9,085 matches
-
Avea să-l revadă în același an, cu ocazia celui de-al 7-lea Congres Internațional de Istoria Religiilor de la Amsterdam. În memorabila fotografie de grup, recent publicată și comentată de Giovanni Casadio, în primul rând, în imediata apropiere a „patronilor” congresului, Carol Jouco Bleeker, Gerardus van der Leeuw și Raffaele Pettazzoni, se recunosc siluetele lui Kerényi și a soției sale, Magda Kerényi. În ultimele rânduri, chipurile încă tinere ale lui Wikander și Eliade. Vezi Giovanni Casadio, Ugo Bianchi (2002), mai
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
către popor, Noi vrem pămînt Creangă: Moș Ion Roată și Unirea, Moș Ion Roată și Vodă Cuza I.L. Caragiale: 2 schițe (la alegere) M. Sadoveanu: Mitrea Cocor D. Deșliu: Lazăr de la Rusca M. Beniuc: Cîntec despre tov. Gheorghiu-Dej M. Banuș: Patronul, La masa verde A. Toma: Partidului Al Sahia: O nuvelă (la alegere) A.S. Pușkin: O poezie (la alegere) A.P. Cehov: O nuvelă (la alegere) N. Ostrovski: Așa s-a călit oțelul M. Gorki: Mama V. Maiakovski: Poemul lui Octombrie sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la Congresul păcii de A. E. Baconsky au o țintă comună: demascarea atrocităților săvîrșite de imperialiști în Coreea însă fiecare poet ajunge la scopul propus cu mijloacele sale specifice. Numeroase poezii-manifest bine realizate vom întîlni, de pildă, la Maria Banuș: Patronul, scrisă cu prilejul naționalizării industriei grele, Cîntecul soarelui, apel poetic pentru alegerile din 1948. Apoi, Chemare, La masa verde, Profanatorii de morminte, La noi într-o uzină, În munții Georgiei ca și multe altele sînt închinate marii teme a păcii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
regrete faptele "literare" și ideologice din acea perioadă. Să cităm cîteva versuri semnate de Nina Cassian, din epoca stalinismului în floare cînd cînta Sfîrșitul plusvalorii: "Cîndva, într-un veac de mult apus, / ultimii proletari din lume au spus / către ultimul patron: "Uzina ne-aparține!"/ Și s-au făcut stăpîni. Și-au stăpînit-o bine. Tabloul mai păstrează amprentele culorii. / Priviți, urmași, sfîrșitul plusvalorii". Sfîrșitul profetizat al plusvalorii nu va fi o piedică în a deveni rezidentă în SUA. Cu cîțiva ani în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
incriminați, ca lucrul să pară credibil în fața străinătății, a început și o mică parte din oamenii Securității, conducerea închisorii de la Pitești și Gherla; numai că, în vreme ce grupul Țurcanu a fost executat, securiștii așa-ziși complici, de fapt intermediari ai marilor patroni care au generat crima, în speță partidul comunist și conducerea statală comunistă, au primit pedepse derizorii, nu mai mari de 8 ani; și nici aceste pedepse n-au fost executate în întregime, unii dintre ei primind în continuare pensii grase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dărâme, și s-a dus la primul chelner, întrebându-l unde-l poate găsi pe Iosif Răcaru, spre a-l felicita pentru seara minunată și mâncarea excelentă din restauran- tul său. După două-trei rugăminți, băiatul cedează și îi spune că patronul se află la masa din spate, domnul masiv cu mustață, în costum negru și cu papion. — Dar, vă rog, nu-i spuneți că v-am zis eu. Nici vorbă, domnișorule, doar e un personaj cunoscut, nu ? Nici nu știți ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu ocazia asta nu mai rămâne nici golul ăsta până ne mai tragem și noi sufletul puțin. Ba chiar mai încălzește oamenii, cum o cânta și el, sau îi amuză, dup-aia revenim noi în forță. — O bucată, atât ? întreabă patronul. — Două minuțele, domnule Răcaru, vă jur. Pauză câteva secunde. — Adu-l să-l văd și eu atunci. Repede, c-altfel mai cântă el pe stradă, la ieșire, când închidem, râde cu o voce groasă Răcaru. Pribeagu se întoarce într-un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
țipând Mamutu’, râzând în hohote. Ajung amândoi repede la masa din capăt. — Ia uitați, domnule Răcaru, o frumusețe de băiat și alta nu, și Pribeagu îl trage de obraji pe Cristi. Ia spune, băiete, știi să cânți ? îl ia tare patronul, cu vocea lui răgușită și serioasă. Da, domnule, cu asta doar mă ocup, răspunde Cristi. — Păi, dacă cu asta te ocupi, cum de n-am auzit de tine până acum ? Și el și Ion Vasilescu încep să râdă. — Cum te
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
care aduce tangoul... zâmbește Pribeagu. — Și în ce fel... Nu a trecut mult până când Cristi a ajuns să fie printre capetele de afiș ale Bucureștilor. Angajamentul de câteva seri de la Răcaru s-a transformat repede într-un contract frumușel, atunci când patronul a văzut că nici praful nu mai avea unde să se așeze în localul său de atâta lume curioasă să-l asculte, ca mai apoi să se îndrăgostească iremediabil de spectacolele sale. Până și micuțul restaurant se transformase dintr-un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
liber unei noi generații de muzicieni, unor tineri care deschideau un nou capitol al scenelor și mai ales începeau să schimbe mentalitățile conservatoare ale oame- nilor, ale căror priviri acuzau înjosind chiar acest drum al trubadurilor de crâșme. Până când marii patroni ai localurilor scumpe să se dez- meticească, micile restaurante de cartier au profitat din plin de această schimbare de generații, lansând vedete în toate colțurile capitalei, Cristian Vasile, cu un șarm și o eleganță aparte, cu un stil tot mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
erau preocupați cu planurile de cursă, forfoteau întruna în jurul trăsurilor negre, le analizau, le verificau, se urcau și probau fiecare loc, să vadă care-i mai bun și mai sigur. Erau trei echipe, cea a lui Fernic, una a unui patron de herghelie, care probabil era în datorii mari de venise la Știrbu cu propriii săi cai și își adusese și un călăreț experimentat, și cea a francezilor, doi turiști nimeriți din Toulouse în Micul Paris, care căutau cele mai deocheate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
francezii ? — Haidi, mă, Sachi, ăștia au venit să se distreze, habar n-au ce-i așteaptă. Într- adevăr, cei doi tineri nu păreau să se afle în locul potrivit. Glumeau între ei de parcă i-ar fi așteptat o adevărată petrecere. Pe când patronul de herghelie, un bărbat la vreo cincizeci și de ani, serios, încruntat, privea cu atenție prin monoclu gesturile fiecărui adversar. Se așezase deja în trăsură, în spate, și se prinsese bine cu o curea. Avea și un baston elegant, de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
avea Cristi la Grand Restaurant cu celebrul său tango, încât acum este invitat să cânte și lângă, la bomboneria selectă La Fayette, cu orchestra James Cook. De altfel, ofer- tele pentru a interpreta și în alte localuri curgeau gârlă. Unii patroni erau dispuși să plătească vechiului patron tot restul contractului, ca despăgubire, și încă jumătate din el lui Cristian Vasile, satisfăcându-i totodată orice capriciu legat de orchestre, de scenă sau de amenajarea restaurantului. Iar când se întâmpla asta, atunci patronul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
celebrul său tango, încât acum este invitat să cânte și lângă, la bomboneria selectă La Fayette, cu orchestra James Cook. De altfel, ofer- tele pentru a interpreta și în alte localuri curgeau gârlă. Unii patroni erau dispuși să plătească vechiului patron tot restul contractului, ca despăgubire, și încă jumătate din el lui Cristian Vasile, satisfăcându-i totodată orice capriciu legat de orchestre, de scenă sau de amenajarea restaurantului. Iar când se întâmpla asta, atunci patronul cu care colabora venea cu o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
patroni erau dispuși să plătească vechiului patron tot restul contractului, ca despăgubire, și încă jumătate din el lui Cristian Vasile, satisfăcându-i totodată orice capriciu legat de orchestre, de scenă sau de amenajarea restaurantului. Iar când se întâmpla asta, atunci patronul cu care colabora venea cu o ofertă dublă sau chiar mai mare față de rivalii săi, care doreau să-i fure trubadurul. Astfel, contractele își dublau sau triplau cifrele peste noapte. Rămânând ani de zile la Grand și la La Fayette
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
la La Fayette, care erau situate în aceeași clădire, câștiga într-o singură seară cât alții se chinuiau câteva luni la zece cârciumi. Devenise repede atât de cunoscut și de îndrăgit, încât se spunea că are puterea să-și falimenteze patronii dacă pleacă și să-l îmbogățească pe altul peste noapte, dacă dorește. I s-a propus chiar să-și deschidă propriul lui local, ca să nu mai împartă profiturile, dar nu l-a interesat. Pentru că nu banii au fost vreodată scopul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
înfunde glasul, râde el. Zorii zilei îl găseau făcând dragoste cu câte o femeie frumoasă, pe care, după câteva ore de somn în care stăteau îmbrățișați, era nevoit s-o gonească, scuzându-se ba că are întâlniri importante cu niște patroni sau ceva reprezentanți ai unor case de discuri, ba că trebuie să plece devreme să înregistreze ceva. Promitea că o să-i scrie și că n-are să o uite niciodată, încercând tot felul de apelative gingașe, dacă nu-și mai aducea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
când o nouă generație de muzicieni începeau să umple afișele orașului, iar contrac- tele li se dublau sau triplau peste noapte, ajungând în doar câteva zile de la periferie în centru, de la debutul timid la celebritatea și strălucirea din marile restaurante, patronii fiind în stare de orice pentru a aduce o nouă vedetă publicului, când Bucureștiul trăia poate cea mai efervescentă și mai spectaculoasă perioadă a muzicii sale, vine și rândul lui Cristi să primească o nouă ofertă și să mai urce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
epocii, acolo unde scrisese istorie ani de zile pe marele bulevard al Victoriei și devenise un adevărat idol, cucerind seară de seară publicul cu tangourile sale, acom- paniat de orchestrele James Cook și cea a fraților Marcu. Degeaba încearcă vechii patroni să-l înduplece, mărind consi- derabil cifrele la fiecare discuție, știind că odată cu plecarea lui și afacerea lor se poate duce de râpă, oferta domnului Vișoiu este de nerefuzat, cu câteva zerouri peste orice sumă care i se propusese vreodată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
salon să se adăpostească, râzând în hohote. Uneori nici nu întrerupeau melodia, o cântau așa, alergând, spre deliciul publicului. Un loc aproape magic, rustic, dar elegant deopo- trivă, rupt de nebunia și agitația centrului. Al doilea local, purtând și numele patronului, se afla pe strada Matei Millo, în spatele Palatului Telefoanelor, faimosul zgârie-nori terminat doar cu câțiva ani în urmă, cea mai înaltă și totodată interesantă clădire a orașului pe-atunci, păstrând la temelia sa amintirea locului pe care se aflau celebre
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu oboseala ? Are, cum să n-aibă ? Pentru că am grijă de mine. Eu nu îmi permit să răcesc și să am gâtul înfundat nici măcar o zi. Nu mi-aș mai respecta angajamentele, aș părea un neserios, nu, mamă ? Dar lasă patronii, ce-ar zice oamenii când s-ar duce la spectacol și ar fi anunțați că n-aș mai apărea ? Asta pentru o simplă răceală, să nu mai zic că pe mine nu trebuie să mă doară capul, spatele sau, Doamne ferește
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
publicul românesc are mai multă nevoie de el decât cel francez. O săptămână, cât am stat la Paris, mi-am făcut o serie de prieteni. Am mai cântat apoi în câteva restaurante, fără să semnez vreun angajament, pe care mulți patroni l-ar fi dorit. În schimb, m-au plătit și m-au tratat ca pe un rege, mi-au făcut tot felul de propuneri, pe care am fost nevoit să le refuz pentru a mă întoarce acasă. Cristian a ales
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Victoriei, de unde începea Kiselefful, și aglomeratul Târg al Moșilor, la intersecția dintre Calea Dorobanților și Ștefan cel Mare. Aici își reia cu un elan nemaiîntâlnit cariera, la celebra Roata lumii, spre mirarea unora care îl văzuseră deja decăzut și disperarea patronilor, pentru că a golit din nou sălile marilor grădini și restaurante din oraș, furându-le publicul care îl urma pretutindeni. L-am văzut la Roata lumii, pe Calea Dorobanților. Era o forfotă de lume elegantă, oglinzi multe, miros de bogăție, reflectoare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu pentru bucătărie sau distracții. Iar când te vei pune pe picioare, ai să poți cânta cum și când vrei tu, fără să te mai vlăguiești, atât cât e nevoie. — Mulțumesc, mamă, dar eu nu sunt menit să fiu nici patron, nici administrator de cârciumi. Singurul meu loc e pe scena lor, și voi ajunge din nou acolo, stai fără grijă, nu îți mai irosi timpul cu atâtea probleme. Și pleca apoi nervos în camera sa de la etaj să repete. Deschidea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
iar Încrederea este ceva care se pierde ușor, dar se recapătă foarte greu. Din fericire, s-a dezvoltat, În mod independent, un sector privat, Însă În condițiile unei legislații complicate și puțin stimulante. Trebuia să ai nervii tari ca să fii patron În România! Unii români au imaginat soluții de afaceri inedite. Așa au apărut, peste noapte, zeci de universități private (mai multe probabil ca În tot restul Europei), Înființate inițial ca societăți comerciale; Între timp, au trecut printr-un proces de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]