică și poetică"(29). De altfel, în încheierea amplului demers eseistic, sub forma unui declarat „bătrânesc" epilog, Nicolae Steinhardt rezumă propria concepție despre artă: „nimic nu exprimă în
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
mieros spre valorificare superlativă apar cărțile, care adună mustul sufletelor proaspete ce au permanent ceva de dăruit Stăpânului și celor iubiți de El. Dar cum Stăpânul - Dumnezeu cel veșnic gata de răspândit deplinătate - este Cel ce ne prețuiește dintotdeauna, creațiile omenești nu sunt decât răspunsuri firești și consistente ce vin din nevoile eclatante ale spiritelor superioare. O astfel de creație superioară este noul volum, intitulat sugestiv MEANDRE ALTRUISTE, pornit din sufletul fără oboseală, fără egoism, lipsit de miasma vanității, ci înmiresmat
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
începură să tricoteze perle minuscule sub formă de litere și alte semne, unele cu sens lumesc, altele, fără... Vrăjita stăpană a locului, unduindu-și coada mătăsoasă, prinse a dănțui fericită că prietenii ei, cei trei azilanți salvați din coșmarul Universului omenesc, acceptaseră să fie găzduiți aici, la granița dintre două lumi, de ea, Pisica-cea-Violetă, păstrătoarea miezurilor-de-stele... Referință Bibliografică: ÎNGRIJITOAREA - LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V, 18
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
funcționari publici indiferenți la orice fel de durere, spulberă iluzia zborului de flutur de-azur, cu aripi străvezii, “fără esență și contur”, ceea ce sporește considerabil starea de nefericire. Dar, cum toate acestea se încadrează în firesc, “E inuman, dar foarte omenesc”, trebuie să admitem dependența de convențiile lumești. Toate lamentațiile ocazionate de pierderea cumplită capătă consistență, dar nu mișcă și nu cutremură decât persoana în cauză, pierzătorul. De mult nu ne mai mișcă pierderea cuiva drag, fiindcă o trecem automat în
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1988 din 10 iunie 2016 Toate Articolele Autorului În patria căreia i s-a luat și denumirea căci nu mai pronunță mulți numele „patrie”, am lăsat să se meargă până la pragul rupturii de omenesc. Într-atât s-au acumulat dezamăgirile, încât a pierit lumina din oglinda privirii și surâsul din obraz; într-atât se crede că nicio minte nu mai este perspicace dacă nu organizează cât mai bine dezorganizarea, drept drum bătătorit al artei
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
încâlcitul labirint al unei anume categorii de presă în care cine intră are a-și istovi toți nervii până răzbate la luminiș. Pe maestrul Alexandru Arșinel, căruia doctorii i-au salvat viața, un ziarist ce nu merită să poarte nume omenesc deoarece nu e om, e păpușă hidoasă, a vrut să îl omoare el! Nimic mai mult, a vrut să îl omoare prin atac pshiologic. Numai un nebun putea să atace un om pe patul de spital, cu un transplant în
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
Strofe > Atasament > EU CRED ÎN IUBIRE Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Eu cred în iubire Când tăcerea îngerilor doare Peste raiu-acesta pământesc Dezgolit din cap până-n picioare Calm primesc oprobiul omenesc. Marea-nvolburată-mi știe taina Lacrimile-n valuri le-am ascuns Mi-ai luat trădându-mă și haina Sufletului ce atât te-a plâns. Când în noapte ascultând chemarea Zorii rătăcesc prin amintiri Încolțește-n mine întrebarea - De ce ninge iar
EU CRED ÎN IUBIRE de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377956_a_379285]
-
parte povară obscură a păcatelor care nu șanț parte „naturală” din noi, nici nu șanț atât de beneficiale așa cum așteptăm și ne închipuim. Virtuțile duhovnicești șanț fructe ale harului. Harul lui Dumnezeu depășește prin transfigurare orice efort și asceza voit omenească. Dar și asceza și postul șanț condiții și mijloace de deschidere ale sufletului și trupului omenesc spre lumină ce se pogoară spre noi prin vămile inepuizabile ale transcendentului. Astfel „infinitul limitat” omenesc se umple cu infinit dumnezeiesc, cu hâr și
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
de beneficiale așa cum așteptăm și ne închipuim. Virtuțile duhovnicești șanț fructe ale harului. Harul lui Dumnezeu depășește prin transfigurare orice efort și asceza voit omenească. Dar și asceza și postul șanț condiții și mijloace de deschidere ale sufletului și trupului omenesc spre lumină ce se pogoară spre noi prin vămile inepuizabile ale transcendentului. Astfel „infinitul limitat” omenesc se umple cu infinit dumnezeiesc, cu hâr și energie divină care ne pot ridica măcar câteva momente deasupra contingentei timpului și a spațiului. Pe
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
depășește prin transfigurare orice efort și asceza voit omenească. Dar și asceza și postul șanț condiții și mijloace de deschidere ale sufletului și trupului omenesc spre lumină ce se pogoară spre noi prin vămile inepuizabile ale transcendentului. Astfel „infinitul limitat” omenesc se umple cu infinit dumnezeiesc, cu hâr și energie divină care ne pot ridica măcar câteva momente deasupra contingentei timpului și a spațiului. Pe cei deja virtuoși, cu o treaptă mai sus pe scara indohovnicirii, îi pot pândi însăși ispitele
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
duhului Sfânt pâinea și vinul se prefac în chip tainic în Trupul și Sângele Domnului și Mântuitorului nostrum Iisus Hristos. Comparația cu jertfa făcută de proorocul Ilie ne dă, iarăși, dimensiunea înfricoșată a preoției creștine (cap. 14). Desigur că sufletele omenești create nu pot să suporte vederea acestor minuni, drept care ele se petrec așa cum am arătat sub forma văzută și gustată a pâinii și a vinului. Să nu uităm, așadar, că minunea prefacerii din cadrul Sfintei Euharistii este cea mai mare de pe
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
lungă, ea are origini în creație, când omula fost creat după „chipul” și asemănarea lui Dumnezeu și până la cuvintele Evangheliei: „și cuvântul trup s-a făcut”. Prin icoană, ca reprezentare a lui Dumnezeu întrupa, Biserica Ortodoxă mărturisește despre asumarea firii omenești în ipostasul Cuvântului lui Dumnezeu și deci despre mântuirea firii noastre. Icoana „izvorăște astfel din învățătura despre mântuire”. Argumentul principal al cinstirii icoanelor este, deci, întruparea lui Iisus Hristos: „Odinioară Dumnezeu, cel netrupesc și fără formă, nu se reprezintă nicidecum
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
sfinților se sfârșește logic prin a se respinge venerarea moaștlor, și în general, a tot ceea ce este material. Cu alte cuvinte, pentru Ortodoxie, mântuirea este legată tocmai de materie, fiindcă ea este realizată prin unirea ipostatică dintre Dumnezeu și trupul omenesc. Sfântul Ioan Damaschin răspunde în acest sens: „Nu ador materi, ci pe Creatorul materiei, Care a devenit materie de dragul meu, Care a vroit să locuiascăîn materie și Care, prin cele materiale, mi-a dus mântuirea”... Pentru Sfântul Teodor Studitul, icoana
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
de ce se numesc luceferii creștinătății permanent aprinși în candelele adevăratei credințe creștine. Ei sunt coloana nesfârșită a tezaurului teologiei, pe care s-a gravat viața lor în Iisus Hristos și sacrificiul neprecupețit pentru salvarea omului din ghearele nedreptății. „Toată firea omenească au covârșit-o cei trei cu darurile lor cele multe și mari . . .” (Icosul zilei) Creatorul a făcut pe om din pământ, dar în partea spirituală i-a plantat toate predispozițiile, fiind creat după „chipul lui Dumnezeu" (Facere I, 27). Pentru
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
recent apărute în presa moldovenească, este reconstrucția compoziției crimelor, săvârșite de anumiți oameni sau grupuri. În materialele de acest gen accentul nu se pune pe crimă, ci pe aspectul ei moral, fapt care poate ajuta oamenii să conștientizeze fenomenele răului omenesc și acele condiții și împrejurimi care determină persoana să comită infracțiuni. O atenție deosebită în reportajele juridice se acordă analizei motivelor crimei comise. În materialele de acest fel, potrivit psihologilor, apare nu doar direcția relațiilor dintre subiect și obiect, dar
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
juridice se acordă analizei motivelor crimei comise. În materialele de acest fel, potrivit psihologilor, apare nu doar direcția relațiilor dintre subiect și obiect, dar și ceea ce se conține în aceste relații. Înțelegerea motivului permite dezvăluirea multor aspecte necunoscute ale faptelor omenești, îndeosebi de ce a recurs omul la aceste acțiuni. Abordarea sociologică este aplicată pentru reflectarea în timp și în spațiu a fenomenelor sociale. Materialele realizate în această manieră pun în circuitul informațional date factologice și statistice care demonstrează anumite tendințe sau
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
oglinda fermecată pe care fata negricioasă mi-o punea în ochi. Nu mai vedeam nimic. Ce nemișcat e soarele și noi ne tot rotim fără un rost. De marionete nu are nevoie nici Demiurgul. Unde ne sunt divinii în veșminte omenești? Străbați un drum, apoi un altul, te rătăcești și nu mai știi niciunul. Cum îmi clipește fata din oglindă. Mai știm noi ce-i mirarea? Noi care știm de toate și nimic. Mai știm ce-i îndoiala? Noi ne rotim
FOARTE CONFUZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376381_a_377710]