7,041 matches
-
trei „microportrete”, publicate în Pagini dunărene (Casa Regională a Creației Populare, Galați, 1964). Primul e al „tovarășului Alecu Crăciun, președintele gospodăriei colective din Băleni, raionul Bujor”, sub conducerea căruia „s-au obținut recolte bogate, îndestulînd hambarele oamenilor”; al doilea al profesoarei „Constanța Dumitriu din Romanu (raionul Brăila)”, „un exemplu ce se caracterizează prin entuziasm, pasiune pentru meseria aleasă dar și pentru activitatea cultural-artistică”; iar al treilea e al actorului Ion Lazu, interpretul lui Lenin din A treia patetică de N. Pogodin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
audă. De pildă, azi, în timp ce stăteam de vorbă cu C.Th. Ciobanu și Ion Roșu, G. a intervenit și a zis: „Ian să-i fac un prînz bun domnului Călin!”, apoi a relatat că, la Onești, a fost întrebat de o profesoară de română: „Cine mai e în redacție?” El i-a răspuns: „Cutare, Cutare și... Constantin Călin”. „Cum crezi că a comentat, cînd ți-a auzit numele?...” M-a privit și i-a privit și pe ceilalți, să vadă dacă le-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cutare și... Constantin Călin”. „Cum crezi că a comentat, cînd ți-a auzit numele?...” M-a privit și i-a privit și pe ceilalți, să vadă dacă le-a stîrnit curiozitatea. „Cînd eram studentă, i-am citit - i-a declarat profesoara - un articol în care îl înjura pe profesorul Agavriloaiei. De atunci, am refuzat să mai citesc vreun rînd cu semnătura sa...” „Ai scris un asemenea articol, că eu nu eram la «Ateneu» în vremea aceea?” „Da - i am spus -, e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Mmm, da, se pare că așa-i”, a admis, apoi a luat-o cătinel spre oraș. *O anomalie dureroasă: profesori care regretă că au ajuns profesori! Muncitorul simplu - spun ei - e mai bine plătit și mai fără de griji. Cît despre profesoare, multe dintre ele cred că situația lor e inferioară celei a vînzătoarelor din magazinele alimentare ori din aprozare. Mai ales cînd sînt suplinitoare. „Am o jumătate de normă - mi-a spus una -, mă simt o jumătate de om”. *Înfuriat de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o dată în plus, că aluziile alimentare au astăzi, la o parte a publicului, un succes aproape egal cu al celor sexuale. Dovada mi-a oferit-o un „text” de Calistrat Costin debordînd de vulgaritate, dar foarte gustat de învățătoarele și profesoarele aduse prin convocator la Sala „Ateneu”. Cînd, de pildă, autorul a spus într-un „vers” că mîncăm pește oceanic, au sărit să aplaude. Apoi cînd, mai la vale, a zis, zîmbind larg din fastuoasa-i barbă, că „la pescuit (de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
asortate cu spirite de revistă, sînt receptate ca probe de curaj moral și estetic. Sînt sigur, în conversațiile lor de mîine și de poimîine, rememorînd cît de „drăguță” a fost șezătoarea literară la care, vrînd-nevrînd, au asistat, doamnele învățătoare și profesoare le vor da o notă mai bună decît celorlalte poeme citite, ba se vor întinde cu aprecierile și mai sus, la opere de un alt rang, unde experiența lor de lectură e, pur și simplu, inoperantă. *N-am prea avut
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Un exemplu de acest fel mi-a dat recent Carol Isac. După o înmormîntare, a fost poftit la praznicul din casa defunctului. Acolo, s-a vorbit de toate, de la politică la sport, și chiar despre niscai aventuri extraconjugale. „O distinsă profesoară” a spus versuri din Arpagicul Anei Blandiana. Chemată la telefon, proaspăta văduvă era înspăimîntător de veselă. Lumea nu mai are - mi-am dat eu părerea - capacitatea de a discerne între „ceea ce se cuvine” și „ceea ce nu se cuvine”. Se vede
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
interpretare, dar nici una nu mi se pare a fi cea bună. *„Unde a încăput atîta idealism în mine, de am putut să-ți dau și ție!”, s-a mirat într-o zi Ioan Grigoriu („Jean”, pentru ai săi) în fața fiicei, profesoara Monica, necăjit că manifestă aceeași lipsă de „realism” ca și dînsul. O lipsă care merge uneori pînă la ignorarea celor mai elementare repere. De pildă, în vacanțe, ea trece pe la redacție. Curios, la plecare, de fiecare dată, o ia în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Orașul muzelor, apărut la Editura „Bucovina istorică”, Suceava, 2002, cu prefață de acad. Constantin Ciopraga, Îngrijit de poetul și ziaristul Constantin Severin, din Cetatea de Scaun. 17 Liliana Panait, prietenă și vecină a Doamnei Sofia Ionescu, În Fălticeni. A ajuns profesoară de română. Căsătorită cu un cunoscut inginer constructor, Chirculescu, cu care a călătorit prin peste 20 de țări europene, soțul cerând mereu să nu-și abandoneze familia. 524 rămân la școala din Fălticeni. I-am cerut mamei să mă trimeată
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
probabil prea mică spre a mi se spune, iar mai târziu nimeni În familie nu se mai oprea asupra unui episod atât de sinistru. V-am dat acest exemplu, mai sunt atâtea altele. Nu știam nici că mama a fost profesoară de franceză la Fălticeni În timpul războiului. În schimb, Îi cerusem detalii asupra revoluției bolșevice care o surprinsese la Odessa unde tata și cu ea se deplasaseră cu Senatul pe urmele bunicului. Mi-ați redat un trecut care nu trăia În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
IV.1983”. 554 MĂNESCU, Maria și Paul56 1 (Brașov, 23.VI.1981) Stimate Domnule Dimitriu, O fiică a Fălticenilor 57 a trecut În veșnicie. Îmi fac o datorie din a vă anunța această tristă veste Dv., care pentru D-na profesoară Maria Mihăilescu-Kalmicov58 Întruchipați sensibilitatea, cultura și tot ce a dat mai bun Fălticenii, orașul ei drag. Un accident stupid a curmat viața celei pe care am Îndrăgit-o și noi, și În a cărei robustețe sufletească am găsit Întotdeauna puterea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
după o scurtă revenire, când ne-a vorbit cu luciditate, a intervenit paralizia generală. În această situație s-a chinuit aproape trei săptămâni, fără a avea altceva viu decât ochii. Nu a mai 56 Prieteni din Brașov ai Mariei Mihăescu, profesoară, pictoriță și sculptoriță. 57 Profesoară și directoare a Liceului de fete din Fălticeni, artista Maria Mihăescu este autoarea Între altele - a bustului Maior Ioan din parcul Primăriei, În orașul natal. 58 Măritată prima dată - la Fălticeni - cu maiorul Costescu, artista
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ne-a vorbit cu luciditate, a intervenit paralizia generală. În această situație s-a chinuit aproape trei săptămâni, fără a avea altceva viu decât ochii. Nu a mai 56 Prieteni din Brașov ai Mariei Mihăescu, profesoară, pictoriță și sculptoriță. 57 Profesoară și directoare a Liceului de fete din Fălticeni, artista Maria Mihăescu este autoarea Între altele - a bustului Maior Ioan din parcul Primăriei, În orașul natal. 58 Măritată prima dată - la Fălticeni - cu maiorul Costescu, artista divorțează. Se mută la București
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bătrânilor trecători prin viața Fălticenilor! Bine că se mai găsesc astfel de oameni ca Dvs., care să poată face și binele acesta, să puie În ochii tineretului munca dezinteresată și devotată 61 Maria Mihăescu (n.1894, Fălticeni - m. 1981, Brașov), profesoară, pictor, sculptor. 62 Înainte de-a se Începe munca de organizare a unei „Galerii a oamenilor de seamă” la Fălticeni (aceasta a Început prin mutarea mea - de la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava la Complexul muzeal fălticenean În aprilie 1971), am
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Început prin mutarea mea - de la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava la Complexul muzeal fălticenean În aprilie 1971), am vizitat-o pe Maria Mihăescu Kalmicov la Brașov, știind că are documente și lucrări legate de activitatea sa de pictor, sculptor și profesoară cu merite recunoscute. Cu multă amabilitate mi-a pus totul la dispoziție. Beneficiam de recomandarea profesorului meu Vasile Ciurea, cu care artista a colaborat În anii tinereții sale, pe când era profesoară În orașul natal și avea expoziții personale. Urmăream să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lucrări legate de activitatea sa de pictor, sculptor și profesoară cu merite recunoscute. Cu multă amabilitate mi-a pus totul la dispoziție. Beneficiam de recomandarea profesorului meu Vasile Ciurea, cu care artista a colaborat În anii tinereții sale, pe când era profesoară În orașul natal și avea expoziții personale. Urmăream să realizez o micromonografie, În care să adun date semnificative, legate de prietenia cu personalități din oraș și din țară (Lovineștii ș.a.). 560 pentru bine și frumos! Vă doresc din tot sufletul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
70. Printre lucrările mele, tabloul „Flori” (50/35 cm.) a fost lucrat În ulei. Adresa d-nei cu portretul În cărbune are la casă nr. 62 (a fost greșala mea). D-ra de care se Îndrăgostise Dl. Chirescu 71, se numea Franc, profesoară de lucru. Fiul mijlociu al familiei Octav Lovinescu 72, se numea Octăvel 73. Abia acum mi-am amintit, dar aceste nici n-au fost atât de necesare, sunt fără importanță. Totul - În monografie - este În limita necesarului, interesant, decent și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fixa ea. Am arătat lui Tănăsescu Monografia. S-a bucurat când În ea a regăsit fotografia mătușei lui (Adela Scriban)89 și i-am spus că la Muzeu se găsește și fotografia mamei lui (...). Aștept zilele următoare pe Mărioara Ioachim, profesoară de l. franceză la Bacău, fiica lui Ioachim care ținea cantina de la Suha. Dl. Ciurea Îi cunoaște. La dosarul meu, am câteva diplome de avansare ale tatălui meu, cu scriere veche, ștampile vechi și format mare (...). Oare nu ar fi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
arhiplină, cu sute de fălticeneni, mobilizați prin telefon, de la om la om, prin grija lui Vasile Diaconița, fostul meu coleg de liceu de la „Nicu Gane”, deasemeni rezident În Capitală. Au fost de față prof. I.C. Chițimia, doamna Maria Luiza Ungureanu (profesoară și publicistă) ș.a. 612 Doresc să aflu numai despre sănătate și voie bună! Ca și la Dvs., timpul s-a schimbat, e foarte capricios, din care cauză și omenirea a devenit nervoasă și foarte obosită (...). E o minune că la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
au trecut, rândurile Dvs., mi-au trezit În suflet multe imagini dragi, pe care le credeam uitate. Nu e de mirare căci prezentul, pentru noi, care suntem mai În vârstă, nu-l mai trăim cu aceeași 154 Viorica Mihăilescu, violonistă, profesoară de muzică, născ. În zona Fălticeni. Fiica institutorului, muzicianului și scriitorului Ilie Mihăilescu. Sora celebrului violonist Aurel Mihăilescu, fost profesor la Liceul „N. Gane”. 155 Bine Înțeles, materialul documentar În legătură cu tatăl său, a fost Înregistrat la Galerie. Doamna nu știa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Băeșu (acuarelă), un portret al meu de Băeșu (creion) și alte amintiri care ar putea interesa „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni. Dar, ar trebui să le fotografiați aici. Nu le pot dona. În prezent, lipsește din București, cumnata mea, profesoară pensionară, Despina Teodorescu, care ar putea să vă furnizeze câteva date mai interesante. Când se va Întoarce acasă, voi căuta să-i expun problema care vă preocupă și să-i cer să vă trimită material. Cumnatul meu D-rul Marcel Nacu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de la deschidere, datorită faptului că Învățasem stenodactilografia singur, dintr-o revistă În care erau lecții-cheie ale profesorului Aurel Boia, sistemul Henri Stahl. Profesorul Boia organizase școala. Directoarea, doamna Csavosy Elena, aflând de la mine că cunosc dactilografia, a rugat-o pe profesoara Aurelia Botez (căreia Îi păstrez multă recunoștință, fiind o ființă bună la suflet) să vadă ce se poate face. A văzut 743 că sunt foarte trist, deoarece nu reușisem la examenul de admitere la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vorbit la Ministerul Învățământului cu un director general - Mișicu (l-am Întâlnit Întâmplător la Neptun În 1970), care a aprobat să mă Înscriu la secția de limbă germană, pe care n-o cunoșteam deloc!. La două săptămâni de la Începerea cursurilor, profesoara de germană m-a pus să declin substantivul „Arbeit” („munca”), și la plural. Mam Încurcat, spunându-mi să stau jos. Directoarea m-a chemat, Întrebândumă ce fac cu școala. I-am spus că școala stă pe loc, iar eu nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la secția de limba rusă. Erau 4 secții În școală: franceză, germană, engleză și rusă și se cerea știută limba străină la nivelul unui traducător!. La secția de franceză am cunoscut o strănepoată a unui domnitor Ghica. Ne-a fost profesoară la rusă soția ministrului Învățământului (nu-i mai rețin numele). Din note proaste nu ne scotea. Cea mai mare a fost 7, de care m-am Învrednicit și eu o dată! Venea Îmbrăcată foarte elegant, adusă cu limuzină „ZIL”, a ministrului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și o soră a ei de tată, căreia Îi zice Maria Millo, cu care eu sunt puțin rudă. Mama ei a fost soră cu col. Dubert, soțul sorei mamei mele. Cea mai mică din fetele pr. V. șoldănescu: Țața Aglaia, profesoară de desen la Iași. D-na Brăiloiu este f.f. bolnavă. Are zilele numărate. Nu primește pe nimeni. O Îngrijește Însă Maia Millo, care de asemenea este greu de văzut acuma. Dacă se face timpul frumos și dacă vei veni În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]