21,807 matches
-
față o imagine a iubirii pământene sau nu, care se concretizează prin volume scrise separat dar și în dialog poetic. Despre aceste minunate volume, distinsa doamnă Cezarina Adamescu spune: ,,Semnificativ, remarcabil e faptul că ei reușesc să transmită o stare poetică inedită. Ei folosesc în acest scop sintagme și metafore proaspete, ce adumbră primavera din inimile lor”. În fine, reușesc să scrie neobișnuit de multe poeme de calitate, într-un an, pe care și-l propusese să fie numit ,,Anul Vanghele
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
alegorii leopordine sau melancolii eminesciene, a vremii primelor iubiri. Mai târziu poemele publicate în zeci de antologii, în volumele: „Ochi deschis (1974), „Fuga statuilor” (1979) sau „Cerul meu de hârtie / My paper sky” (2000) erau confruntarea cu lumea a vocii poetice care nu se fereș te să spună eu, raportarea surd traumatică la existență, sentimentul „ră ului vieții ” (să nu uităm epoca criminală prin care am trecut) sunt, toate, consecințele unei întreruperi de continuitate a unei vârste tinzând spre atemporalitate paradisiacă
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]
-
dar nu beletristică ci manual. Floarea Cărbune dovedește contrariul, dovedind de data asta nu doar că reușește să scrie despre pictură ci că reușește chiar să creeze o capodoperă pornind de la impactul picturii asupra psihicului uman. Albumul este un omagiu poetic în care adorația și prețuirea pentru pictura și grafica lui Mihai Cătrună se contopesc într-o sublimă și perfectă armonie. Volumul - album are o frumusețe aparte, atât prin conținutul grafic cât și prin cel al poemelor poartă semnificația albastrului. Sub
FLOAREA CĂRBUNE-ALCHIMIA FRUMOSULUI ÎN GRAFICA ŞI PICTURA LUI MIHAI CĂTRUNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364879_a_366208]
-
ai premiului Nobel - au mărturisit că idea fundamentală, determinantă a cursului cercetărilor le-a fost dezvăluită în vis. Prin urmare, așa cum visele sunt destăinuitoare, ele pot conduce și la iluminare - evident când „terenul” este pregătit. Există o diferență privind trăirea poetică în vis sau în starea de conștiență? Eu cred că nu ... Aici doresc -deși domniile voastre cunoașteți - să fac o precizare și anume, că starea de conștiență (termen la care se recurge pentru a explica starea de nesomn) nu este aceeași
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
Crucea îndrandafirată” în limba italiană) au vorbit pe larg, îl ajută să ajungă și evident să-l conducă și pe cititorul avizat într-un teritoriu magic dincolo de timp și spațiu, pe drumul iluminării lăuntrice. Revenind la una din cheile „urzelii ” poetice să auzim cum formulează lucrarea poetului Petru Solonaru în volumul său „Zamolxeion”, la care mă voi referi în continuare, citez: „Cum și-a urzit lucrarea, lucrând-o în ursire,/ de vis, mirări s-ascundă -a visa Ascuns să mire,/ blamat
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
a menționat că "o astfel de lucrare, de dimensiuni monumentale și valoroasă prin conținuturile sale, reprezintă o referință în peisajul literar contemporan. Cei 124 de poeți prezenți în antologie sunt picuri de culoare. împletirea rafinată a variilor stiluri și exprimări poetice, localizarea acestora pe cinci continente, precum și palierele largi de vârste și profesii sunt câteva dintre puncte forte ale cărții. De felicitat sunt toți autorii antologați, dar în mod special scriitorul Gheorghe A. Stroia care a reușit să reunească într-o
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
Scriitorilor Români, Uniunea Scriitorilor din România, inclusiv membri ai unor prestigioase academii din lume - Academia Româno-Americană sau Academia Regală de Literatură și Artă din Anglia." Având în vedere prezența câtorva dintre poeții antologați în sală, s-au făcut mici recitaluri poetice din creațiile proprii, respectiv au recitat fragmente din poeziile incluse în antologie Mariana Vicky Vârtosu, Ionel Marin, Gheorghe A. Stroia, Rodica Soreanu Șoricău. Momentele lirice au fost savurate de către audiență și răsplătite cu generoase aplauze. La rândul lor, Mariana Vicky
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
de jumătatea mitologică, fiindcă în acele clipe” Lumina doare/ în curcubeul răstignit/ pe fiecare lacrimă( ... )“( Curcubeul). Poeta aduce în lirica sa și o bună doză de ingenuitate și fervoare. Ionela Flood jubilează în fața candorii și a freamătului naturist, însă reprezentările poetice au o senzorialitate intensă, comprimată, chiar când tema lirică e, aparent, de extracție nostalgică:” Norocul /vine noaptea/ ca un hoț/ de vise/ Se dăruie( ... ) “.( Bună dimineața). E multă imaginație în lirica Ionelei Flood , înțeleasă ca un joc jovial, și această
IONELA FLOOD-TRANZIŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364908_a_366237]
-
e, aparent, de extracție nostalgică:” Norocul /vine noaptea/ ca un hoț/ de vise/ Se dăruie( ... ) “.( Bună dimineața). E multă imaginație în lirica Ionelei Flood , înțeleasă ca un joc jovial, și această înscenare delicată și grațioasă se răsfrânge chiar asupra tehnicii poetice: ritm ludic, miniaturism, atunci când închipuirea poetei nu explodează în viziuni vernale, îndulcite de efuziuni sentimentale:” Picură dragoste/ din gândul tău “.( Mutual). Ionela Flood este o poetă sensibilă, melancolia pare a fi punctual cel mai de sus al atitudinii lirice. Al.
IONELA FLOOD-TRANZIŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364908_a_366237]
-
de înaltă valoare și simțire lirică, prin vibrațiile interne pe care le creează, prin parcurgerea erudită a diverselor sisteme ori teorii filosofice, poetul regăsindu-se ca itinerant în intersectarea destinului său cu divinul, sublimul, absolutul. Rezultă de aici o metafizică poetică aparte, cu vitalitate și exprimată cel mai adesea în idei prețioase și „turnate” în forme unice, pline de culoare și sensuri interpretative. În încercarea de a descoperi sensurile poeticii lui Dumitru Găleșanu, ne apropiem tot mai mult de conceptele metafizicii
ÎNSEMNELE MATERIEI/ INSEGNE DELLA MATERIA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364983_a_366312]
-
destinului său cu divinul, sublimul, absolutul. Rezultă de aici o metafizică poetică aparte, cu vitalitate și exprimată cel mai adesea în idei prețioase și „turnate” în forme unice, pline de culoare și sensuri interpretative. În încercarea de a descoperi sensurile poeticii lui Dumitru Găleșanu, ne apropiem tot mai mult de conceptele metafizicii de tip hegelian și de cele ale relativismului einsteinian ce stau la baza ideilor exprimate în prezentul volum. Printre rândurile scrise cu migală și cu o atentă analiză asupra
ÎNSEMNELE MATERIEI/ INSEGNE DELLA MATERIA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364983_a_366312]
-
din propriile sale creații. De formație inginer, cu evidentă aplecare spre latura practică a vieții, evoluând de-a lungul anilor conform firii sale dinamice, despre Domnica Vărzaru multe pot să spun, dar n-am putut întrezări în ea și clocotul poetic. Dar ea, parcă intuind, a pregătit o replică: „Dacă nu m-ați cunoscut/ Nu-i pentru că am fost departe/ În mari adâncuri, sfere-nalte./ E pentru că n-ați cercetat/ Trăirea gândului, din care/ Au răsărit și munți și mare.// Și
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
Acasă > Strofe > Ritmuri > ARS POETICA Autor: Mihaela Cristescu Publicat în: Ediția nr. 1973 din 26 mai 2016 Toate Articolele Autorului ‘The years, of which I have spoken to you, when I pursued the inner images, were the most important time of my life. Everything else
ARS POETICA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366367_a_367696]
-
izbutit să-și structureze “muzical” trăirile, să le “ritmeze” substanțial. Textul are o zvâcnire a sa, intimă, independent de considerațiile pur tehnice, imaginea jucând un rol esențial. “Zborul” - un motiv recurent-e asociat subtil cu rugăciunea, cu iubirea, cu însuși verbul poetic: “Rămâi cu mine, pasăre albă, /și nu voi mai privi niciodată în abis/ci numai cerul, casa mea și-a ta!” (“Îngerul păzitor”). Sau: “Doamne, nu mi-ai spus cât să urc/când ai pus în mine zborul.” (“Liniștea sufletului
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
Acasa > Manuscris > Studii > AL FLORIN ȚENE - ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ȘI EXPRESIVITATEA POETICĂ ȘI RAPORTURILE DINTRE ELE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 958 din 15 august 2013 Toate Articolele Autorului Aserțiunea că principiile care explică valorile expresive ale limbajului artistic ca valori artistice ne îndeamnă să supunem această situație unei
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
și trebuie amintit la început, datează de la Aristotel, și el este acela al abaterilor, al devierilor de la normă. Aristotel a avut în vedere, fără să-l formulize astfel, acest criteriu, pe care l-a considerat esențial în definirea specificului limbii poetice sau, cu un termen mai cuprinzător, al limbii artistice. Cuvintele unei limbi potfi, după Aristotel, comune și diferite de uzul general, așa cum specifică în Poetica. Printre acestea din urmă el include regionalismele, metaforele, podoabele și în general toate mijloacele de
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
unei limbi potfi, după Aristotel, comune și diferite de uzul general, așa cum specifică în Poetica. Printre acestea din urmă el include regionalismele, metaforele, podoabele și în general toate mijloacele de expresie care se abat de la exprimarea obișnuită și curentă. Limba poetică va trebui să fie un complex format din mai multe elemente. Claritatea, însușire fundamental a exprimării, inclusive în limba poetică, este asigurată de întrebuințarea fondului usual, comun al limbii. Aristotel distinge în limba poetică cuvinte care aparțin limbajului poetic, pentru
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
include regionalismele, metaforele, podoabele și în general toate mijloacele de expresie care se abat de la exprimarea obișnuită și curentă. Limba poetică va trebui să fie un complex format din mai multe elemente. Claritatea, însușire fundamental a exprimării, inclusive în limba poetică, este asigurată de întrebuințarea fondului usual, comun al limbii. Aristotel distinge în limba poetică cuvinte care aparțin limbajului poetic, pentru motivul că acestea se opun exprimării uzuale. Clasicul antic dă exemple de exprimare poetică datorită întrebuințării unor cuvinte rare sau
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
de la exprimarea obișnuită și curentă. Limba poetică va trebui să fie un complex format din mai multe elemente. Claritatea, însușire fundamental a exprimării, inclusive în limba poetică, este asigurată de întrebuințarea fondului usual, comun al limbii. Aristotel distinge în limba poetică cuvinte care aparțin limbajului poetic, pentru motivul că acestea se opun exprimării uzuale. Clasicul antic dă exemple de exprimare poetică datorită întrebuințării unor cuvinte rare sau uno inversiuni neobișnuite în limba greacă uzuală și care dobândesc prin aceasta calitatea de
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
Limba poetică va trebui să fie un complex format din mai multe elemente. Claritatea, însușire fundamental a exprimării, inclusive în limba poetică, este asigurată de întrebuințarea fondului usual, comun al limbii. Aristotel distinge în limba poetică cuvinte care aparțin limbajului poetic, pentru motivul că acestea se opun exprimării uzuale. Clasicul antic dă exemple de exprimare poetică datorită întrebuințării unor cuvinte rare sau uno inversiuni neobișnuite în limba greacă uzuală și care dobândesc prin aceasta calitatea de expresie poetică originală. Aristotel introduce
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
fundamental a exprimării, inclusive în limba poetică, este asigurată de întrebuințarea fondului usual, comun al limbii. Aristotel distinge în limba poetică cuvinte care aparțin limbajului poetic, pentru motivul că acestea se opun exprimării uzuale. Clasicul antic dă exemple de exprimare poetică datorită întrebuințării unor cuvinte rare sau uno inversiuni neobișnuite în limba greacă uzuală și care dobândesc prin aceasta calitatea de expresie poetică originală. Aristotel introduce de fapt un criteriu care nu este exclusive lingvistic și formal, și anume acela al
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
care aparțin limbajului poetic, pentru motivul că acestea se opun exprimării uzuale. Clasicul antic dă exemple de exprimare poetică datorită întrebuințării unor cuvinte rare sau uno inversiuni neobișnuite în limba greacă uzuală și care dobândesc prin aceasta calitatea de expresie poetică originală. Aristotel introduce de fapt un criteriu care nu este exclusive lingvistic și formal, și anume acela al noutății expresiei, al puterii ei de evocare, rezultă dintr-o opoziție, dar care rezidă nu în fenomenul opoziției ca atare, ci în
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
și anume acela al noutății expresiei, al puterii ei de evocare, rezultă dintr-o opoziție, dar care rezidă nu în fenomenul opoziției ca atare, ci în valorile pe care expresia în cauză le-a dobândit pe această cale. Funcția limbii poetice se caracterizează prin ceea ce aduce nou ea- iar aceasta este un criteriu estetic și ține de valorile positive ale comunicării - și nu prin ceea ce nu este ea. Principiul că stilul reprezintă o abatere, o deviere, prin care limba poetică se
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
limbii poetice se caracterizează prin ceea ce aduce nou ea- iar aceasta este un criteriu estetic și ține de valorile positive ale comunicării - și nu prin ceea ce nu este ea. Principiul că stilul reprezintă o abatere, o deviere, prin care limba poetică se opune normei lingvistice, a fost formulat de Ch. Bruneau și preluat de la acesta de P.Valery, așa cum ne spune St.Ullmann. Definiția stilului drept abatere (ecart) este făcută în termini negativi, adic ă aflăm din ea ce nu este
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
este dat din punct de vedere lingvistic în sistemul limbii și sugerându-se, deci, o realitate care contrazice sistemul, prin faptul că se înscrie într-o altă sferă de fapte, în domenii diferite ale cercetării. Pornind de la concepția că limbajul poetic este o structură ce se opune limbii prozei, că este antiproză, stilisticianul francez Jean Cohen admite că stilul este o deviere, o violare a codului, ba chiar „une faute”, cu rezerva - care este de fapt esențială și subminează, credem noi
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]