6,888 matches
-
între ianuarie 1937 și mai 1942, condusă de Titus Cergău. Rubrici: „Cărți noi”, „Însemnări”, „Reviste”, „La redacție”, „Artiști dobrogeni”. Numărul versificatorilor este mare: Gr. Sălceanu, I. Dumitrescu-Frasin, Titus Cergău, Ada Val, Em. Papazisu. Proză semnează M. Pricopie, Al. Gherghel ș.a. publicistică - Ioan Micu (Panait Cerna), Roman Secăreanu (Poezia princiară a lui Radu Gyr), I. Simionescu (Dobrogea românească), N. Iorga (Istoria Dobrogei). Apar traduceri din poezia lui Al. Blok, Baudelaire, Petőfi și din scrierile lui Ovidiu, căruia i se dedică numărul 9-10
GANDURI DE LA MARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287154_a_288483]
-
prin gaura cheii”, „Planetă cu picanterii istorice”, „Perle de presă”, „Din dosarele închise ale revoluției”, „Misterele Bucureștilor”, „Geografia că o lacrima”, „Policier”. Semnează versuri Ștefan Aug. Doinaș (Există), Ion Pantazi, Nicolae Rotaru, Cornel Balaban ș.a., proza - Tudor Negoiță, I. Vianu, publicistica - Ion Dorin Brădeanu, H. Lera, Vasile Băran, Ion Dodu Bălan, Arcadie Donos, Elis Râpeanu, Dumitru Bălăeț, Narcis Zărnescu, Ovidiu Trăsnea ș.a. George Chirilă publică reportaje. Alți colaboratori: Claudiu Iordache, V. Auerbach, Tr. Rus, Remus Botar. D.B. GÁLDI László [Ladislau] (20
GALAXIA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
a plătit pentru el cu 42 de ani de exil. În 1952, începe să tipărească fragmente din alt roman, Pasărea furtunii, cu un conflict și în stilul realismului socialist, dominant atunci. Câteva pagini de evocare rămân. Are o intensă activitate publicistică în revistele vremii, unde justifică ideologia regimului comunist și tezele lui privitoare la literatură. Pasărea furtunii apare, în volum, în 1954. Tot acum, D. publică volumul de articole Despre viață și cărți (cu însemnări din perioada 1948-1954) și fragmente epice
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
ca redactor la Editura Minerva, unde între 1979 și 1989 a coordonat seria „Introducere în opera lui...”. Din mai 1990 încearcă și o experiență de editor particular, cu o editură cu profil enciclopedic. Debutează în revista „Viața studențească” (1968) cu publicistică pe subiecte culturale, din 1969 colaborând cu cronici și articole literare la „Viața românească”, „Universitas”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Dreptatea”, „România liberă”, „22”, „Cotidianul”, „Zum” (New York). A fost distins
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]
-
, Aurel (5.VII.1929, Turnu Măgurele), prozator. Absolvent, în 1953, al Academiei de Științe Economice din Leningrad, în 1967 își ia doctoratul în economie; funcționează apoi ca economist, iar în perioada 1969-1974 ca redactor-șef al „Gazetei finanțelor”. Debutează publicistic în „Tribuna” (1963). Încă de la început, D. se dovedește un prozator preocupat de probleme sociale contemporane, descriind conflicte ce pot lua naștere într-o colectivitate dominată de lașitate și conformism. Primul volum, Miss ’65 (1967), alcătuit din schițe și nuvele
DEBOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286710_a_288039]
-
Paul Davidovici, avocat; este frate cu scriitoarea Victoria Dragu. A urmat Liceul Militar din Breaza și Câmpulung Moldovenesc, Școala Militară de Aviație de la Buzău și Academia Militară din București. A fost pilot de vânătoare, obținând gradul de locotenent-colonel. A debutat publicistic în „Viața militară” în 1968, și editorial, cu volumul Caii de la Voroneț (1974), al cărui manuscris fusese premiat în 1973 la concursul anual de debut al Editurii Eminescu. În scurtul răstimp cât i-a fost dat să trăiască (un accident
DAVIDOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286706_a_288035]
-
DEȘTEPTAREA, săptămânal literar, științific și umoristic apărut la Lugoj de la 25 decembrie 1879 până la 7 aprilie 1881. Redactor responsabil a fost Iosif Tempea. Modesta gazetă lugojeană încearcă, printr-un material publicistic și literar destul de variat, să contribuie la „cultivarea și petrecerea poporului român”. Pentru îndeplinirea acestui scop, D. publică sau republică poezii de V. Alecsandri, mai ales dintre cele cu caracter patriotic, versurile lui Petre Dulfu sau ale versificatorului local Pachomie
DESTEPTAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
scriu articole despre trecutul Blajului, despre șezătorile patriotice de la Târnăveni, Blaj, Sebeș, Orăștie, Deva, despre scriitorii moților. Sunt recenzate cărți de Liviu Rebreanu (Crăișorul), V. Copilu-Cheatră (Lângă hotare), iar la capitolul proză apar texte de Fatma, V. Copilu-Cheatră, M. Dunin. Publicistică semnează V. Netea, Ion Apostol Popescu, Liviu Ardelean, I.V. Munteanu ș.a. M.Pp.
DETUNATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
Popa, Neîndurătoarea rază a lucidității, CC, 1991, 8-9; Al. Cistelecan, Între scenografie și parabolă, F, 1992, 10; Ștefan Melancu, „Urechea de cârpă”, APF, 1993, 6; Ioan Holban, Apocalipsa într-o lume de hârtie, CRC, 1994, 1; Ioana Pârvulescu, Iașii în publicistică, RL, 1994, 3; Negoițescu, Scriitori contemporani, 146-148; Horea Poenar, Nichita Danilov sau Luciditatea adâncului, ST, 1995, 4-5; Adrian Dinu Rachieru, Nichita Danilov: un „psalmist expresionist”, LCF, 1995, 44; Liviu Leonte, Alegorii și parabole, CRC, 1996, 1-2; Gh. Grigurcu, Îngerul narcisiac
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
numele său avea o certă notorietate, romanele semnate de el bucurându-se de succesul de librărie care a dus la multe reeditări între 1930 și 1946. Fără colaborări în periodicele vremii, puțin comentat, rareori intervievat, D. se face prezent în publicistică doar prin schițele despre tipuri și moravuri literare din Cartea cu minciuni (1936), o viziune comună, dar exprimată cu umor, asupra tagmei scriitoricești. Primele lui romane sunt încercări de valorificare epică a unor recente evenimente istorice. Anumite aspecte, cu accent
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
urmărite cu atenție, fervoarea critică a tinerilor comentatori atingând adesea cotele polemicii înverșunate și ale pamfletului. Informații privind actualitatea culturală și literară autohtonă și europeană, cronici muzicale, plastice și literare, notițe și știri teatrale, o consistentă rubrică bibliografică se adaugă publicisticii politice. I. Nenițescu (semnează și Isn.) își publică aici câteva poezii (Moartea lui Decebal ș.a.). C. Dimitrescu-Iași dă articole politice, adevărate analize, în care cel ce aderase încă din 1878 la Junimea se delimitează, politicește, de Titu Maiorescu sau de
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
gimnaziul din Blaj (profesorii de aici i-au schimbat numele din Pop în Densușianu), iar între 1860 și 1864, Academia de Drept din Sibiu. Din 1864 s-a stabilit ca avocat la Făgăraș, devenind conducătorul opoziției politice din localitate. Activitatea publicistică, începută încă de când era la Blaj, la gazetele „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Amicul școalei”, „Aurora română”, cu articole politice, poezii, traduceri și articole de critică literară, este continuată și la almanahul „Muza românească”, la „Concordia”, „Albina”, „Familia”, „Federațiunea
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
-se definitiv la Iași. Ocupă aici Catedra de limba latină la Universitate și, din 1883, și pe cea de limba română. Întemeiază în 1893 „Revista critică literară”, sprijinit de fratele său, Nicolae Densușianu, și de fiul său, Ovid Densusianu. În publicistică, a mai semnat cu pseudonimele Radu Năsturel, Radu Calonfirescu, I. Corban și N. Berea. D. a fost unul dintre primii critici de profesie din literatura română, asupra căreia s-a aplecat cu perseverență și convingere. Bun cunoscător al literaturilor clasice
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
de secție la ziarul „Înainte” din Craiova (1966-1974), redactor și redactor-șef adjunct la „Ramuri” (1974-2003). Din 2002 este cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și profesor la Facultatea de Filologie, secția teatru, din Craiova. A debutat publicistic în „Viața studențească” în 1963 și editorial în 1976, cu volumul de reportaje Timpul din ziduri. A colaborat la „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Suplimentul literar al «Scânteii tineretului»”, „Teatrul”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Spirit românesc”. Rezultat al unor călătorii în
DIACONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286746_a_288075]
-
1995, la publicațiile pentru străinătate, după care este redactor la Societatea Română de Radio. A debutat (prezentată de Geo Dumitrescu) cu opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. cu versuri, proză, traduceri, comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de Emil Botta. Poezia sa dezvăluie de la început o
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
publicată în „Familia”. Studiul marchează o apropiere de ideologia naționalistă, mai evidentă încă în articolele publicate în „Vremea”, multe referitoare la „iudaizarea” presei și a literaturii române, articole strânse apoi în broșurile Naționalismul în presă (1938) și Primejdia iudaică (1939). Publicistica intensă nu-i diminuează însă activitatea de creație. La intervale regulate dă în „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Familia”, mai târziu în „Curentul magazin” și în „Revista română”, grupaje ample, aparținând poemului Cântecul Omului, din care se tipăresc Helada (1935
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
se ocupă în totalitate de literatură, sub titlul Iară n-avem roman?, apare în octombrie 1995. George Pruteanu susține până la mijlocul lui 1998 o „Cronică literară de tranziție”, în care se oprește cu precădere asupra literaturii de frontieră (memorialistică, jurnale, publicistică); rubrica va fi înlocuită de un „Bon de lectură” semnat prin rotație de mai multe nume. Un dosar „Eminescu”, îngrijit de Cezar Paul-Bădescu în numărul 265 din 1998, își propune să rediscute locul ocupat de poet în imaginarul colectiv. Se
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
în filosofia românească interbelică. Colaborează la „Viața românescă”, „Jurnalul literar”, „Universul cărții”, „Literatorul”, „Manuscriptum” ș.a. Preocupat de filosofia sistematică și de istoria filosofiei, dar și - într-un mod devenit cu timpul precumpănitor - de confluența dintre filosofie, istoria literaturii, istoriografia și publicistica/eseistica literară, D. a editat lucrări biobibliografice, de terminologie și documentaristică filosofică și sociologică, dintre care unele, precum C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie (2000), Dicționar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga (2000), Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic (2000
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
istoriei literare. Activitatea în care s-a remarcat cu precădere, prin nu puține realizări de referință, este cea de editor, căruia i se datorează recuperarea asiduă, în premieră, și cu deosebit impact la începutul anilor ’90, mai cu seamă a publicisticii și eseisticii unor personalități interbelice proeminente, printre care Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Ion Petrovici, Mihail Antoniade, Dumitru C. Amzăr. Câteva dintre consistentele antologii de publicistică - Emil Cioran, Singurătate și destin (1991), Mircea Vulcănescu, Dimensiunea
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
impact la începutul anilor ’90, mai cu seamă a publicisticii și eseisticii unor personalități interbelice proeminente, printre care Mircea Vulcănescu, Constantin Noica, Emil Cioran, C. Rădulescu-Motru, Nae Ionescu, Ion Petrovici, Mihail Antoniade, Dumitru C. Amzăr. Câteva dintre consistentele antologii de publicistică - Emil Cioran, Singurătate și destin (1991), Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței (1991), Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian (1992), ca și versiunea, reîntregită, după manuscrisul original, cu capitole absente în prima tipărire din Despărțirea de Goethe (2000) sau cea
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
Echilibrul spiritual, pref. edit., București, 1998, Despărțirea de Goethe, București, 2000; Grigore Popa, Jurnal metafizic, postfața edit., București, 1998, Pentru tine, Sfântă Transilvanie (Poezii), București, 1998; C. Rădulescu-Motru, Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, pref. edit., București, 1999, Publicistică politică, pref. edit., București, 2002, Caracter și destin. Conferințe la radio. 1930-1943, pref. edit., București, 2003; Nae Ionescu, Opere, I, VI-VII, pref. în colaborare cu Florica Diaconu, București, 1999-2002 (în colaborare cu Dora Mezdrea); Dumitru C. Amzăr, Gând, cuvânt
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
Vulcănescu, LAI, 1992, 19; Florin Grigoraș, „Logos și eros”, „Universul cărții”, 1992, 4; Octavian Soviany, „Dimensiunea românească a existenței”, „Universul cărții”, 1992, 4; Z. Ornea, Filosoful Nae Ionescu, RL, 1993, 21; Ornea, Portrete, 191-195; Z. Ornea, Al doilea volum din publicistica lui Noica, RL, 1997, 1; Jean Dumitrașcu, Mircea Vulcănescu și editorul său, ARG, 2002, 15; Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru, intelectualii și politica, ALA, 2003, 622. G.O.
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
fost studentă la Facultatea de Filosofie, secția ziaristică a Universității din București. Angajată redactor la ziarul timișorean „Drapelul roșu” (1955-1957 și 1962-1972), la Studioul Teritorial de Radio Timișoara (1957-1962), funcționează din 1972 la revista „Orizont”, până la pensionare (1980). A debutat publicistic în 1952 în „Luptătorul bănățean”, cu o cronică semnată Valentina Cocișiu. De-a lungul anilor a colaborat la „Scrisul bănățean” (frecventând și cenaclul tinerilor creatori grupați în jurul revistei), „Orizont”, „Tribuna”, „Familia”, „Transilvania”, „Cronica”, „Reflex”, „Paralela 45” (supliment al ziarului „Renașterea
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
fi tipărit la București în 1929. Urmează tot un roman, Apele mici (1914), interzis de autoritățile rusești, iar în 1915 culegerea de nuvele Floare amară (transpunerea în românește aparținând tot lui G.M. Ivanov, se publică în 1930) și volumul de publicistică Funingine și fum (1915). Dintre nuvelele apărute în revistele din România, rețin atenția cu deosebire Marele Archimedes („Viața românească”, 1922), surprinzătoare proiecție preorwelliană a societății sovietice din primii ani, În drum spre Emaus („Dreptatea”, 1921), Părintele Maurichie („Flacăra”, 1922), Anticrist
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
Iași a Academiei Române, se impune curând ca un bun specialist în domeniul istoriei literare. Din 1994, devine coresponsabil al Departamentului de istorie literară, iar din 2002 este cercetător în cadrul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. În publicistică, s-a manifestat cu oarecare parcimonie, dar niciodată fără relief. Cu studii, articole, cronici și recenzii a colaborat la „Anuar de lingvistică și istorie literară” (unde debutează în 1965, fiind între 1988 și 1996, în colegiul de redacție), „Iașul literar
DRAGOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286852_a_288181]