6,963 matches
-
A doua zi am mai făcut o greșeală, privind acum retrospectiv: m-am dus pe la baraj. Nu m-am gândit - și știam doar! -, dar câteodată mai faci și greșeli. Puteam să mă fi întâlnit cu vreun grănicer dintre cei care păzeau barajul și hidrocentrala, care era totodată și pod de trecere în Iugoslavia, și să mă întrebe ce caut pe acolo și cine sunt. Mai aveam pe deasupra și geanta în spate. Adică, puteam stârni bănuiala unui ochi format că nu sunt
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
veche albie a Dunării care era plină de apă cam până la nivelul buricului. Cine știe când se formase, că acum Dunărea avea altă albie. Am trecut această albie veche și am ajuns pe un imaș unde erau vite la păscut păzite de niște băieți și de către o femeie. Când am ajuns față în față, femeia aceea a început să țipe. Probabil că se întâmplaseră multe pe acolo cu din ăștia ca mine. Și mai ales că apare unul cu o șapcă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
El se ocupa cu "profesia" nobilă, iar soția lui lucra la bucătăria lagărului. Camerele erau destul de mari iar intimitatea familiilor se obținea prin niște sfori de care erau atârnate cearșafuri care separau o familie de alta. Nu prea aveau ce păzi. Victorel umbla cu buzunarele dar era băiat bun în fond, iar ceea ce făcea el nu mă prea interesa. Nevastă-sa a adus de mâncare.... pffffff, după câte zile de foame?! Și de ce să nu stau eu liniștit, că aveam picioarele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mama le-a zis: "ați venit cu mașina neagră să ne duceți în Siberia?" Nu, nu! Am venit cu mașina albă", a zis în batjocură unul dintre ei. Dar să știți că mai erau și pe afară vreo câțiva care păzeau casa ca nu cumva să fugim. Cei care erau pe afară erau comuniștii de prin sat, de la partid. Că securiștii au venit la autorități și aceștia i-au condus la noi acasă. În fine, niște nenorociți. C. I.: Mai țineți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a cerut scuze de la sora mea Georgeta, care a rămas în Lupești. Mai era unul poreclit "Țintoi", al cărui nume real nu-l mai țin minte. Ei bine, Dumitru Racoviță i-a spus sorei mele că toți cei care au păzit în acea noapte casa, după ce noi am plecat, ridicați de către Securitate, au furat tot ce se putea fura din casă: săpunuri, scule, veselă, tacâmuri, tot. Fugeau cu coșurile de săpun și le ascundeau prin vie și se întorceau să mai
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
moment dat, nu mai țin minte unde anume, mașina s-a defectat încă odată. Pe la Foltești s-a stricat iar hârbul acela de mașină și am stat acolo în plină ninsoare vreo oră. Am coborât din remorcă, iar milițianul ne păzea cu pistolul ca să nu fugim. Dar unde să fugim, noaptea în plin câmp!? Abia acolo, după ce s-a dat șoferul jos, acesta i-a dat haina lui gravidei și a luat-o și în cabină. După ce au reușit să repornească
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
văzut printre gratii, deținuți de drept comun. Ne-au băgat pe toți laolaltă: femei, copii, bărbați, era o vraiște acolo că nu se știa. La ușă era milițianul înarmat, erau și vreo două femei gardian care se plimbau, care ne păzeau. Era și un ghișeu acolo unde se duceau cei din arest cu actele la verificat, să fie luați în evidență pentru a fi trimiși fiecare cine știe unde, unde aveau securiștii planificat. Eram singurul copil de vârsta mea. Mai erau doi copii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fiecare cine știe unde, unde aveau securiștii planificat. Eram singurul copil de vârsta mea. Mai erau doi copii mici, două fetișoare de vreo trei ani care plângeau. Și mama lor s-a dus și a întrebat o polițistă din acelea care ne păzeau: "ce faceți cu noi? Ne mai țineți mult pe aici?" Da, vă ducem să vă facem săpun", a fost răspunsul. Eu eram pe aproape când a venit răspunsul acesta, că mă plimbam pe holul acela mare și plângeam. O femeie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ca să nu ratăm coborârea. C. I.: Ați fost însoțiți sau escortați de vreun militar, jandarm ori de vreun polițist? R. R.: Nu, nu! După triere am plecat imediat la gară cu un camion, că ei cunoșteau mersul trenurilor. Ne-au păzit până ne-am urcat în tren. Am mers singuri, însă ni s-a ordonat: "mâine vă prezentați la poliția din Râmnicu Sărat cu documente cu tot!" Asta a făcut mama când am ajuns acolo istoviți de foame și de frig
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
stat o săptămână, două. În ziua în care a fost recunoscut l-au luat și l-au dus ca să-l lege. Dar s-a găsit printre comuniștii aceia de la Gostat un om cu suflet. Era chiar Dumitru Racoviță, cel care păzea pe afară când ne-au ridicat și după aceea i-a părut rău. El a reacționat: "de ce să-l legăm? Că și noi avem copii". Niște vecine l-au îndemnat pe fratele meu să fugă, dar el a spus că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în timp ce demolam hambarul, aveam o secure în mână, i-am zis: "Domnu' secretar, hai să vă arăt casa în care m-am născut și am locuit, casa părinților mei!" Erau furate geamurile, ușile, dușumelele, tot. Rămăseseră numai pereții: "Cine o păzește?" La care secretarul zice: "Noi". M-am înfuriat și am aruncat cu securea așa de tare că a trecut prin scândurile hambarului. Venise cu încă unul care mi-a zis că n-am autorizație de demolare. "Domnu' secretar, mie nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
s-a tras cu mitraliera după mine, în rafale ca mătura, iar eu fugeam în zig-zag și un cartuș nu m-a atins, doar cel al rusului, care m-a plesnit când am lansat un atac..., numai Dumnezeu m-a păzit, eu așa cred, că putea să-mi atingă artera femurală și eram mort! Ceea ce eu v-am povestit astăzi a fost spus așa în linii mari dar chinurile noastre au fost mult mai grele. C. I.: Ați povestit nepoților dumneavoastră
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
recită din memorie): Dau glas buciumașii din Putna și Vrancea Din Iași și Suceava, din Neamț și Hotin Iar buciumu-și poartă ecou-n suspin, Căci astăzi, Ștefane, furată ți-i lancea. Ea strajă de veghe ți-a fost la hotare Păzind al Moldovei străbun legământ Și știre, Stăpâne, ți-a dat în mormânt Să-asculți potolirea urgiei barbare. Dar hoarde vrăjmașe pornite-n puhoi Răpitu-ți-au glia pământului sfânt Și lancea ți-au scos-o din vechiul mormânt Odată cu oasele fiilor tăi. Cinci
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
după recurs. De la "cabinetul stomatologic" Gherla la colonia negrilor de la Salcia C. I.: Cum a fost la Gherla? D. B.: La Gherla, Doamne Dumnezeule!, când am ajuns cineva a strigat: "Sunteți în Gherla!" Am fost urcați în niște camioane cu prelată, păziți cu automate și am intrat în Gherla. Acolo am intrat într-o celulă mare și a doua zi dimineață un sergent de la Securitate, un caraliu cum le spuneam noi, a întrebat: Cine are probleme cu dantura?" Veniserăm acolo mult tineret
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
din apropiere de Grind. Farcaș, un militar, escorta noastră de atunci, a rămas în căruță. Noi am deshămat caii și i-am legat unul în stânga, celălalt în dreapta căruței. Escorta stătea în căruță, pe scândură, cu automatul în mână și ne păzea în timp ce noi coseam iarba. La un moment dat, cât coseam noi acolo, a venit un roi de bondari mari, bărzăuni, gărgăuni negri și pe unul dintre cai, pe cel legat în dreapta căruții, s-au așezat puzderie din insectele astea. L-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cerut mie să-i mân și mergeam cu el alături pe capră. Enache, deținutul politic CR, era în spatele nostru. Și mi-a povestit că a comentat, eu nu mai țineam minte: "Vedeți ce bandiți suntem noi, ia uite cum vă păzim noi acuma!" Când am ajuns aproape de colonie i-a dat automatul. Și tot Enache mi-a zis că pe urmă ostașul acela s-a purtat frumos cu noi, de atunci, și că odată ne-a adus și o sticlă cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care să fie cu băgare de seamă ca analoghia tuturor dărilor și a rânduielilor ce se vor face din porunca stăpânirii, să fie dreaptă și fără cea mai mică nepotrivire și când va vedea sameșul că dregătorii nu urmează a păzi dreapta cumpănire, precum și oamenii Dumnealor ce vor fi rânduiți în ținut spre strângerea dărilor ce urmează a lua de la sate, mai mult de cât va fi hotărârea, sau că pricinuiesc niscaivai alte asupriri locuitorilor, este îndatorit sameșul ca întâi să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și în scurt pentru orice împotrivă urmare va vede, datoria sa este să înștiințeze Divanului, căci aflându-se în urmă că s-au urmat de către dregători sau de către oamenii Domniilor sale niscaivai chipuri asupritoare împotriva poruncilor și sameșul nu va păzi datoria sa, ca să înștiințeze, atunci nu numai să fie lipsit de slujbă, ci încă este îndatorit a plăti de la sine orice asuprire se va face, neputându-se îndrepta cu nici un cuvânt; 4. Să nu se amestece sameșul la nici un fel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
amestece sameșul la nici un fel de bitirmele și tocmele cu satele pentru orice made, nici să-și facă clăci sau alte trebuințe cu satele, măcar fie și cu însuși voia sau primirea locuitorilor, ce despre toate să fie ferit și păzit, iar abătându-se de la unele ca acestea, nicidecum nu-i va fi greșeala trecută cu vederea. Și la trebuințele ținutului să nu se amestece însuși fără știrea dregătorilor. Fiind îndatorit numai a le pune înainte urmare a îndatoririlor dregătorești și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în același timp și mari demnitari ai tării și șeful cancelariei lui Vodă a ajuns să fie primul ministru al tării. Mai mult încă, miniștrii tării, vechii boieri de Divan, au fost la început simpli camerieri ai Domnului. Cel care păzea ușa și i s-a zis vornic; cel care păzea poarta cetătii Suceava a fost portarul; cel care păzea etacul a fost postelnicul, cel care stătea la spatele Domnului când judeca a fost spătarul; apoi polcovnicul, stolnicul, comisul, tot boieri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cancelariei lui Vodă a ajuns să fie primul ministru al tării. Mai mult încă, miniștrii tării, vechii boieri de Divan, au fost la început simpli camerieri ai Domnului. Cel care păzea ușa și i s-a zis vornic; cel care păzea poarta cetătii Suceava a fost portarul; cel care păzea etacul a fost postelnicul, cel care stătea la spatele Domnului când judeca a fost spătarul; apoi polcovnicul, stolnicul, comisul, tot boieri personali, cu referințe mai apoi la tară", ca mari dregători
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
al tării. Mai mult încă, miniștrii tării, vechii boieri de Divan, au fost la început simpli camerieri ai Domnului. Cel care păzea ușa și i s-a zis vornic; cel care păzea poarta cetătii Suceava a fost portarul; cel care păzea etacul a fost postelnicul, cel care stătea la spatele Domnului când judeca a fost spătarul; apoi polcovnicul, stolnicul, comisul, tot boieri personali, cu referințe mai apoi la tară", ca mari dregători. O categorie de cheltuieli ale Curții pe care le
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
putea globi pe oameni de deșugubină, dar nu de acele gloabe care cădeau în atribuția stăpânului moșiei". Din Condica lui C. Mavrocordat Vodă, citată de Nicolae Iorga (Doc.VI, 223) aflăm atribuțiile vornicului de târg la 1740: „...săfie volnic a păzi diregătoria sa și a apăra pe oameni despre unii și alții să nu-i supere; însă de la târgoveți alt nemică să nu ia, fără numai gloabele obicinuite și vitele de pripas orice fel s-ar afla la târgoveți. Iar vel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în eparhiile lor, să așeze „preoți de ispravă" care să învețe copiii „întâiași dată ruga și credința", dar să-i „învețe și a scrie”. „Călugării să nu șadă pe la casele lor, ci toți la mănăstire să șadă", dar să-și „păzească ruga, nu să fie văcari, au prisăcari, au păcurari, și alte ca acestea". Egumenii să fie aleși „cu scrisoare de la călugării mănăstirii", iar când nu se va afla „omu vrednic din mănăstirea lor, atunci să aleagă de aiurea". Egumenul fără
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-i ia pe jumătate la Sf. Gheorghe și pe jumătate la Sf. Dimitrie", banii să-i dea Sfinția sa „Mitropolitul, din banii preoților", iar acei dascăli „să aibă și scuteală de biruri, visteriei nici un ban să nu deie, numai să păzească slujba lor, grijindu-se de învățătura copiilor". Episcopii urmau „să facă necontenit cercetarea școlilor, adesea luându-le seama, cum învață copiii și la ce să sporească, ca și dascălii să se silească, și copiii să se procopsească cu învățătura". Pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]