8,467 matches
-
Lăițelul - Piatra Ca Omu - Piscu Laptelui - Pârâul Laptelui - Gura Lăițelului - Casa de vânătoare - Izvorul Laiții - Laita- - Valea Doamnei - Boldanu - Lacu din Valea Doamnei - Modroacsi - Mierea - Pârâul Ghișei - Pârâul cu Surupișu - Pârâul Bălții - Pârâul Pleșii - Pârâul Brazilor - Pârâul Șanțului de Sus - Pârâul Șanțului de Jos - Piscul Purcariului - Pârăul Bârnelor - Pășunele Curmătura. La o așa bogată toponimie a unei așezări rurale nu ne rămâne decât să ne minunăm de arta, fantezia și dragostea cu care moșii noștri își botezau pruncii, finii, ulițele, animalele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
împuternicite de prea iubitul meu fiu Mihail Voievod împreună cu ceilalți boieri în privința hotarelor celor cuprinse în cartea de față : începând dela cursul râului Olt sub moșia numită Cetatea, din ținutul Cârța (în text Kertz) de-a dreptul, de-a lungul pârâului numit Valea Opatului, mergând drept până la vărful numit Piatra Oablă, apoi dela pârâul Laita, astfel numit, în sus până la culmea munților . Iar din partea cealaltă de sus trece prin locul zis «pe Scoreiul ( în text Szkoreiul) cel Bătrân» apoi se îndreaptă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
celor cuprinse în cartea de față : începând dela cursul râului Olt sub moșia numită Cetatea, din ținutul Cârța (în text Kertz) de-a dreptul, de-a lungul pârâului numit Valea Opatului, mergând drept până la vărful numit Piatra Oablă, apoi dela pârâul Laita, astfel numit, în sus până la culmea munților . Iar din partea cealaltă de sus trece prin locul zis «pe Scoreiul ( în text Szkoreiul) cel Bătrân» apoi se îndreaptă pe pârâul numit Valea Vicianilor și se întinde în sus până la locul numit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Valea Opatului, mergând drept până la vărful numit Piatra Oablă, apoi dela pârâul Laita, astfel numit, în sus până la culmea munților . Iar din partea cealaltă de sus trece prin locul zis «pe Scoreiul ( în text Szkoreiul) cel Bătrân» apoi se îndreaptă pe pârâul numit Valea Vicianilor și se întinde în sus până la locul numit Unghiul cu Frasin (în text Froszeni), apoi iar merge până la pârâul Valea Cereșii ( în text Vallya Szereczi), apoi merge în sus până la Țolfa (în text Czolfa) Tunsului și în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cealaltă de sus trece prin locul zis «pe Scoreiul ( în text Szkoreiul) cel Bătrân» apoi se îndreaptă pe pârâul numit Valea Vicianilor și se întinde în sus până la locul numit Unghiul cu Frasin (în text Froszeni), apoi iar merge până la pârâul Valea Cereșii ( în text Vallya Szereczi), apoi merge în sus până la Țolfa (în text Czolfa) Tunsului și în cele din urmă merge drept pe pârâul numit Apa Tunsului până la vârful munților, unde se încheie hotarele acestui pământ. Voind noi împreună cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în sus până la locul numit Unghiul cu Frasin (în text Froszeni), apoi iar merge până la pârâul Valea Cereșii ( în text Vallya Szereczi), apoi merge în sus până la Țolfa (în text Czolfa) Tunsului și în cele din urmă merge drept pe pârâul numit Apa Tunsului până la vârful munților, unde se încheie hotarele acestui pământ. Voind noi împreună cu ceilalți domni boieri, după cum am mai spus mai sus, pentru puterea și întărirea acestei cărți a noastră, ce după în trecerea noastră dintre cei vii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
are nevoie moșia. Venituri pe urma joagărului nu se obțin, neexistind clienți pentru scânduri, tot omul rezolvându-și singur problema lemnului, având dreptul să ia din pădure atât cât dorește, fără plată. Onorații «exponenți» ai familiei Teleki mai dețin pe pârâul dela Streza, sus în partea superioară a pădurii de fag, la locul numit Lunca Largă o «bută» de sticlă și un șopron pentru potasă. Aceasta mai aduce «onorabililor exponenți» un venit de 500 de florini în fiecare an, prin arendarea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dascăli, de a ridica alți mulți tineri ai satului, îndrumându-i spre școli superioare, spre faima obștei noastre, în toate colțurile lumii. La reforma agrară din anul 1922 cele două școli au fost împroprietărite cu teren agricol arător la «Gura Pârâului» astfel: Școala din Oprea a primit la poziția Topo 1190, suprafața de 1 jugăr, respectiv 5755 de mp., iar școala din Streza a fost împroprietărită la pozițiile Topo nr. 1191 și 1196, cu suprafața de 2 jugăre adică 11508 mp
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
golul de munte Bâlea 437, 36 ha - pășune în golul de munte Arpășel 521,19 ha, - pădure la Lupoaia 372 jugăre, primite prin reforma din 1922, luate în primire la 3.11.1929 - arabil, pentru terenul de sport, la Gura Pârâului 3 jugăre - prin reforma din 1922, și în Grădina Morii 800 stj. - arabil, pentru cimitir în Ogrăjoară 3 jugăre - prin reforma agrară. - fânaț, Mlăcile, 142 jug., Lunca din Braniște 600 stj., Prundu dintre sate 1200 stj., Gura Pajiștilor, pentru tauri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
joagărul propriu zis. În cei 5 ani cât a funcționat, joagărul a prelucrat toți brazii buni de tăiere de pe ambele coaste ale Tunsului. Această fabrică de cherestea, proprietate tot a unor negustori evrei, era acționată și cu forța motrice a pârâului pe care fusese construită și cu mașini de aburi - locomobile. Cu ocazia construirii cabanei Bâlea Cascadă, pentru necesarul operației de ridicare a edificiului acesteia, s-a construit un joagăr propriu din sus de cabană, care a fost folosit atât cât
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
RPR - fil. Cluj. Fond Fam. Teleky p. 55 - 56). După cunoștințele localnicilor mai vârstnici aflăm că Moara de Hârtie era amplasată pe malul stâng al râului Bâlea, cam 200 metri mai în jos de punctul de confluență al acesteia cu pârâul Laita, fapt pentru care locul e denumit, și azi chiar, «La Moara de Hârtie». Intreprinderea avea circa 60 de muncitori calificați, nemți și unguri, precum și câțiva operatori necalificați români din cele două Cârțișoare, care transformau în hârtie, zdrențele colectate de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Budac Ieronim 3992 42 Lupenciu Constantin 2877 43 Gheța Teodosie 5755 44 Budac Ieronim II 4640 Toți împroprietăriții din Oprea au primit loturi exclusiv în Dumbravă. S-a mai repartizat pământ, Pentru primărie: - Neproductiv în Dumbravă mp. 3668 - Neproductiv la Pârâu în Dumbravă 3452 - Fânaț în Dumbravă 216 - Fânaț pentru tauri în Dumbravă 34384 - Fânaț pentru tauri la Moara de Hârtie 17336 Pentru Biserica Ortodoxă: - Arător Deasupra Morilor 31650 Pentru Școala Primară: -Arător la «Gura Pârâului» 11508 În Streza au fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Dumbravă mp. 3668 - Neproductiv la Pârâu în Dumbravă 3452 - Fânaț în Dumbravă 216 - Fânaț pentru tauri în Dumbravă 34384 - Fânaț pentru tauri la Moara de Hârtie 17336 Pentru Biserica Ortodoxă: - Arător Deasupra Morilor 31650 Pentru Școala Primară: -Arător la «Gura Pârâului» 11508 În Streza au fost împroprietăriți următorii săteni: 1 Tarcea Ioan loc de casă în Tinărog mp. 1187 2 Bucurenciu Gheorghe 1439 3 Stoica N.Nicolae 1439 4 Tarcea Petru 1439 5 Căpățână Gheorghe loc de casă în Tinărog mp
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a mai repartizat teren primăriei, În Tinărog: - pentru grădina școlii mp. 2877 - pentru curte 2877 - pentru cale 2338+280 În Gura Pajiștilor pentru: - fânaț 46038+5755 - cale 647 În Ogrăjoară, pentru cimitir 11509 La Comori, pentru cale 468 La Gura Pârâului, pentru terenul de sport 17264 În Copriniș pentru cale 414+1313 La Lazu Oprii pentru cale 3705+575+1223 Și s-a mai repartizat Bisericii Ortodoxe din Streza, un lot arător Deasupra Morilor, de mp.31650. După legiferarea reformei agrare
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
școală a muncii Școala Normală „Al. Vlahuță” de la Șendriceni este situată la aproximativ 4 kilometri de orașul Dorohoi, în partea de nord-vest a acestuia, pe un platou, un fel de terasă tăiată, parcă, în dealul care străjuiește valea aluvionară a pârâului Buhai. Împreună cu celălalt deal, dinspre soare-răsare, de peste râul Buhai, adăpostesc așezământul împotriva vânturilor și furtunilor, și alcătuiesc un cadru natural de o rară frumusețe. Impunătoarea clădire a școlii, construită pe fosta moșie a Obștii agricole „Cănănău” din Șendriceni, cumpărată de
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
care o construim nu mai are oare nevoie de știință de carte solidă, de intelectuali rasați, de moralitate și de educație adevărată? Greșelile se plătesc La vârsta când anii se adună parcă prea repede, când curg cu repeziciune ca apa pârâului de munte, pe Dumitru Dascălu îl mână gândurile tot mai frecvent la cele ce s-au petrecut în viața lui de până acum. Străbat prin încețoșatele timpuri puhoaie de amintiri, unele palide, greu de deslușit, altele limpezi ca și cum s-ar
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
triere și ordonare a gândurilor, de făurire a proiectelor, de libertate deplină a fanteziei, stimulată de corul alterat de falseturi al broaștelor și de cântecele melodioase ale păsărelelor adăpostite în sălciile plângătoare. *** Terenul nostru de sport era situat pe șesul pârâului Buhai, având pe el iarbă cât păr în barba spânului, în schimb, existau spini, bălării și denivelări din belșug. Acolo ne dezbârnam unghiile de la picioare alergând după o minge roasă și mereu dezumflată. La meciurile oficiale, cu arbitru dotat cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mare iubitor al naturii este un adevăr care nu are nevoie de argumente. În opera sa lirică și epică, în multele sale cărți sunt cântate împrejurimile satului natal, Slobozia, cu elementele sale emblematice: Holmul (dealul care străjuiește localitatea) și Ibăneasa (pârâul care o străbate), este omagiat bătrânul tei impunător și falnic, viguros încă, ce îi domină ograda. Umbra cuprinzătoare și răcoroasă a teiului era locul predilect al poetului, unde își consuma inspirația în poezii și proze de aleasă sensibilitate și, tot
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
lemnul s-a construit o cale ferată cu ecartament îngust, denumită CFF adică calea ferată forestieră. Această cale ferată avea o lungime impresionantă de la Anina până la Ponyazka, traseu cu urcușuri și coborâșuri prin locuri golașe sau păduri, printre stânci, pe lângă pârâuri, bălți și baraje mici, prin tuneluri pe care micile locomotive îl străbăteau zilnic, indiferent de anotimp și de starea vremii. Pe acest traseu existau în diferite locuri stații de încărcare a cărbunelui sau a lemnului. O astfel de stație de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mea, aflasem despre ea doar atât cât scria pe ecuson că o cheamă Ioana Duduță, - măști populare, artizanat, Tulcea, drăguță, și purtătoarea unui zâmbet fermecător, privindu-mă zâmbind mă anunță, că persoana în cauză nu e altcineva decât domnișoara Steluța Pârâu, doctor în științe, director adjunct la Institutul de Cercetări Ecomuzeale Tulcea. În clipa aia i-am mulțumit lui Dumnezeu ca nu am leșinat să pic jos, în orice caz nu o jignisem cu nimic și în primul rând nu aveam
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Întrebându-mă ce nume va purta filmul, dându-mi ocazia astfel să aleg eu denumirea documentarului, am răspuns imediat fără a sta pe gânduri: „De vorbă cu lemnul”, le-a plăcut tuturor titlul și așa a și rămas. Domnișoara Steluța Pârâu directorul adjunct al Muzeului, mi-a mulțumit, întrebându-mă cât face pentru a plăti faptul că am fost de acord să realizez filmarea. Am refuzat din start acea propunere de a fi plătit, nici nu se putea pune în discuție
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de la publicare din cauza legilor care ne silesc să punem batista pe țambal. q. Iarăși despre acțiunea „Siretul” De ce o fi dat Securitatea acest nume de cod operațiunii de filare și de ce nu i-o fi spus „Prutul”, „Bârladul” sau chiar „Pârâul Vasluieț”, nu știm dar, cu șase luni În urmă de la ultima consemnare din acest material, un alt ofițer cu grad mare și funcție așișderea, căpitanul Vasile Cojocaru (adjunct al șefului serviciului), scrisese un raport adresat boss-ului său ierarhic. După
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mișc, incapabilă să deschid ochii, pe jumătate trează, și aud cai care nechează și aleargă în spatele tufișurilor. Mă întreb de unde au apărut, parcă nu i-am văzut în timpul zilei, apoi îi văd, în frunte cu unul alb, impunător, traversând un pârâu argintiu în sclipirea soarelui. Trec aproape de mine într-o ploaie de picături și după o vreme nu mai știu nimic și adorm. Deschid ochii când soarele arde aproape deasupra casei, sunt singură în fața focului stins, până și hamacele celelalte au
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de semnificație de pe Valea Racovei, cu satele sale și, în mod deosebit localitatea Pungești, unde a văzut lumina zilei. De aceea voi începe printr-o descriere sumară a acestor locuri și istoricul lor. Pungești este o localitate așezată pe valea pârâului Racova din județul Vaslui, vale despre care se știu multe, raportându-ne la Podișul Moldovei, al cărui certificat de naștere este vechi de aproximativ 150 milioane ani, după cum reiese din studiile geologice. Referindu-ne strict la așezarea acestei străvechi localități
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
papucii săi ca să se întoarcă acasă, dar Marița i-a mulțumit și a refuzat, spunându-i că va pleca desculță deoarece merită o ispașă dacă nu știe ce e cu ea, pierzându-și și un papuc la trecerea punții peste pârâul Racova. întoarsă acasă Ghiță, bărbatu-său s-a trezit din somn și o întrebă pe unde a umblat iar ea minți că a fost la taică-su, că mamă-sa îi cam bolnavă și îl îndemnă să adoarmă căci îi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]