7,041 matches
-
nord-est. Religia romano-catolică a fost reinstaurată în majoritatea acestor zone. Până în 1585, Atwerp —la acea vreme cel mai mare oraș din Țările de Jos— a căzut în mâinile spaniolilor, ceea ce a făcut ca peste jumătate din populația sa să se refugieze în nord. Între 1565 și 1590 populația orașului Antwerp a scăzut de la 105000 la 40000 de locuitori. În 10 iulie 1584 Wilhelm de Orania a fost asasinat de un susținător al lui Filip II. El a fost urmat ca lider
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
sud a rămas sub control spaniol. Datorită conducerii aproape neîntrerupte a separatiștilor predominant calviniști, majoritatea populației din provinciile de nord s-a convertit la protestantism în următoarele decade. Sudul, sub stăpânire spaniolă, a rămas puternic catolic; cei mai mulți protestanți s-au refugiat în nord. Spania și-a menținut o prezență militară importantă în sud, pe care o putea folosi și împotriva Franței. Cu războiul decurgând nd foarte devreme.lor, Provinciile Unite au căutat ajutor de la regatele Franței și Angliei. Olandezii chiar au
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
conflictul s-a ascuțit când republicanii au înaintat „Rezoluția tăioasă”, permițând orașelor să ia măsuri împotriva gomariștilor. Prințul Mauritius l-a acuzat pe van Oldenbarnevelt de trădare, l-a arestat, iar în 1619 l-a executat. Hugo Grotius s-a refugiat părăsind țara, după ce a evadat din castelul Loevestein unde executa pedeapsa de închisoare pe viață. Negocierile pentru încheierea păcii au continuat pe toată durata armistițiului. În două chestiuni majore nu s-a ajuns la un acord. Prima, cererea spaniolilor de
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
a Bithyniei. Începutul domniei lui Commodus și represiunea consecutivă conjurației conduse de Lucilla (sora mai mare a lui Commodus), au condus la trecerea lui Didius Iulianus într-o perioadă de dizgrație. S-a îndepărtat de viața publică și s-a refugiat în proprietățile sale de la Mediolanum. Când împăratul Pertinax este asasinat de Garda Pretoriană, Didius Iulianus, împins de apropiații săi, revendică tronul. Se duce în tabăra pretorienilor, dar se izbește de socrul lui Pertinax, Titus Flavius Sulpicianus, care revendică și el
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
mai mult către propriile teritorii. Pe masura ce trupele sovietice se apropiau, un număr mare de basarabeni încep să-și părăsească baștina pentru a nu intra încă o dată sub oblăduirea comunistă. După unele estimări câteva sute de mii de oameni s-au refugiat dincolo de Prut, scriu cei de la istoriesicultura.ro. Înlănțuirea unui popor Însă, nu le-a ajutat la nimic. Întoarcerea armelor din 23 august 1944 marchează începutul ocupației sovietice și în restul României, iar guvernul comunist al lui Petru Groza recunoaște trei
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
care îi este refuzat întrucât, în ciuda abuzurilor și persecuțiilor suferite de noile partide, Român era privit cu mare simpatie în toate Cancelariile occidentale. Pleacă mai departe în Belgia unde cere al doilea azil politic și este trimis în lagărul de refugiați de la Nasogne pentru a aștepta rezolvarea cazului. În continuare, văzând că autritatile belgiene tergiversează rezolvarea azilului politic, Adrian Manolache face demersuri de a emigra în Canada, lucru care îi reușește după aproape doi ani de chin și încercări disperate de
Adrian Manolache () [Corola-website/Science/305288_a_306617]
-
Lvov, Beghin a fost arestat de sovietici, care invadaseră la rândul lor Polonia dinspre est. I s-a dat drumul, și s-au îndreptat atunci spre Vilnius, care fusese atunci alipit la Lituania, din inițiativa Uniunii Sovietice. La Vilnius se refugiaseră numeroși membri ai Betar din Polonia și Beghin a continuat încercările de a-i organiza pentru emigrare în Palestina. În fața mai multor mii de cereri autoritățile britanice au fost dispuse să elibereze certificate pentru emigrarea a numai două persoane. Beghin
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
pînă în 1945, Sfîntul locaș a fost pustiu. După război vine să slujească la biserica din Cucuietii Vechi, preotul Matveenco, care nu avea familie și s-a aflat aici pînă în 1953, cînd biserică a fost închisă. Preotul Matveenco se refugiază în Ucraina, unde este ucis mișelește. Aproape 36 de ani, biserica din satul Cucuieti, ca și multe altele a fost distrusă și pustiita. Pe parcursul acestor ani creștinii mergeau la biserica din s.Danu raionul Glodeni care, spre marea fericire, n-
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
2004-2008 după ce a candidat pe listele PRM în județul Argeș. a fost, de asemenea, secretar de stat, fără apartenență politică, la Ministerul Culturii, în Guvernul Văcăroiu. Mihai Ungheanu s-a născut la 17 martie 1939, la Slobozia, părinții săi fiind refugiați din Ardeal. A absolvit, în 1963, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București, devenind imediat doctorandul profesorului Alexandru Piru. Și-a dat doctoratul în "Istoria Literaturii Române" în 1983. La începutul carierei a colaborat la "„Viata studențească”" și
Mihai Ungheanu () [Corola-website/Science/305337_a_306666]
-
de soldați germani, (ajutați în scurtă vreme de 40.000 de rezerviști), au înăbușit rapid rebeliunea. A urmat represiunile germane, circa 2.500 de răsculați polonezi au fost executați prin împușcare sau spânzurare. Aproximativ 22.000 de polonezi s-au refugiat în Polonia vecină. Represaliile au încetat în momentul în care trupele aliate au fost aduse pentru reinstaurarea ordinei, iar refugiații au putut să se reîntoarcă la locuințele lor. A doua insurecție sileziană (în limba poloneză: "Drugie powstanie śląskie") a fost
Insurecțiile din Silezia () [Corola-website/Science/305386_a_306715]
-
șef politic, fapt recunoscut în Diplomă imperiala din 11 decembrie 1690: ""Toți să se supună arhiepiscopului, capul lor bisericesc, și în cele duhovnicești și în cele lumești"". Înainte de pacea de la Belgrad (1739), un al doilea grup de sîrbi s-a refugiat, sub conducerea patriarhului Arsenie al IV-lea, în Imperiul habsburgic. Numărul sîrbilor a crescut, iar rolul lor în Imperiu a început să fie mult mai important. Deși războaiele ruso-austro-turce din secolul al XVIII-lea au afectat Șerbia, întotdeauna poporul sîrb
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
dugheana bunicului, ticsită de ulcele de lut ars, opaițe, amfore, sticluțe irizate, figurine ciobite, descoperite în săpăturile străvechiului Tomis, totul era făcut să incinte, să neliniștească, să tulbure, să șlefuiască sufletul unui copil". Familia Marcoff locuiește în Constanța până în 1916, refugiindu-se în timpul războiului la Brăila, apoi la București. Clasele primare începute la Constanța sunt continuate în orașele în care familia se stabilește. Urmează la București Facultatea de Drept, luându-și licența în 1931. Încă din timpul studenției începe să lucreze
Cella Serghi () [Corola-website/Science/305390_a_306719]
-
după arestarea regelui Francisc, a întrerupt alianța cu Carol Quintul, aderând Ligii de la Cognac. Ca urmare, în anul 1527 trupele imperiale au cucerit și prădat Roma ("Asediul Romei", "Sacco di Roma"). Clement al VII-lea, la rândul lui, s-a refugiat atunci prin "Pasajul Borgo" în Castelul Sant'Angelo care a fost asediat de adversarii lui un timp îndelungat. Fiind amenințat și cu asasinarea Catarinei de´Medici, s-a predat până la urmă. După arestarea papei, toată familia de Medici a fost
Papa Clement al VII-lea () [Corola-website/Science/305439_a_306768]
-
Nobili" din Ravenna, dar, la cererea să, a intrat, la vârsta de 14 ani, la 2 octombrie 1756, în "Abația benedictina Santa Maria del Monte de la Cesena", unde a fost admis novice, sub conducerea lui "dom Gregorio Caldarera". s-a refugiat cu succes în anul 1808 prin coridorul secret al "Pasajului Borgo" dintre Vatican și fortificația învecinată Castelul Sant'Angelo, pentru a scăpa cu viața la asediul Vaticanului de către trupele lui Napoleon Bonaparte.
Papa Pius al VII-lea () [Corola-website/Science/305446_a_306775]
-
Snow Red Star Over China - Steaua roșie deasupra Chinei. După 1945, războiul civil s-a apropiat de sfârșit și, în ciuda unor succese inițiale ale Kuomintangului, comuniștii au ieșit învingători. Kuomintangul a fost nevoit să părăsească China Continentală și să se refugieze pe câteva insule, în special pe insula Taiwan. Victoria comuniștilor a marcat începutul revoluției chineze, în timpul căreia Mao a proclamat la Beijing înființarea Republicii Populare Chineze pe 1 octombrie 1949. PC Chinez este unul dintre cele trei centre de putere
Partidul Comunist Chinez () [Corola-website/Science/303474_a_304803]
-
est, în Gaza, și spre nord de-a lungul coastei estice a Mediteranei, în Liban, Siria și Palestina, lovind orașele Ashkelon, Accra, Ierusalim, Sidon, Damasc, Homs și Alep. În 1348-49, boala s-a răspândit până în Antiohia. Locuitorii orașului s-au refugiat spre nord, mulți dintre ei murind în timpul călătoriei, dar infecția se împrăștiase deja în Asia Mică. Mecca a fost infectată în 1349. În același an, și în orașul Mosul a avut loc o epidemie masivă, iar Bagdadul a suferit o
Moartea neagră () [Corola-website/Science/303465_a_304794]
-
confruntările dintre partidele nobiliare ardelene, dintre pretendenții la tronurile Țărilor Române. Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un permanent du-te-vino de oști, căpetenii (inclusiv sultanul), de suite militare sau nobiliare, solii străine. La Timișoara s-au refugiat și au căutat să obțină sprijin militar diferite căpetenii nobiliare filo-turce, care râvneau la tronul Transilvaniei. Tot de aici încercau să primească ajutor și unii pretendenți la tronul Țării Românești și chiar al Moldovei. Ca reședință de vilayet (elayet), Timișoara
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
raționalizare a consumului. În iunie 1944 războiul se răspândește pâna la Timișoara. În noaptea de 16/17 iunie are loc primul bombardament efectuat de Aliați asupra orașului. Au fost aruncate atunci doar bombe incendiare. Locuitorii, instruiți din timp, s-au refugiat în adăposturi, suferind pierderi minime. În zilele următoare, bombardamentele se repetă cu intensitate sporită; se aruncă bombe incendiare și explozive, fiind provocate pierderi materiale și umane. Bombardamentul din 3 iulie a fost cel mai violent și devastator. În valuri succesive
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
Cavalerie Română. Cu mari pierderi în tehnică și oameni, se apropie de periferiile orașului. În 16 septembrie, tancurile germane intră în Chișoda, Giroc, Ronaț, Mehala, Freidorf, Fratelia. Un cerc de foc se strânge în jurul Timișoarei. O parte din populație se refugiază spre Lugoj. Apărătorii români rezistă, resping asalturile inamice cu sacrificiul a 352 de ostași și ofițeri. Timișoara nu a putut fi cucerită. Luptele au continuat și în zilele următoare, dar bătălia pentru Timișoara a fost câștigată definitiv de Armata Română
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
tot pământul vărului său Dumitru, fiul lui Voinea Măgheriu, ca martori fiind, trecuți pe două coloane, toate rubedeniile în viață ale protopopului. Războiului ruso-turc din anii 1769-1774 transformă Oltenia în câmp de luptă și obligă pe protopopul Ioan să se refugieze în Transilvania. Cu prilejul acestor lupte din 1770, se evidențiază fratele lui Ion, Șerban Măgheriu, ofițer în armata țaristă, ridicat la rangul de "porojnic" (locotenent) datorită faptelor sale de arme, încredințându-i-se comanda unui corp militar format din voluntari
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
epocii. Tot în 1820, Anton Pann se căsătorește cu o fată săracă, pe nume Zamfira Agurezan. Din această căsătorie va avea un fiu, Lazăr, ajuns destul de târziu preot la Biserica Sfântul Visarion din București. În timpul anului 1821 Anton Pann se refugiază la Brașov, după modelul boierilor, adăpostindu-se pe lângă biserica Sf. Nicolae din Schei, unde cânta la strană. Aici îl va cunoaște pe Ion Barac, celălalt colportor, traducător și tipograf de cărți populare din orașul de sub Tâmpa, cu care va lega
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
de NKVD, fiind învinuit că în 1932 a devenit membru al societății „Renașterea refugiaților de peste Nistru”, fiind unul dintre liderii acestei organizații și unul dintre cei mai activi membri în perioada 1932, când s-a înregistrat un număr mare de refugiați de peste Nistru. Un alt cap de acuzație a fost că s-a manifestat drept liderul ideologic al organizației și că a susținut alipirea RASS Moldovenești la România, prin crearea unui stat românesc de la Tisa până la Bug și că a denigrat
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați (din 1831), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească în anul 1848, apoi, temporar, "comandant general" al trupelor revoluționare din Țara Românească. La 10 octombrie/28 octombrie 1848, Magheru s-a refugiat în Transilvania, iar de acolo la Triest și în cele din urmă la Viena. În 1857 s-a reîntors în Țara Românească, unde a redevenit activ politic. era descendent unei familii transilvane stabilite în Oltenia.. Haiduc celebru din zona Băileștiului
Gheorghe Magheru () [Corola-website/Science/300004_a_301333]
-
spectaculozitate, care putea părea din exterior un proces birocratic și lipsit de rezultate notabile. Această stare de lucruri avea să fie recunoscută chiar și de adversarii săi politici. Astfel Nicolae Iorga, criticând lipsa de energie a unor membri ai guvernului refugiat la Iași, le contrapunea o excepție: „"Vintilă Brătianu în sfârșit, își îndeplinește cu o perfectă conștiinciozitate de bătrân birocrat îndatoririle exterioare"”. Iar generalul Averescu afirma în 1920 că „"Aveam în capul Ministerului de Război un civil [Vintilă I. C. Brătianu n.
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
spaniolă) este o fortăreața din secolul XV situată în satul Sân Sebastian de La Gomera (Insulele Canare) (Spania). Este vorba de un edificiu de tip militar. A fost construită de către Hernan Peraza el Viejo între 1447 și 1450, în el s-au refugiat elitele feudale din insula în timpul răscoalei gomerilor. Dintre turnurile construite în timpul cuceririi insulelor Canare (Añaza, Gando, etc.), este unică care se conserva în actualitate. Este de stil gotic târziu, are o formă prismatica, cu 15 m înălțime și aproximativ 40
Turnul Contelui () [Corola-website/Science/312994_a_314323]