6,100 matches
-
mai puteam da un răspuns, am hotărât: am hotărât acceptarea. Declar aici, în fața Parlamentului și a țării: am hotărât evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Sus, pentru a putea salva azi ființa statului român și pentru a nu pune în primejdie viitorul românismului. Declar aci că am luat această hotărâre sub presiunea forței, într-unul din cele mai grele momente ale istoriei noastre și lăsând viitorului sarcina să judece actul nostru”. Analiza atentă a poziției adoptate de guvernul român, a conținutului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
forță ce au intervenit pe Dunăre - chiar și în timpul negocierilor pentru stabilirea liniei de demarcație - Uniunea Sovietică a distrus în România orice sentiment de încredere și de siguranță și a trezit îndreptățita teamă că însăși ființa statului român e în primejdie. Am căutat atunci un sprijin în altă parte. Nu am fi avut nevoie de acest sprijin și nu l-am fi căutat, dacă nu am fi fost loviți, și dacă nu ne-am fi simțit amenințați”. O Românie independentă, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fusese legitim: recuperarea teritoriilor pierdute în 1940. „Redobândirea Basarabiei, a nordului Bucovinei și ținutului Herța era la fel de îndreptățită ca și redobândirea nord-estului Transilvaniei, iar continuarea operațiilor militare dincolo de Nistru a fost tot atât de necesară, sau chiar mai necesară - având în vedere primejdia reprezentată de forța militară a U.R.S.S. - decât continuarea operațiilor militare dincolo de frontiera de vest a României”. Armata Roșie era purtătoarea unui regim de dictatură, ce se va extinde, cu consecințe grave, pe o mare parte a Europei. În Basarabia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
momentul 1856. Documentele Unirii Basarabiei cu România, actele de consfințire internă și de recunoaștere internațională sunt edificatoare pentru caracterul legitim al hotărârii adoptate pe cale diplomatică, pentru rolul principal îndeplinit de Sfatul Țării și sprijinul primit din partea conducerii statului român, în fața primejdiilor venite de la răsărit. Chestiunea relațiilor româno-sovietice, blocate un timp de poziția Sovietelor de atacare a Actului din 27 martie/9 aprilie 1918 și a Tratatului din 28 octombrie 1920, este reflectată în documentele din 1929, 1933, 1934 și 1936; s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Gr. Gafencu s-a referit la brutalul ultimatum din 28 iunie 1940, la încălcarea teritoriului prin acte de forță, fapte care au distrus în România orice simțământ de siguranță și a trezit teama că însăși ființa statului român este în primejdie: „Lovitura cea dintâi - preciza ministrul român - care a zdruncinat temelia unei asemenea Românii, chezășie de siguranță și de pace, acoperire firească și atât de folositoare a unui hotar întins și însemnat al Rusiei, a fost dată, din nenorocire, de guvernul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care mai puteam da un răspuns am hotărât: am hotărât acceptarea. Declar aici, în fața Parlamentului și țării: am hotărât evacuarea Basarabiei și a Bucovinei de Sus, pentru a putea salva azi ființa statului român și pentru a nu pune în primejdie viitorul românismului. Declar aci că am luat această hotărâre sub presiunea forței, într-unul din cele mai grele momente ale istoriei noastre și lăsând viitorului sarcina să judece actul nostru (...). Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 21-22. Memoriul adresat de Academia Română lumii civilizate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
forță care au intervenit pe Dunăre chiar în timpul negocierilor pentru stabilirea unei linii de demarcație, Uniunea Sovietică a distrus în România orice simțământ de siguranță și de încredere și a trezit îndreptățită teamă că însăși ființa statului român este în primejdie. Am căutat atunci un sprijin în altă parte. Nu am fi avut nevoie de acest sprijin și nu l-am fi căutat, dacă nu am fi fost loviți și dacă nu ne-am fi simțit amenințați. Îmi îngădui să amintesc
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
dea nici o altă lămurire în legătură cu aceste cuvinte). Azi însă, problema este alta. Vă gândiți la teritorii, și nu vă dați seama că este în joc independența și însăși ființa dvs. de stat. Noi nu v-am pus niciodată independența în primejdie. Dimpotrivă. Am luptat odată pentru ea. Am contribuit prin jertfe la crearea statului român independent. De atunci până în zilele de azi v-am asigurat necontenit că suntem hotărâți să vă respectăm țara și neatârnarea. Totuși v-ați supus nemților. V-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule și podoabe de care nu aveau ei. Iarna, În căsuțele lor de bârne sau de pământ, adunați pe lângă vatră, Își povesteau isprăvile, luptele și primejdiile prin care au trecut și toate câte au mai auzit și au văzut prin locurile Îndepărtate pe unde au umblat. Știindu-și țara râvnită de dușmani lacomi, nu uitau să-și pregătească și armele de luptă: săbii Încovoiate, scuturi ovale
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie spaimă pentru țara Moldovei? Întrebându-l, Ștefăniță Își limpezea, de fapt, primejdia tătarilor și necazurile oamenilor. Își strânse pumnii. În lungul obrazului Îi aluneca o lacrimă, Întâia lacrimă de ciudă. Văzuse cu ochii lui sate arzând și carele Moldovei În pribegie. Văzuse corbi zburând spre stârvurile oamenilor. Zărise și tătari, pe un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
castele, au ucis nobili, au Împărțit unele moșii, bucate și cirezi de vite. Înspăimântați, nobilii au cerut ajutor de la Împărat. Acesta a trimis armata, care a Înconjurat Munții Apuseni. Conduși de Horea, Coșca și Crișan, iobagii au hotărât să Înfrunte primejdia. Nobilii Însă au reușit să Înșele din nou, cu promisiuni, o parte din răsculați. Cei mai mulți s-au gândit s-aștepte primăvara și atunci iobagii au plecat pe la casele lor, iar Horea, Cloșca și Crișan s-au adăpostit În codru. Aici
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
apare în 1992. Colaborează la „Luceafărul”, „Astra”, „Minerva”, „Viața românească”, „Interval”, „Arca”, „Cadran”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Vatra”, „Steaua”, „Euphorion” ș.a. Circumstanța că P. a ucenicit în preajma lui N. Steinhardt - etapă al cărei rod direct a fost apariția cărții de convorbiri Primejdia mărturisirii (1993) - și că a devenit el însuși preot motivează deschiderea înspre fundamentele mistice ale imaginarului poetic. Dar terminologia și aluziile la mitosul biblic propun un lirism ce stimulează reflecția, iar nu scriitura profetică. Desfășurarea alegorică a versurilor, nutrită de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
Însoțiri în Turnul Babel, Craiova, 1996; Mormântul gol, Cluj-Napoca, 1999; Grădina lui Ion, pref. Adrian Popescu, Bistrița, 2000; Bucuria întrebării. Părintele Stăniloae în dialog cu Ioan Pintea, Bistrița, 2002; Admirații ortodoxe, postfață Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 1993, Dăruind vei dobândi, Cluj-Napoca, 1994, Călătoria unui fiu risipitor, București, 1995, Ispita lecturii, introd. edit., Cluj-Napoca, 2000, Eu însumi și alți câțiva, Cluj-Napoca, 2001, Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, I-II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
fără să fi murit de fapt, apărând din nou atunci când a vrut, și istorisind mai târziu minunea învierii Sale din morți. Dar socot că atitudinea de mai târziu a ucenicilor Lui are o putere de dovedire cu totul sigură: cu primejdia pierderii vieții, ei s-au dăruit cu totul unei propovăduiri pe care n-ar fi susținut-o cu atâta tărie dacă ar fi pus în circulație numai de la ei zvonul că Iisus a înviat din morți. Ba mai mult: conformându
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de tot poporul și ajunși fără de casă și fără de masă, I-ar fi întors spatele și n-ar fi voit să-I încununeze fruntea cu o astfel de slavă, pentru că fuseseră înșelați și aruncați, din pricina Lui, în cele mai mari primejdii. Nici nu mai este de dovedit! Dacă n-ar fi fost adevărată învierea, nici n-ar fi putut s-o plăsmuiască. Pe ce s-ar fi întemeiat? Pe talentul lor oratoric? Dar erau niște oameni neînvățați! Pe mulțimea banilor? Dar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
înfrunta amenințarea unei femei, iar ceilalți ucenici au fugit la vederea lanțurilor, cum ar fi putut înfrunta pe împărați, pe dregători și popoare, care aveau și săbii și grătare și cuptoare aprinse și-i amenințau cu mii și mii de primejdii de moarte în fiecare zi, dacă nu s-ar fi putut bucura de puterea și ajutorul Celui înviat? Minuni asemănătoare făcuse Domnul; înviase atâția morți; dar nici una din aceste minuni nu i-a făcut pe iudei să se rușineze, ci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în Ierusalim (Ps. 124, 1). Tâlcuind alegoric această frază, să privim spre Ierusalimul ceresc, acolo unde vor ajunge pentru a trăi veșnic creștinii evlavioși. Aceștia nu vor cunoaște stricăciune în vecii vecilor. Nu vor întâmpina greutăți și probleme, scandaluri și primejdii. Nu vor simți regrete și neliniști, ispite păcătoase și pofte viclene. Toate acestea vor dispărea acolo. Sufletele, ca în niște sanctuare sfinte, în cereasca sfântă a sfintelor, vor participa la taine negrăite și la dumnezeiasca Jertfă”. (Sf. Ioan Gură de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu se numește Duhul lui Dumnezeu decât Duhul cel Sfânt, Care completează dumnezeiasca și fericita Treime”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaemeron, omilia a II-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 92) „Vezi, dar, cât este de mare primejdia de a micșora slava Mângâietorului? Fiul nu primește slava dată Lui, dacă este înlăturat Duhul. Că Domnul spune: Acela pe Mine Mă va slăvi (In. 16, 14); nu -L va slăvi, însă, ca rob împreună cu făptura; că, dacă L-ar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
II, în PSB, vol. 6, p. 71) „Din multe locuri ale Scripturii se pot desprinde trăsăturile alese ale proorocilor: libertatea cu care vorbeau, puterea lor, trezvia lor, vegherea lor și nu se îngrijorau de propria lor libertate când ajungeau în primejdii, numai să poată mustra, să poată întoarce prin propovăduirea cu îndrăzneală a cuvântului (Fap. 4, 29) și prin mustrarea păcătoșilor, chiar dacă cei mustrați erau oameni de cea mai mare vază”. (Origen, Omilii la Cartea Proorocului Ieremia, omilia XV, cap. I
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care au fost aleși de Providența dumnezeiască spre a primi Duh dumnezeiesc și a mijloci descoperirile și proorociile ce li se împărtășiseră pe temeiul unei viețuiri pilduitor de statornice și de neîntrecute, precum și a unei libertăți și stăruințe neclintite în fața primejdiilor și chiar a morții 93. De altfel și cugetul ne-o spune că așa trebuia să fie niște prooroci ai Dumnezeului Celui mai presus de toate, încât față de ei liniștea netulburată a unui Antistene, a lui Crates ori a lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
p. 62: „Yhwh să te binecuvânteze și să te păzească și să rămână cu domnul meu”) și evocă - realizând-o - forța protectoare împotriva oricărui pericol, forță pe care divinitatea o acordă celui credincios pe durata întregii vieți, în special împotriva primejdiilor neprevăzute, ca de exemplu, cele ce se pot ivi în timpul unei călătorii periculoase (cf. Kuntillet ‘Ajrud; Ex 23,20; Ps 25,20; 9,11; 121,7-8). Din acest motiv, expresia „să te binecuvânteze și să te păzească” era gravată și
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
H. Stahl), încât vremurile comuniste găsesc un țăran în mare măsură îngenuncheat. Mai grav este că nici după 1989 nu s-a făcut nici o încercare cât de cât semnificativă în direcția restituirii unei structuri de mare importanță pentru echilibrul statului. Primejdia este să se ajungă la situația ca un guvern să premieze chiar țăranii care-și înstrăinează pământul la prețuri de nimic spre dezastrul de mâine al statului național însuși. Datele pe care le avem arată că valoarea pământului este cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a Basarabiei, integrarea culturală a regiunilor României, regionalismul și centralismul etc. O nouă imagistică este pusă în funcțiune. Noi imagini mentale ale unei Românii omogene și unitare se combină cu mai vechile probleme ale originii etnice, etnogenezei, autenticității culturii populare, primejdiilor puse de către modernizare și urbanizare etc. Texte științifice importante sunt create și reevaluate în acest nou context ideatic. Importanța imaginarului este invocată și ea, uneori doar colateral, alteori explicit, central, ca în unele texte ale lui Gh. Brătianu sau Anton
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să știe că, la această bucată din vită, miezul trebuie să rămână zemos, în sânge chiar. Un preparat la grătar cu adevărat inovativ, original, după părerea celor mai mulți români, sunt mititeii. Emblematici pentru alimentația noastră din secolul trecut, oarecum puși în primejdie de hamburgerii globalizării, micii rămân un mit românesc; unii compatrioți 86 au cerut chiar includerea lor pe lista produselor tradiționale (și protejate comercial), listă supusă aprobării Uniunii Europene... În privința mititeilor (ca și în multe alte preparate culinare), necazul este că
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
atât de viziunea asupra ansamblului sau de ordonarea datelor într-o structură probată cu argumente pertinente, cât și de fluența, subtilitatea expunerii. Istoria literaturii române moderne, primul curs publicat, fără să schimbe înfățișarea tradițională a epocii premergătoare anului 1848, ocolește primejdia unei tratări din perspectiva ideologiei dominante în anii ’60 ai secolului al XX-lea. P. oferă un comentariu, în linii mari personal, care se sprijină pe o reconstituire credibilă a fundalului istoric, pe alcătuirea unor serii de fapte și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288843_a_290172]