6,982 matches
-
Noi îi cunoaștem de mult!” Pe Virgil Teodorescu, în schimb, aceleași evenimente l-au surprins la Praga. Văzuse cu ochii lui invazia, tancurile cu ciorchinii de soldați pe ele: „Băieți tineri de tot, frumoși, naivi, ei n-au nici o vină, săracii”, ne povestea poetul, pe atunci părând (sau chiar fiind) un om de o deosebită bunătate și blândețe. (Mai târziu, V.T. s-a dovedit, cel puțin față de mine, capabil de maliție și a ținut minte până la moarte o imaginară jignire pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
speranța că poate și el e nevătămat, necorupt, întreg... * 28 august 1990. Împlinim 25 de ani de căsătorie. Ar fi trebuit să sărbătorim „nunta de argint”. Nu o sărbătorim: nu avem nici cu ce (săraci am fost și înainte de revoluție, săraci am rămas și după, când atâția se îmbogățesc peste noapte), nici cu cine (prietenii s-au risipit, au dispărut, unii au plecat spre alte zări, alții au murit, cu alții, în fine, m-am certat sau am rupt fără nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Ei sunt mai puternici. Acolo, cam peste tot predomina grecii. Ei se ajută mult, sunt uniți, sunt țări în credința și Dumnezeu le ajută. Noi, românii, nu suntem uniți, mai ales când e vorba să facem un bine cuiva. Suntem săraci în milostenie. Nu ne mai ajunge nouă. Deși înaintașii noștri și fostele conduceri ale României au dat multe ajutoare la mânăstirile de la Locurile Sfinte. în multe locuri este scris că s-a construit cu ajutorul românilor. Și pe Muntele Tabor
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și câte o capră și un măgăruș în grădina lor și câțiva copii prin curte. Dar am văzut și oameni bogați. Bogați material că se vedeau case mari ca niște palate și mașini luxoase în curte. Aveau și slugi. Cei săraci locuiesc într-o zonă aparte. Cei 88 bogați în altă zonă. Și așa privind și unele și altele am ajuns pe munte, la poarta mănăstirii. Pe acest munte este peșteră Sf. Prooroc Ilie. Pe această peșteră este construită o biserică
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
în el pentru semeni. Dar mai presus pentru Dumnezeu, a Căruia este slavă în veci. Nu degeaba se spune că prin suferință ajungi un sfânt. Nu cei îmbuibați în bunătăți și în lux, cu de toate, ajung sfinți, ci cei săraci care se roagă cu toata ființă, cu inima întreaga, cu mintea și trupul. Trupul se nevoiește la rugăciune, inima se sfâșie în durere și lacrimi fierbinți țâșnesc din ea. Iar mintea-i la Picioarele Domnului. Descătușat de toate cele lumești
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
luare în seamă, diversitatea opțiunilor pentru viață și se adresa lunii de pe cer care în nopțile senine „vede” tot zbuciumul omenesc. Vezi pe-un rege ce-mpînzește globu-n planuri pe un veac, Când la ziua cea de mâine, abia cuget-un sărac. Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții; La același șir de patimi deopotrivă fiind robi, Fie slabi, fie puternici, fie genii sau neghiobi”. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ În mijlocul câmpiei, apa râului Buzău
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
les moyens”) care mă abate complet. Cum îi spunea Lucy lui Charlie Brown: „Tu manques de vitamines B!”. Poate! Mă bucur să mă duc la cinema diseară ,ca să văd ultimul film al lui Fellini, Amarcord. Repertoarul la Stockholm a fost sărac în mod scandalos, în ultima vreme, și filmele western și porno au dominat complet scena. Ce oroare! Da, te iubesc. Pur și simplu! Și tremur de emoție gândindu-mă că ne vom revedea în curând! Crezi că va trebui să
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
vacanție, fincă trecu ora dă religie și io plec să duc niște îrtii la birou mobilizării, că pleacă delegatu și pierde trenul. Mergeți toți sănătoși pă la cășile voastre, mâncați porcul, beți vinul și aveți grijă și de dom' ajur, săracul. Să n-aud că ați făcut fo prostie și că vă aduce jandariul din post în post, că vă bag în p.m. ș-apoi dracul e-al vostru. Bună ziua ostași! - Să trăiți domajur! - Aia e. * Sâmbăta seara plecam împreună cu Popa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
școala domnișoarei cu nume de stea s-au îndesit. Iar de aici până la deschiderea sufletului nu era mult. Orfană de tată de la vârsta de doi ani, cu o mamă văduvă și un bunic pe post de tată, bunul dar și săracul preot Petre Istrati din Lupești, Covurlui. O a doua căsătorie a mamei, o nouă încercare pentru toate sufletele fragede ale familiei, de acum trei, și iarăși acasă, la preotul bătrân. Apoi școala, peregrinări de ici colo și iat-o aici
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
agățați ciorchine de fustă ne-a primit. Avea liberă o cameră cu un pat și o masă. Ne gândeam că, în momentul cînd va vedea năvala a trei copii ne va trimite mai departe dar nu. Se vede că doar săracii știu cu adevărat ce e durerea, suferința și necazul. Era greu. Anastasia, fata lui moș Filip, elevă de clasa a treia, dormea pe jos, pe un levicer, eu sus pe masă iar Steluța cu cei doi copii pe patul prea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-se din Bod, de lângă Brașov, avea o constituție fizică fragilă. Nu pretindea bani de la enoriași, nu lua de la colivar, din ofrandele aduse. Se mulțumea cu puțin încercând, la rândul său, să fie de firesc sprijin atâtor și atâtor necăjiți. Sărac dar bogat în dra189 gostea și respectul celor din jur. De câteva zile nu mai putea mânca iar ce mânca dădea afară. Ai lui credeau că îl vor pierde. Dar n-a fost să fie așa fiindcă snopul de cimbru
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de oameni ai armelor. Stăteam la o familie de țărani, Tudor, cu o mulțime de copii. El pe front, nevasta bolnavă. Tăiau câte un porumbel și făceau zeamă lungă, un castron, din care se mânca cu linguri de lemn. Mâncau săracii sărăcie. La 23 august, când s-a rupt frontul și au intrat rușii în țară, toată greutatea apărării rămăsese pe noi. Trebuia să atacăm nemții care se retrăgeau pe șosele. Ei cu armament modern, cu tancuri, noi cu niște pușcoace
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
au aceștia și la modul în care își trăiesc viața clipă de clipă, indică gradul de pervertire a omului lipsit de personalitate și de demnitate. Cartea mai are meritul deosebit de a ne prezenta evoluția și transformarea satului românesc dintr-unul sărac, în unul prosper, de unde toată lumea avea dreptul să se îndestuleze pentru că totul era al obștii. 221 Pentru a înțelege de ce în existența unei societăți nu trebuie să se mai repete greșeala instaurării unui regim dictatorial, alături de cărțile documentare, elaborate strict
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
spune: "Halal de mine, sunt șomer, cu imputație și vot de blam!" Situația de mai sus îmi amintește și de o vorbă a unui colaborator de-al meu, portar de ambasadă, un tip simpatic și șugubăț: "Când vrea Domnul cu săracu', dintr-o bubă-i umple capu'!" Rezon!) În situația de mai sus, dorind s-o feresc pe tovarășa mea de viață de avalanșa de necazuri, documentele privind demisia, imputația, procesul... le "ascundeam" într-o mapă cu cifru, cumpărată "afară" în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de scris), într-o papetărie, domnișoară, bucuroasă, evident că are cu cine schimba vorbă, se miră de dorința mea de a cumpăra ceva care pa cu totul special, cerneală Pelikan neagră. "Nu mai cumpără nimeni cerneala asta de când a murit săracul domnul doct R." Tresar. "Sărmanul doctor R." a fost un foarte bun prieten al meu pe care voiam să-l chem la telefon chiar mâine nemaiîntâlnindu-ne de vreo trei ani. Nu fac nici un comentariu, dar vânzătoarea, vorbăreață, îl caracterizează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
directorului Băncii Naționale și al președintelui Tribunalului. Tatăl meu fiind atunci procuror, mi s-a repartizat unul din aceste locuri fruntașe, distribuite, cum se vede "din oficiu". În clasa întâi erau și mulți copii modești și unii, câțiva, atât de săraci, încât veneau la școală desculți, fără ghete sau bocanci (unul dintre acești copii desculți a devenit un ministru important; dar cred că și copilul ministrului o fi primit, la timpul lui, un loc în prima bancă.) Această repartiție, cu copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu care am încropit o mulțime de mici aventuri, sfidând, într-un mod tacit, "lumea bună", dar cu totul neinteresantă pentru mine. Am fost atât de sensibil față de sărăcie pentru că, orgolios fiind, simțeam, ca o imagine de oglindă, jignirea celui sărac, mai mult decât sărăcia în sine. Mai târziu am constatat că mare parte din cei nevoiași nu au nici o problemă cu mândria, care ar fi un lux pentru ei, că sunt lipsiți chiar de o demnitate elementară; că se complac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aseptice și nedureroase, câte un organ de altul, și așa mai departe, până la soluția finală. • L-ar putea salva pe Grivei igieniștii? Ei ar putea opri acțiunea, masacrul, fiind oameni, savanți cu perspectivă socială largă? Nu cred. Sunt atât de săraci... Vaccinurile pe care le produc igieniștii sunt, într-adevăr, mijloacele supreme ale opririi unor nenorociri catastrofale, dar sunt mult prea scumpe pentru a fi accesibile oricui. Grivei este un oarecare... unul dintre acești sărăntoci, introdus prin destin în proletariat. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
the world was full with wonder...”. Poate unii dintre dumneavoastră îmi înfierați părinții cu „mânie democratică”. Vă pot consola într-un singur fel. Bunicul continua să înjure comunismul, a refuzat să intre în CAP, asculta Vocea Americii și a așteptat săracul, până în 1975 când a murit. A așteptat să vină americanii. Părinții mei „adaptați” îl priveau duios. Un Don Quijote de țară, un copil care își închipuie că luna e în baltă și că și-o poate lua în lada cu jucării
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
tot mai scurtă și mai amărâtă. Nici o fatalitate sau destin fatal nu e meritoriu sau vinovat. Până la urmă, fiecare dintre lumi este una pe care oamenii o fac sau în care se complac. Text publicat în Curentul, 1 septembrie 1998 Săracii și agenda publică Adesea îmi este teamă că integrarea noastră în Uniunea Europeană va semăna cu integrarea majorității locuitorilor din Ferentari în capitală. De bună seamă, nimeni nu contestă faptul că ei sunt bucureșteni, au acces la centrul capitalei, la instituțiile
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cauzelor sărăciei și nici spre politici coerente de eradicare a sărăciei extreme și diminuare a celei relative. Atitudinea de struț față cu sărăcia este împărtășită fără nici o înțelegere subterană între guvernanți, opoziție (mai puțin PRM, care pariază masiv pe resentimentele săracilor și efectele discursurilor haiducești), mass-media influente, chiar și de mediile intelectuale (mai puțin cel al sociologilor). Pe scurt, eu cred că sărăcia la nivelul cauzelor este responsabilitatea politică a guvernanților, dar cred că este responsabilitatea morală a tuturor celorlalți. Am
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
vorba inspirată a lui Mircea Cărtărescu, să se transforme într-un partid pentru cei putred de bogați, furând prin redistribuire, în mod legal, dar profund imoral, din banii celor care, deși muncesc sau au muncit, devin tot mai putred de săraci. Atunci când ești la putere ai „avantajul” fantastic să poți practica jaful „legal” din banii publici, adică din banii noștri, ai „încornoraților”. Noi simțim că ceva e putred în Danemarca, putred moral, dar bine camuflat legal. Nu avem cum să-i
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
decizie și principiul meritului dat de serviciile aduse partidului, nu de cele aduse democrației, statului de drept, economiei, educației. Dacă erați liberali, ați fi promovat politici de protecție socială adresate categoriilor care nu pot să se autoîntrețină: copii abandonați, orfani, săraci, persoane cu handicap, bolnavi, vârstnici. Făcând protecție socială pentru adulții sănătoși i-ați păgubit pe ceilalți moral îndreptățiți, ați încurajat pasivitatea și lenea adulților cu putere de muncă, plătindu-i să stea acasă din impozitele celor care muncesc echivalentul a
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
deputaților, Lucian Bolcaș apleca ochii și își muta privirea de colo-colo. Nici ceilalți nu păreau în stare să se uite la camerele de filmat. Vedeau probabil cum, sub ochii lor, imaginea unui partid haiducesc - Luăm de la bogați și dăm la săraci -, care se adresa frustraților economic ai tranziției încearcă să își schimbe baza electorală cu cea a voyariștilor și a frustraților sexual. Presupun că gestul lui Vadim Tudor este rezultatul disperat al fricii de concurența făcută de Becali pentru electoratul său
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în sate uitate de autorități și investiții în educație, nu au, de regulă, șanse egale de afirmare pentru motive care nu țin deloc de meritele și eforturile lor individuale. Putem rămâne orbi la aceste categorii. De ce să ne pese de săraci, că doar nu suntem „comuniști”? De ce să ne pese de femei, că doar au formal toate drepturile? De ce să ne pese de romi? Nu preferă ei să trăiască la margine, în felul lor? Sau, pur și simplu, spunem, în cheie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]