7,552 matches
-
mijlocii în fața intrării în mediul lor a unor oameni din cetatea în care trăiesc și ei este cu atât mai vizibilă cu cât ele se consideră la rândul lor respinse de populațiile "gentrificate", care ignoră temerile pe care ele le resimt pentru securitatea lor și constrângerile de a se deplasa la care sunt supuse. Jacques Donzelot insistă astfel pe faptul că numai în măsura în care acești periurbani vor putea spera să acceadă la serviciile urbane de care dispun gentrificații vor accepta o coborâre
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
studii în domeniu relevă că, de fapt, și impactul migrației asupra nivelului salarial din țările de destinație este destul de marginal (Friedberg și Hunt, 1995, Brucker, 2002, ILO, 2004 ș.a.). În fapt, creșterea disponibilului de forță de muncă din imigrație se resimte mai ales în domeniul ratei șomajului (populațiilor autohtone) din țările în care nivelul salariilor este relativ inflexibil. Totuși, și în acest domeniu studiile relevă că, prin creșterea consumului de bunuri și servicii, ca urmare a prezenței unui număr mare de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
confundat instituțiile naționale cu cele străine corespunzătoare; până și limbajul folosit de aceste clase în desemnarea unor asemenea instituții s-a impregnat de noțiuni străine, rezultatul fiind că în domeniul vieții și al afacerilor, precum și în cel al științelor, se resimte adeseori lipsa unor termeni care să explice raporturile naționale. Aceasta este una dintre cele mai dificile probleme ale științei ruse, de a reda termenilor care desemnează instituțiile naționale semnificația lor primitivă și naturală, eliminând toate interpretările ce derivă din noțiuni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
constă în faptul că populațiile slave au înaintat încontinuu spre nord și spre răsărit, agricultura itinerantă desfășurându-se pe un teren ce își schimba în permanență configurația: „Încă și astăzi mai poate fi remarcat slabul atașament pe care rușii îl resimt față de țara pe care o locuiesc și față de pământul pe care îl cultivă temporar. Veritabila lor existență constă în a călători fără oprire și în toate direcțiile; ei au obiceiul de a călători cu un lung șir de căruțe și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
bagajul și sunt mereu dispuși să pornească spre cele mai îndepărtate provincii pentru a fonda colonii, cu condiția ca întreaga obște să ia parte la emigrare și să rămână în societatea părinților și vecinilor lor. Singurul regret pe care îl resimt în asemenea situații este acela de a nu mai avea clopotul satului lor și mormintele strămoșilor”(Haxthausen, 1853, vol. III, 148-149). La români hotarele sătești nu se schimbau, cele mai vechi documente scrise considerându-le ca datând din vremuri imemoriale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
spus chiar el că nu s-a uitat niciodată fără silă la nefericitele victime ale prostituției publice; dar nu-și făcea din asta un merit, pentru că se credea mai vinovat față de societate: era făcut să inspire pasiuni și să le resimtă la rândul său. În Olanda avusese o relație strânsă cu o femeie de inimă care se trăgea dintr-o familie respectată și care își legase soarta de a lui, sub imperiul unei pasiuni mai puternice decât toate chibzuințele de pe lume
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
aceste afecțiuni individuale le sugerează opiniile; alteori, opiniile lor sunt cele care le călăuzesc în alegerea celor cu care se aliază. Dar, chiar și în acest din urmă caz, cum ele au, prin esența lor, nevoie de a iubi, ele resimt curând pentru cei cu care s-au aliat o afecțiune vie, și astfel atașamentul creat la început de opinie reacționează asupra ei și o face și mai violentă. Dar dacă Julie a avut spirit de partid, chiar acesta nu servea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
mă pot pro nunța cu certitudine asupra temerilor pe care o moarte sigură i le va fi inspi rat. Niciodată această idee nu s-a prezentat într-o mani eră pozitivă și directă spiritului ei; cred însă că ar fi resimțit o durere vie și profundă: poate ideea aceasta va produce mirare. Lipsită de copiii ei, în singurată pe pământ, având în același timp un suflet energic, de bună seamă inaccesibil fricii, și un suflet sen sibil pe care atâtea pierderi
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
fie implementate la nivel microsocial; b) Cum se operează schimbarea? Are loc brusc, în manieră continuă sau discontinuă? Nu există un tipic al derulării schimbărilor. Indiferent de natura sau ritmul lor, acestea antrenează rezistențele la schimbare și, aspect important, sunt resimțite în mod diferit de indivizi și organizații, funcție de așteptările acestora, sau de capacitatea lor de adaptare la schimbare; c) Ce cauze, ce forme, ce condiții permit explicarea schimbării? De cele mai multe ori, atunci când se declanșează procesul schimbării are loc o analiză
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cu cât școala va fi mai preocupată de prospectarea viitorului, cu cât se vor anticipa mai multe variante de evoluție, cu atât schimbarea va fi mai simplă, mai precisă și, în final, mai eficientă. Ea nu va mai putea fi resimțită ca un moment de dezechilibru, ci ca un proces firesc în evoluția școlii. Promovarea acestui principiu la nivelul general al sistemului educațional, sau la nivelul școlii, demonstrează starea de conștiință, capacitatea de reflecție asupra planului și de elaborare a unui
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
schimbării, este direct dependentă de valența pe care o atribuie acesteia, de așteptările față de schimbare. Deși puternic marcate afectiv, cele două variabile influențează considerabil nivelul implicării personale. Atât timp cât schimbarea este puternic valorizată individual și, mai mult, reprezintă un moment așteptat, resimțit ca necesitate, vom putea miza pe o implicare totală a oamenilor în promovarea schimbării. Motivația și schimbarea reprezintă două elemente aflate într-o relație de condiționare reciprocă. Pe de o parte, operaționalizarea și implementarea schimbării educaționale sunt direct dependente de
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
poate permite să rateze această oportunitate. Pentru aceasta se cuvine a conștientiza faptul că aplicarea unor strategii necorespunzătoare este la fel de păguboasă ca și absența totală a acestora. Adoptarea strategiilor schimbării trebuie să-și găsească determinarea internă și nu să fie resimțită ca o constrângere exterioară, a mediului. Dezavantajele ce decurg din absența strategiilor schimbării sunt date de imaginea în oglindă a avantajelor pe care acestea le comportă. Primul aspect pe care ne propunem să-l subliniem vizează "contractul psihologic" stabilit între
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
abandonării acesteia. Absența strategiilor schimbării se va reflecta și în "sănătatea" organizației școlare. Pentru construirea unui climat și a unei culturi organizaționale pozitive este nevoie de împărtășirea acelorași valori, de comunicare, încredere, dar și de un atașament real față de școală, resimțit la nivelul fiecărui individ. Strategiile schimbării pot oferi șansa dezvoltării acestor dimensiuni organizaționale. În caz contrar, școala riscă să perpetueze neîncrederea, comunicarea deficitară, să adâncească fenomenul subculturilor. De asemenea, incapacitatea de a anticipa și planifica viitorul reprezintă, în opinia noastră
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a organizației". Devine astfel limpede că analiza și interpretarea climatului unei organizații nu se reduce la considerarea tipologiei relațiilor interpersonale sau de grup. Climatul presupune mult mai mult. El implică (re)considerarea aspectelor motivaționale, a satisfacției pe care indivizii o resimt prin statutul și rolul lor la nivel organizațional, a procesului de comunicare organizațională, a tipului de management promovat și, legat de acest aspect, a gradului de implicare și participare reală a indivizilor în procesul decizional, a stărilor conflictuale existente sau
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cadrelor didactice și elevilor față de școala lor, dar un atașament în care climatul joacă un rol esențial". Probabil tocmai acest atașament face ca, în situațiile în care climatul școlii nu este propice dezvoltării individului, gradul de insatisfacție personală să fie resimțit în forme acute. Rezultatele activității personalului didactic, și nu numai, sunt dependente și de natura climatului existent la nivelul școlii. Importanța acestuia este similară celei pe care o are ambianța educațională ce se instituie la nivelul clasei de elevi. Și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
factori: patru descriu comportamentul profesorilor și alți patru comportamentul directorului. Comportamentul profesorilor se caracterizează prin: * frustrare (deoarece îndeplinește sarcini rutiniere, inutile, birocratice); * intimitate (datorită relațiilor calde cu ceilalți colegi); * neangajare (tendința către superficialitate în realizarea activităților); * atmosfera (ca stare generală resimțită). Caracteristicile comportamentului directorului vizează: * accentuarea productivă (orientarea către control și supraveghere strictă); * distanțarea (ca urmare a autorității conferite de funcția de director); * considerația (un comportament afectuos, cald); * încrederea (directorul dorind să ofere un posibil model profesorilor). În funcție de ponderea pe care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Au ca scop menținerea sau restabilirea echilibrului atunci când, într-o situație de comunicare o informație receptată (și care trebuie transmisă) amenință să perturbe echilibrul interior al individului. Schimbarea în educație a favorizat din plin activarea acestor mecanisme, fie datorită "amenințării" resimțite la nivel individual, fie datorită insuficientei clarificări a obiectivelor sau sensului schimbărilor educaționale. Aceste mecanisme cunosc mai multe forme de manifestare: * Scotomizarea, constând în eliminarea unei informații incomode pe care nu o mai percepem deloc. Este echivalentul unui filtru selectiv
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în literatura de specialitate. 1. Diagnoza mediului intern și extern al organizației. Această etapă solicită radiografierea atentă a realității existente la nivelul organizației școlare, dar și în afara acesteia. Este vorba despre analiza nevoilor educaționale ale indivizilor, dar și a celor resimțite la nivelul comunității, ambele raportate atât la resursele de care dispune școala, cât și la situația reală a comunității. Fiind un proces complex și de multe ori de durată, echipa managerială are la dispoziție un set de instrumente sau proceduri
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
axele de comunicație și de sursele de emancipare. Poate în asta a constat miracolul copilăriei mele. O copilărie strâns legată de locuri, animale și plante, de obiceiuri străvechi, de vorbirea neaoșă moldovenească cu arhaismele ei, o viață pe care o resimt cu nostalgie și astăzi. Ea m-a împiedicat să mă integrez total în lumea evoluată a prezentului urban. Tânjesc încă după locurile și oamenii copilăriei, după poezia vieții de atunci. Constat cu plăcere că originalitatea locurilor și oamenilor din acele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
evenimente care au favorizat dezvoltarea agriculturii și al shimburilor comerciale, ceea ce a condus treptat la destrămarea obștilor țărănești devălmașe în proprietăți private, respectiv la destrămarea feudalismului și începutul relațiilor capitaliste moderne. Acest proces de înnoire la nivel statal a fost resimțit mai evident tot în așezările urbane și rurale de pe văile mărginașe ale Colinelor Tutovei, interiorul lor păstrându-și aproa-pe nealterate structura și relațiile social-economice de tip feudal (medieval); > Ultima jumătate a secolului 19 și întreg secolul 20 au fost marcate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
atașamentul de pământul strămoșesc să se diminueze și să asistăm în ultimele decenii la depopularea satelor, în primul rând de către tineret, și la schimbarea compoziției sociale a acestora. Totodată nu putem ignora că un suflu civilizator a început să se resimtă în ultimul timp, materializat mai întâi pe văile principale, Siret și Bârlad, prin căi ferate și șosele modernizate (ce au atras înviorarea sau înființarea de sate noi în jurul gărilor, haltelor, cantoanelor, și o prosperă viață economică), după care șosele semimodernizate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
etapei dintre Primul și al Doilea Război Mondial, etapă recunoscută drept cea mai prosperă din viața României moderne. De puțin timp întregită și condusă de oameni pricepuți și devotați idealului național, România Mare și-a trăit momentele ei de glorie, resimțite până în viața oricărui cătun și oricărui cetățean. Nu era doar o naivă exaltare patriotică, ci și o reală înviorare economică, consecință concretă a noilor împroprietăriri și reîmproprietăriri din lumea satelor, a dezvoltării comerțului și, în general, a creșterii bunăstrării orașelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
-mi exprim omagiul de profundă recunoștință celor doi directori: Victor Apostoleanu și Petru Todicescu care, prin poziția socială și umanismul lor personal, au contribuit decisiv la orientarea drumului meu spre ... înalta societate. * * * Etapa studențească (1945-1949) cu toate neajunsurile ei materiale, resimțite din plin chiar de pe poziția de pedagog salariat, mi s-a părut a fi de o frumusețe aparte sub aspectul pregătirii profesionale cu conștiința trează de la început că, dacă n-a fost să fie profesia de învățător, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în scriitură și în lectură, chiar dacă nu putem spune cu exactitate ce. Nu mare ne va fi surpriza când ne vom trezi atașându-ne de ființele cel mai puțin atașante. Autorii Desperado au o mare dragoste pentru exasperant. Eroii aceștia resimt o nevoie acută de a se confesa, cu toate că le e interzisă confesiunea ca atare. Singurul lor refugiu este să-și ordoneze amintirile într-un fel sugestiv, ordinea memoriei lor sugerând ceea ce simt, ce vor cu încrâncenare să ascundă. Ei recreează
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
un flux, o curgere fără punct final. În felul lui, Galsworthy a atacat convenția narativă a încheierii pe ultima pagină. Virginia Woolf vedea trăirea ca pe o aureolă. Pentru ea conta emoția, mai mult decât incidentul de la baza ei. Balzac resimțea și el curgerea, dar istorisirea lui orchestra cu fiecare pas o încheiere exemplară. Galsworthy descoperea că are mai mult de oferit lecturii decât o filozofie (socială, individuală) a fericirii ori nefericirii: tehnica lui romanescă a fost printre primele care au
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]