6,627 matches
-
după numărătoare, după recensămîntul ăsta, ce urmează, domnule colonel?" Aici Artur Stavri scoase un "ooo" din fundul gîtului, de parcă ar fi fost uimit de ignoranța lui Radul Popianu. Încălcînd regula, Stoicescu era mai mare în grad și nu-i ceruse permisiunea să-l întrerupă, rotofeiul Stavri se apucă să-i explice, agitîndu-și brațele, descriind volute cu degetele dolofane, ca niște cîrnăciori: Întîi vom desființa orice ură de clasă, toată lumea va fi organizată în sistem corporatist, după modelul italian, toți pentru unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
apucat de lucru chiar de a doua zi. Într-o seară, în iarna aceea, m-am pomenit cu un vizitator ciudat. A intrat în casă, și-a scuturat zăpada de pe căciula cu clape și de pe mantaua de postav vechi, cerîndu-mi permisiunea să se așeze pe un scaun chiar înainte de a-mi spune ce dorea de la mine. Avea ochii arși de febră și obrazul neras. Îmi părea cumva cunoscut, dar cu greu mi-am reamintit de unde. Stătuse cu mine la spital în
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
n-a îndrăznit să protesteze. Mi s-a făcut milă. Am vrut să-i întind eu o țigară, pe urmă am renunțat. Ar fi urmat o scenă neplăcută, de care preferam să mă scutesc. Nu țineam să-l văd cerșind permisiunea servitoarei încă o dată. În câțiva ani se prăbușise într-un mod incredibil. Devenise o ruină, nu mai avea nimic din prestanța de odinioară. Îi căzuse și părul, gura i se strângea ca o pungă și slăbise. Nu m-a întrebat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
de bezele cu apă de roze și cardamom lăfăită pe masă, te anunță liniștită că da, Salman Rushdie merită să moară, pe de altă parte l-aș arunca pe Reza soțul ei de la geam dacă ar îndrăzni să-mi ceară permisiunea pentru a doua femeie. Rezvan râde, nu e adevărat îmi spune ne radem peste tot, mergem la salon să ne epilăm complet, chiar și? insist eu stârnită, chiar și, mă întreb dacă a înțeles exact, dar nu insist; da, știu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
să mă desconsiderați?” Nu cred că m-am făcut vreodată vinovat de așa ceva” “I-auzi! Îngerașul!” “Nu vă permit să-mi vorbiți în felul ăsta și pe tonul ăsta!” “Ce vorbești, dom’ le? Nu-mi permiți? Da’, cine-ți cere permisiunea?” “Vă atrag atenția că nu vorbiți nici cu femeia de serviciu, nici cu paznicul liceului. În fața dumneavoastră se află un om integru, cu capul pe umeri, un profesor, un coleg, un om cu drepturi depline, cu îndatoriri și sarcini precise
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
străzile, muzeele și bisericile, dar în care seara mă simt stingheră și mai singură ca oricând. M-am obișnuit și cu asta. Nu voi lăsa singurătatea să îmi cen zureze viața. Is this seat taken? Tresar. Un domn îmi cere permisiunea să se așeze pe locul din fața mea. Remarc că seamănă ușor cu Sean Connery, dar ceva mai tânăr. Vă rog, luați loc, este liber. Gândesc în completare: la fel ca și locul din viața mea. Trenul pornește. Imediat, un cerșetor
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
recuperau cauciucurile și rezervoarele de benzină. În cîteva zile, acestea aveau să fie vîndute la Shanghai sub formă de panouri pentru acoperiș, cisterne și sandale cu tălpi de cauciuc. Jim nu se putea decide dacă această despuiere avea loc cu permisiunea comandantului japonez al bazei. La fiecare cîteva ore, un grup de soldați ieșea cu un camion și scoteau cîțiva chinezi afară. Jim Îi urmărea cum fugeau peste orezăriile inundate, spre vestul aeroportului În timp ce japonezii aruncau din cărucioarele lor cauciucurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
deja un armistițiu cu Napoleon. Ceea ce era o minciună gogonată. Halal țar pentru Mama Rusie! I-o spusese în față. Nu folosise exact aceiași termeni, desigur. Își împodobise părerea cu toate zorzoanele etichetei de la bătrâna curte petersburgheză, dar își luase permisiunea de a rânji suficient de disprețuitor. Primi castronul cu apă fierbinte din mâna ordonanței și începu să bea cu înghițituri mici. În fiecare dimineață își lua această rezervă de căldură care îi risipea încordarea și elimina toate toxinele. Uneori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mult, după care, scurt, îi întoarse spatele, păstrându-și însă înclinarea, ceea ce era nu numai curată sfidare față de poziția consulului, dar și o aluzie clară la cealaltă funcție a lui exercitată... pe din dos, și ieși fără să mai aștepte permisiunea acestuia, așa cum obișnuia. Fața lui Ledoulx se alungi, se umflă, se înroși. Mâna lui întinsă acuzator tremură o clipă prin aer, apoi căzu. Și contele înghiți de mai multe ori în sec. Trebuia să-și păstreze valetul cu orice preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
până când, în cele din urmă, au început să devină cam personale. Unii dintre ei, care din când în când se mai abătuseră și pe la birou, au pus întrebări inteligente despre cruce și celelalte decorațiuni; o doamnă foarte interesată a cerut permisiunea (care, bineînțeles i-a fost acordată) să se adune uneori în jurul crucii împreună cu confrații ei și să cânte cântece populare religioase. (Eu detest aceste cântece, precum și ucigătoarele imnuri calviniste din secolul al XIX-lea, dar eram dispus să sufăr lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
apăsat. Mă bucur că Îți merge mintea. E un semn bun. Ceva ce eu Încurajez la oamenii mei. Urma un mare „dar“: Logan Îl simțea cum vine. — Dar nu mă aștept să meargă și să bage frica În presă fără permisiune. Va trebui să facem apeluri către populație. Va trebui să limităm efectele negative dacă cineva o dă În bară În timpul anchetei. Vom avea nevoie ca oamenii ăștia să fie de partea noastră. — Dar azi-dimineață ați spus că... — Azi-dimineață am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Logan se revanșase, povestindu-i despre mersul anchetei. Fusese convins că proceda corect: stabilea un raport cu un informator și construia relații cu presa locală. Dar Insch se comportase ca și cum ar fi vândut informații dușmanului. Logan Îi ceruse lui Insch permisiunea să Îi spună lui Miller tot ce Îi spusese deja. În final, Insch fusese de acord. Dumnezeu cu mila dacă inspectorul afla că schimbul de informații se petrecuse Înainte să-și fi dat el acordul. Mai exista cineva de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În nici un caz! Am avut deja parte de o vizită a celor de la Standarde Profesionale, care-l căutau pe ăla care ți-a zis că găsisem corpul lui Richard Erskine. Îmi pun pielea-n băț dacă mai dau informații fără permisiune oficială. Așa cum ai făcut ieri? Întrebă Miller pe un ton inocent. Logan Îl țintui cu privirea. — OK, OK, zise reporterul, adunând toate resturile de la micul dejun. Am priceput: quid pro quo, da? — Trebuie să-mi zici cine e sursa ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
zis Kerry, aici automobilul e la el acasă. De fapt, a fost furat din Asbury Park de persoane necunoscute, care l-au abandonat la Princeton și s-au Îndreptat spre Vest. Humbird cel fără inimă a primit de la consiliul municipal permisiunea să-l predea proprietarului. Are careva ceva bani? a Întrebat Ferrenby, răsucindu-se spre cei din spate de pe locul său de lângă șofer. Un cor de voci empatice a răspuns negativ. Atunci devine interesant. — Banii, ce sunt banii? Putem vinde mașina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pretenii săi se amestecaseră cu publicul. Pe urmă, când un plătitor de bilet Înfuriat se repezise Înăuntru, Îl urmase cu nonșalanță. Mai târziu s-au regrupat lângă cazinou și și-au făcut planuri pentru noapte. Kerry a smuls de la paznic permisiunea de a dormi chiar acolo, pe promenadă, și, după ce au strâns o uriașă colecție de rogojini și carpete de prin cabine, ca să le folosească drept saltele și pături, au pălăvrăgit până la miezul nopții, când s-au cufundat Într-un somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice, Editura Meridiane, București, 1982, pp. 58, 69, figura XXII. 32. Victor Brătulescu, „Biserici din lemn din Maramureș”, în Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, an 34, 1941, p. 71, fig. 116-117. Mulțumim Olgăi Trestioreanu-Brătulescu pentru permisiunea de a cerceta fotoarhiva prof. Victor Brătulescu. 33. Codex Bandinus, ed. V.A. Urechia, Litografia Carol Göbl, București, 1895. 34. Stith Thompson, Motif-Index of Folk-Literature, 6 volume, Indiana University Press, Bloomington, 1955. 35. Sintagma folosită de Bandinus - anilis fabula („poveste
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
avem și noi câte ceva să vă cerem! zâmbi seniorul Shiraishi zeflemitor. Voiau ca marinarii spanioli să smulgă guvernatorului Nuevei España promisiunea că-și vor trimite vasele pe domeniul Stăpânului multă vreme de aici înainte. Stăpânul avea de gând să obțină permisiunea naifului și să construiască un port comercial care să rivalizeze cu Nagasaki din Kyushu. Era doar o simplă cerință prin care îi rugau pe marinarii ce aveau să se reîntoarcă acasă să îi transmită guvernatorului Nuevei España dorințele Stăpânului. Constructorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
grele de fier stătea de pază un pedestraș cu o suliță în mână. De acolo nu se putea urca mai departe decât pe jos, așa că samuraiul și Yozō descălecară. Ca simplu ostaș, samuraiul nu putea urca în donjonul principal fără permisiune. Când ajunse la clădirea din incinta castelului care-i fusese indicată, ceilalți soli se aflau deja în grădina interioară. Cei trei bărbați așezați pe scaune, Matsuki Chūsaku, Tanaka Tarōzaemon și Nishi Kyūsuke, erau toți ostași, ca și samuraiul. Se prezentară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cel ce vine în numele Domnului.” Rugăciunea lui Velasco se contopi cu țipetele ascuțite ale pescărușilor. Briza mării le mângâia obrajii. O dată rugăciunea isprăvită, căpitanul, secundul și Velasco se urcară într-o barcă și se îndreptară spre țărm pentru a dobândi permisiunea de debarcare. Până la întoarcerea lor, oamenii de la bord rămaseră duși pe gânduri uitându-se la priveliștea învăluită într-o arșiță chinuitoare. Soarele dogorea cu putere peste golf și peste plajă. Liniștea aceea adâncă îi îngrijora grozav pe japonezi. Ceva le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
va sluji El. Samuraiul se opri în loc, se uită înapoi și își plecă adânc capul. Apoi se îndreptă de-a lungul coridorului înghețat către sfârșitul călătoriei sale. Se hotărî ziua execuției. Cu o zi înainte, Velasco și Luis Sasada primiră permisiune specială să se spele și să se schimbe în haine de temniță noi sub supravegherea temnicerilor. După cum spuneau temnicerii, și acest gest era tot un semn de „aleasă milostivire” din partea judecătoriei. Trupurile lor murdare erau slăbite, iar coastele, ieșite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
care trebuie să le prelucrez și, bineînțeles, să le restitui. Nefiind as În prelucrarea foto, m-am oprit pe la Vasea, rugându-l pe el să facă această operație și s-a arătat foarte Încântat de lectura Însemnărilor mele, cerându-mi permisiunea să Împrumute Ieșirea din lume și altei persoane. Victor Munteanu, În schimb, m-a luat imediat la trei păzește, reproșându-mi că n-am scris nimic de cenaclul și manifestările lui de la Avangarda XXII, insistând În mod special pe reușita
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Aceasta din cauză cum au primit tinerii pământ la însurătoare drept zestre, ori prin moștenire. Cam toți hlipicenarii sunt credincioși și țin la obiceiurile învățate de la bunici și părinți. în trecut, moașa era acea care avea grijă de lehuză, având permisiunea de a boteza și binecuvânta în caz de deces la naștere. Ea avea grijă de scalda copilului nou născut, de pregătirea botezului și a moliftei, fiind chiar și nașă, iar la un an făcea tăierea moțului. În anotimpurile muncilor la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Aceasta din cauză cum au primit tinerii pământ la însurătoare drept zestre, ori prin moștenire. Cam toți hlipicenarii sunt credincioși și țin la obiceiurile învățate de la bunici și părinți. în trecut, moașa era acea care avea grijă de lehuză, având permisiunea de a boteza și binecuvânta în caz de deces la naștere. Ea avea grijă de scalda copilului nou născut, de pregătirea botezului și a moliftei, fiind chiar și nașă, iar la un an făcea tăierea moțului. În anotimpurile muncilor la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de șansă. Dintre Comportamente care încalcă normele etice amintim: afirmațiile neadevărate (minciunile, exagerările, adevărurile spuse pe jumătate etc.) făcute în mod conștient; ascunderea unor informații ce trebuie transmise sau divulgarea unor informații confidențiale/secrete; a lua sau a folosi fără permisiune obiecte sau idei care nu-ți aparțin; a crea impresii false (că ești altcineva, de exemplu); traficul de influență (vânzarea sau cumpărarea de influență); utilizarea unor avantaje în mod incorect/necinstit, creând altora un handicap nemeritat; încălcarea regulilor; a permite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
adopției devine mai puțin acceptată. În societatea medievală, relațiile de sânge capătă o importanță extremă. În Common Law, în Anglia, dreptul tatălui de a-și crește copiii este considerat a fi unul dintre cele mai sacre drepturi. Părintele nu avea permisiunea de a renunța la drepturile și responsabilitățile ce-i reveneau în raport cu proprii copii în favoarea altcuiva. Prin urmare drepturile și responsabilitățile părintești erau inalienabile. De asemenea de notat este și sancționarea ilegitimității, caz în care copilul născut în afara căsătoriei și tatăl
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]