8,290 matches
-
II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 500) „...nu s-a rușinat de noi Stăpânul întregii firi văzute și nevăzute, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, s-a făcut întru toate asemenea nouă, afară de păcat (Evr. 4, 15), adică afară de patimile de ocară. El a luat toate pedepsele trimise asupra omului pentru păcatul neascultării de către hotărârea dumnezeiască: moartea, osteneala, foamea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Stăpânul întregii firi văzute și nevăzute, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, s-a făcut întru toate asemenea nouă, afară de păcat (Evr. 4, 15), adică afară de patimile de ocară. El a luat toate pedepsele trimise asupra omului pentru păcatul neascultării de către hotărârea dumnezeiască: moartea, osteneala, foamea, setea și cele asemenea acestora, făcându-se ceea ce suntem noi, ca noi să ne facem ceea ce este El: Cuvântul trup s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ne facem dumnezei pentru El. Căci pentru aceasta s-a făcut om, fiind Dumnezeu și stăpân prin fire”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, cap. 43, în Filocalia..., vol. II, p. 50). „Întruparea s-a făcut spre mântuirea firii create, iar patimile spre răscumpărarea celor ținuți de moarte, din pricina păcatului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 36, în Filocalia..., vol. III, p. 354) „Minune străină se întâmplă în cer și pe pământ, că Dumnezeu este pe pământ, și omul în ceruri
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
atât de mult, încât a cunoscut firea (noastră)50“. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Douăsprezecea, Cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 1149-1150) „... Dumnezeu care a făcut firea, iar când s-a îmbolnăvit de patimi a tămăduit-o cu înțelepciune din iubirea cea către noi. S-a deșertat pe Sine chip de rob luând (Filip. 2, 7), unind-o pe aceasta cu Sine după ipostas. Astfel S-a făcut întreg ca noi, din noi, pentru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
neprihănite, să reînnoiască puterea iubirii prin care oamenii să se unească cu El și între ei și să se opună iubirii egoiste, primul păcat și primul făt al diavolului, care este și se cunoaște la rândul ei ca fiind maica patimilor de după ea. Pe aceasta nimicind-o prin iubire, Cel ce S-a dat pe Sine ca dar vrednic de Dumnezeu, a nimicit prin ea și toată mulțimea de patimi care nu mai au după ea altă temelie sau cauză a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care este și se cunoaște la rândul ei ca fiind maica patimilor de după ea. Pe aceasta nimicind-o prin iubire, Cel ce S-a dat pe Sine ca dar vrednic de Dumnezeu, a nimicit prin ea și toată mulțimea de patimi care nu mai au după ea altă temelie sau cauză a existenței”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, Ep. 2, în PSB, vol. 81, p. 31) „... să vestim cu binecredincioșie și taina coborârii neschimbate pentru noi prin trup a Dumnezeului
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și lucrarea lui, așa și Cuvântul, fiind foc, ca Dumnezeu, S-a făcut om și S-a sălășluit între 54 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nu era un trup nălucă, căci în acest caz n-ar fi fost scăpat trupul nostru de patimi și de moarte. Dar Cuvântul nu era numai la aparență Subiectul lui, căci în acest caz s-ar fi întâmplat de asemenea o mântuire la aparență. Ci era cu adevărat trupul real al Lui, efectuându-se în el faptele mântuitoare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și pedepsește pe cei care nu cred. Da, cununa aceasta de spini este simbol al faptei Lui de Stăpân; El a purtat pe capul și în mintea trupului Său toate răutățile noastre, cu care ne-am rănit. Că El, cu patima Lui, ne-a izbăvit de sminteli, de păcate și de niște spini ca aceștia. Nimicind pe diavol, Domnul întreabă pe bună dreptate, cu mândrie, zicând: Unde-ți este, moarte, boldul? (1 Cor. 15, 55)”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, Cartea a II
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fost preaslăvit, însă, când s-a suit pe cruce și a îndurat moartea. Vrei să știi cum a fost preaslăvit? El singur spunea: Părinte, venit-a ceasul! Preamărește pe Fiul Tău ca și Fiul să Te preamărească (In. 12, 1). Patimile Sale au fost, deci, pentru El o slavă, numai că această slavă n-a fost strălucitoare, ci smerită. Se spune doar despre El: S-a smerit pe Sine până la moarte și încă 57 moarte pe cruce (Filip. 2, 8)”. (Origen
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a XII-a, Introducere, în PSB, vol. 41, p. 1128-1129) „Precum moartea nu s-ar fi desființat dacă n-ar fi murit Mântuitorul, așa trebuie să se gândească și despre patimile trupului. Căci dacă nu S-ar fi temut, firea Lui omenească nu s-ar fi eliberat de teamă. Dacă nu S-ar fi întristat, firea nu s-ar fi izbăvit de întristare. Dacă nu S-ar fi tulburat și speriat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ar fi izbăvit de întristare. Dacă nu S-ar fi tulburat și speriat firea Lui omenească, nu ar fi ajuns vreodată liberă de ele. Și pentru toate cele ce se întâmplă omenește, vei afla potrivindu-se aceeași rațiune din Hristos. Patimile omenești ale trupului se mișcă nu ca să stăpânească în El așa cum stăpânesc în noi, ci ca să se desființeze, prin puterea Cuvântului sălășluit în trup, firea lui omenească, ridicându-se la o stare mai bună”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și în Sine (căci toată firea omului era în Hristos, strânsă de legăturile morții)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Unsprezecea, cap. 12, în PSB, vol. 41, p. 1064) 60 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Libertatea de patimi a fost condiția care a făcut pe Cuvântul întrupat în stare să Se aducă în mod deplin Tatălui, prin renunțarea la viața pentru Sine sau prin moarte. Dar aceasta a însemnat în același timp înlăturarea piedicilor ce stăteau în calea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
PSB, vol. 34, p. 228) „După cum chipul cel divin al Duhului imprimat încă de acum înlăuntrul sfinților, va da și trupului acestora chip dumnezeiesc și ceresc, tot așa și vălul duhului celui lumesc, care acoperă sufletul celor păcătoși, urâțit de patimi, va arăta și trupul lor întunecat și plin de toată rușinea”. (Sf. Macarie Egipteanul, Alte șapte omilii, Cuvânt despre libertatea minții, 25, în PSB, vol. 34, p. 347) „Ziua judecății este asemenea zilei încununării unei armate, în care nu poate
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nici lacrimă, nici plânset - căci cum să fie plânset, acolo unde nu este cădere? -; acolo se găsesc sfinții tăi, scutiți de rătăciri și griji, de nechibzuință și ignoranță, de frică și de groază, de pofte și de toate impuritățile și patimile trupești; acolo e tărâmul celor vii”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre binefacerile morții, X. 55, în PSB, vol. 52, p. 498) „Dumnezeu luând loc în toți îndeobște și în fiecare în parte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Către
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mai mare ca aceasta și atunci accept că dușmanii mei spun adevărul”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 598) 77 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Duhul Domnului ne eliberează de robia patimilor trupești. El e Duh superior celor trupești și e Duh de Domn, stăpân peste tot ce robește, dându-ne și nouă puterea de a fi duhovnicești și de a fi stăpâni peste cele ce ne robesc. Duhul nostru fiind întărit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trupești și e Duh de Domn, stăpân peste tot ce robește, dându-ne și nouă puterea de a fi duhovnicești și de a fi stăpâni peste cele ce ne robesc. Duhul nostru fiind întărit de Duhul Sfânt putem domni peste patimile inferioare care ne stăpânesc datorită slăbirii duhului din noi. (n. s. 15, p. 29) 89 „Dacă Duhul este o creatură, atunci nu este Dumnezeu; dar în Scriptură de spune: Duhul dumnezeiesc este cel care m-a făcut pe mine (Iov
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe cel născut în Duh, fiindcă este Același Cel născut în trup, Care mai înainte a fost născut în Duh. Necrezând deci în Cel născut în trup, trebuie să nu crezi nici în Cel ce a pătimit. Necrezând însă în patimile Lui, ce rămâne decât să tăgăduiești și învierea, fiindcă credința în Cel sculat din morți vine din credința în Cel Ce a murit și nu poate sta în picioare 92 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nerecunoscând lui Dumnezeu capacitatea de a naște
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a aurului. Ea e nealterată, ca una ce nu are nici un amestec străin în învățătura ei tainică despre Dumnezeu, mărturisită prin credință; e curată, întrucât strălucește de lumina și de slava virtuților; e neîntinată, nefiind pătată de nici o murdărie a patimilor; e neprihănită, ca una ce nu are atingere cu nici unul din duhurile rele. Trăind în împrejurările pământești, ea nu e înnegrită de rugina păcatului. În sfârșit, ea rămâne nemicșorată și neîmpuținată, deoarece, cu toate că e arsă din vreme în vreme în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acesta: Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere (I Cor. 15, 43). Dar ce poate fi învierea trupului întru putere și slavă, dacă nu lepădarea a toată slăbiciunea și necinstea, din stricăciune și patimi, și întoarcerea la starea de la început?” (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a douăsprezecea, cap. 1, în PSB, vol. 41, p. 1167) „Pentru aceasta sufletul nostru este nemuritor și trupurile noastre vor fi nemuritoare, ca noi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în PSB, vol. 57, p. 314) „... lângă Dumnezeu toți viețuiesc și nimenea nu e mort lângă El, afară de cel ce s-a omorât pe sine prin păcat și s-a despărțit pe sine de Cuvântul prin aplecarea de bunăvoie spre patimi 103“. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, partea a doua, 46, în PSB, vol. 80, p. 160) ,, Sau oare viața cea de acum are ea ceva așa de statornic, așa de minunat, așa de rar, încât noi să întoarcem spre ea toată
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
poate fi înșelat. (n. s. 5, p. 209) 103 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Deși au plecat din viața pământească, Moise și Ilie sunt totuși vii pentru că sunt lângă Dumnezeu. Morți sunt cei ce s-au despărțit de Dumnezeu prin aplecarea spre patimi. Patimile reprezintă uitarea de Dumnezeu, uitarea teoretică și practică a țesăturii raționale a lumii, prin care se străvede Dumnezeu, Rațiunea Supremă. (n. s. 202, p. 160) 119 „... Amin”. „Amin. Cuvântul Amin este un cuvânt ebraic, care înseamnă așa să fie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fi înșelat. (n. s. 5, p. 209) 103 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Deși au plecat din viața pământească, Moise și Ilie sunt totuși vii pentru că sunt lângă Dumnezeu. Morți sunt cei ce s-au despărțit de Dumnezeu prin aplecarea spre patimi. Patimile reprezintă uitarea de Dumnezeu, uitarea teoretică și practică a țesăturii raționale a lumii, prin care se străvede Dumnezeu, Rațiunea Supremă. (n. s. 202, p. 160) 119 „... Amin”. „Amin. Cuvântul Amin este un cuvânt ebraic, care înseamnă așa să fie”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ei aleg de socotesc binele și răul, iar alții mai apestisiți și mai zăbavnici cu priceperea minții și cad"44. În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior care au avut o veche circulație orală, în texte găsim și termenul sugestiv de patimă, patima cea rea, patima și în special acela de năbădac, năbădaică, utilizat încă în limbajul popular în Moldova într-un alt sens, totuși apropiat (l-au apucat năbădăile). Pravilistul, în secolul al XVII-lea, utilizează termenul de "patima dracului"; Dimitrie
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
aleg de socotesc binele și răul, iar alții mai apestisiți și mai zăbavnici cu priceperea minții și cad"44. În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior care au avut o veche circulație orală, în texte găsim și termenul sugestiv de patimă, patima cea rea, patima și în special acela de năbădac, năbădaică, utilizat încă în limbajul popular în Moldova într-un alt sens, totuși apropiat (l-au apucat năbădăile). Pravilistul, în secolul al XVII-lea, utilizează termenul de "patima dracului"; Dimitrie Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
binele și răul, iar alții mai apestisiți și mai zăbavnici cu priceperea minții și cad"44. În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior care au avut o veche circulație orală, în texte găsim și termenul sugestiv de patimă, patima cea rea, patima și în special acela de năbădac, năbădaică, utilizat încă în limbajul popular în Moldova într-un alt sens, totuși apropiat (l-au apucat năbădăile). Pravilistul, în secolul al XVII-lea, utilizează termenul de "patima dracului"; Dimitrie Cantemir, peste mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]