6,155 matches
-
resurse pentru predare și/sau învățare: textele (de exemplu, articole sau decupaje din reviste), tabla, flipchart-ul, schițele printate ale celor prezentate (handouts), foile de lucru, prezentările în PowerPoint, înregistrările audio, video sau DVD-urile, diagramele, foliile, exemplele pregătite dinainte, modelele, simulările, exemplele din viața reală (chiar dacă aceasta înseamnă exponate din muzee sau galerii, vizite în aer liber etc.), paginile Web (Hillier, 2005, pp. 101-103), materialele pentru manipulare practică (cartonașe, foarfecele, carioca etc.- în general ceea ce este într-o trusă de moderare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care descrie diferitele tehnici, să le arătăm diferite capturi de imagini, să le indicăm pagina Web a unei galerii de artă ori să vizităm o galerie, să avem stocate în computer diferite picturi pe care se poate „lucra”, făcând diferite simulări, comparări, observații. Toate aceste modalități nu sunt mutual exclusive, iar tehnologia actuală a evoluat foarte mult, ajutându-ne să vizualizăm, să accesăm resurse foarte bogate. Oricum, nu trebuie să ne simțim incompetenți sau amenințați dacă nu știm să facem slide-uri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și resursele necesare pentru îndeplinirea acestora. 3. Metoda centrelor de evaluare, deși destul de costisitoare, este utilă în special în cazul evaluării deprinderilor manageriale. Procesul durează între una și trei zile și constă într-o combinație de exerciții și activități (prin simulări, joc de rol, studii de caz, discuții de grup, teste psihologice ș.a.) cu ajutorul cărora este observată performanța fiecărei persoane și sunt apreciate comportamentele sale pe baza unor dimensiuni predefinite ce asigură succesul pe post. Deși, inițial, această metodă a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe baza căruiasăse facă observația și numirea unor observatori bine pregătiți. Este o metodă consumatoare de timp și resurse, care se limitează doar la activitățile vizibile și care poateinfluența performanța angajatului ce se simte supravegheat și „spionat” (Spector, 1996). 2. Simularea performanțelor permite observarea și evaluarea comportamentului angajatului în funcție de abilitatea sa de a rezolva situațiile cu care se confruntă, în condițiile unui scenariu creat artificial. Oferă avantajul controlului asupra mediului de desfășurare, iar problemele, sarcinile, exercițiile sau contextul sunt identice pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
discrepanțe între standardele la care este executată o anumită activitate și cele la care ar trebuie să se situeze performanța. Jocul de rol, studiul de caz sau metoda „coșului cu exerciții” sunt doar câteva dintreformele pe care le poate lua simularea performanțelor (Queeney, 1994). 3. Analiza produselor activității, de multe ori focalizată pe rezultatul final, și nu pe proces, dă posibilitatea comparării acestora cu „modelul ideal”, pentru a identifica omisiunile și erorile specifice sau ariile în care există deficiențe în formarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cazul propus. Trebuie acordată o mare atenție pregătirii materialelor, astfel încât situația propusă să fie relevantă pentru cursanți și să conducă la atingerea obiectivelor de învățare. 4. Metoda „coșului cu exerciții”, utilă în special pentru dezvoltarea deprinderilor manageriale, se bazează pe simularea unei situații în care persoanei i se cere să ia decizii pornind de la analiza tuturor acelor documente (scrisori, rapoarte, notițe etc.) existente la un moment dat pe masa de lucru și care trebuie rezolvate în ziua respectivă, fără posibilitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
gestioneze cu mare grijă situația și elementele imprevizibile. Jocul de rol poate dezvălui emoții, sentimente, imagini, stereotipuri, valori sau atitudini „ascunse” în subconștientul persoanei, oferind acesteia informații mai puțin cunoscute despre sine sau despre relațiile cu ceilalți (Minton, 2000). 6. Simulările presupun crearea unor situații controlate care imită realitatea și în care cursantul va juca un rol „distribuit”. Accentul este pus pe reflecția asupra experienței trăite, a procesului derulat și a rezultatelor obținute, ceea ce interesează mai cu seamă fiind modificările în
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ceea ce interesează mai cu seamă fiind modificările în atitudini, la nivelul înțelegerii și a deprinderilor formate (Minton, 2000). Tehnica oferă posibilitatea modelării comportamentului în condiții asemănătoare celor în care se va lucra ulterior formării, la locul de muncă. 7. Spre deosebire de simulări, în cadrul jocurilor, importantă este presiunea competiției. Regulile sunt arbitrare, se pot schimba, pot fi eliminate aspecte ale realității, pentru că deprinderile necesare nu sunt neapărat aceleași cu cele cerute în situațiile reale. Câștigul învățării este mai degrabă în ceea ce privește înțelegerea persoanei și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de implicare este ridicat, ritmul de parcurgere este imprimat de cursant, accentul fiind pus pe gestionarea propriei învățări. 10. Instruirea multimedia (multimedia training) îmbină instruirea asistată de calculator cu tehnologia audiovizuală, integrând text, grafică, animație, sunet și imagine. Oferă avantajul simulării unor situații în care pot fi testate cunoștințe, deprinderi sau comportamente, cu sentimentul că tot ceea ce se întâmplă este „real”. Feedbackul și ghidarea sunt imediate, progresul poate fi monitorizat, nivelul implicării și cel al motivației sunt foarte ridicate, ceea ce face
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
despre client (interviul structurat, chestionare, teste de performanță, teste psihologice); b) metode de explorare a universului personal: - metode de autocunoaștere (lucrul în microgrupuri, metafora, hărțile personale, exercițiul), - metode pentru dezvoltarea unor abilități de comunicare sau relaționare (exercițiul, jocul de rol, simulările), - metode pentru clarificarea valorilor și luarea unei decizii (problematizarea, controversa creativă, alegerea forțată, exercițiul), - metode de marketing personal (întocmirea unui CV, a scrisorii de intenție); c) metode de explorare a oportunităților de pe piața muncii (consultare de publicații, broșuri, utilizarea internetului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din Constanța în care existențe vii irump și se zdrobesc." ...și încolo nimic". Teatrul din teatru l-am priceput întotdeauna fie ca pe o supraexpunere a ideii de eliberare absolută (dar nu înțeleg nimic!), fie ca pe expresia vieții ca simulare și minciună (un truc jalnic). Pe deasupra, am avut mereu bănuiala că e un truc periculos. Dacă "ăsta-i tot teatrul...și încolo nimic", atunci chiar așa o fi... La sfârșit, în foaier, m-am întâlnit cu câțiva actori și le-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a face față situației violente. De aceea există numeroase programe de prevenire universală care urmăresc educarea întregii populații, precum și servicii pregătite să acționeze în cazul producerii neașteptate a unor evenimente violente. Uneori programele acestea pot părea hilare: pregătirea pompierilor prin simulări de incendii, concursuri chiar între ei, pregătirea populației ca și când ar avea loc un atac sau o catastrofă naturală stârnesc adeseori zâmbete și bună dispoziție, dar rostul lor este acela de a menține vigilența, atenția, de a antrena deprinderile și de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este reprezentată de analiza de rețea socială ale cărei elemente teoretice au fost prezentate În prima parte a articolului. Pentru Început, un rol important este deținut de descrierea contextului social-politic-administrativ, la nivelul căruia se realizează analiza, având ca principală tehnică simularea de comportament. Programul guvernamental „Cornul și laptele” a reprezentat o soluție politică și socială a administrației PSD la o problemă publică. Guvernarea PSD și-a propus prin acest program să asigure și să Întărească participarea În sistemul public de educație
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ar fi legătura dintre Consiliul Județean Argeș și firma P4. În cele ce urmează, vom prezenta o posibilă situație În care CJ Argeș ar putea fi interesat să schimbe punctul de echilibru de schimb. Fac precizarea că, În exercițiul de simulare pe care Îl vom realiza, folosim date publice și păstrăm Întreg setul de constrângeri de schimb prezentat anterior (actorii se comportă rațional, În condițiile cadrului instituțional funcțional la acea dată, adică Încheie relațiile de schimb la un punct de echilibru
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de partid sau a infrastructurii de partid etc. Plasarea Fundației PSD În rețeaua de schimb nr. 2 nu este decât un exemplu pentru modul În care surplusul de 16 unități poate fi returnat de firmele câștigătoare. Punctul esențial al acestei simulări este reprezentat de mecanismele instituționale de control al modului În care se desfășoară licitațiile. Cu alte cuvinte, cum pot câștiga contractele firme apropiate de un partid X, În condițiile existenței unui cadru instituțional ce reglementează licitațiile? Problema exercitării controlului asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să controleze activitatea CJ Argeș este, de fapt, În relație de subordonare politică față de președintele CJ Argeș. În al doilea rând, apartenența prefectului de Argeș la PSD reprezintă un impediment În exercitarea corectă a atribuțiilor de serviciu. Practic, În cadrul acestei simulări, prefectul poate adopta unul din următoarele două comportamente: a) fie controlează deciziile CJ Argeș, caz În care beneficiile pe care le obține sunt echivalente cu cele pe care le obține un cetățean obișnuit; b) fie nu controlează deciziile CJ Argeș
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
nereguli În derularea licitațiilor pentru programul „Cornul și laptele”. În schimb, preferă existența unor situații de acest tip, deoarece beneficiile pe care le obține sunt superioare celor pe care le-ar obține din respectarea legii. Concluziile aplicației empirice 1. Prin simularea realizată, am arătat că actorii unei rețele de schimb Își schimbă comportamentul În condițiile În care regulile de schimb se modifică. Sau, cu alte cuvinte, comportamentul de schimb se modifică pe măsură ce constrângerile care acționează asupra schimbului se modifică. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
schimb se modifică pe măsură ce constrângerile care acționează asupra schimbului se modifică. În cazul dezvoltat mai sus, am putut constata că o rețea de schimb Își modifică punctul de echilibru de schimb doar dacă regulile de schimb se pot modifica. 2. Simularea a demonstrat că gestionarea eficientă a resurselor publice este dependentă de asigurarea funcționării cadrului instituțional (legislativ). Lipsa controlului asupra respectării legii produce situații de gestionare ineficientă, atunci când actorii cuprinși În cadrul rețelei de schimb care gestionează banii Își Îmbunătățesc beneficiile de pe urma
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
calitate, dar la costuri mult mai mari) elimină posibilitatea existenței oricărui set de indicatori de control al asigurării unui anumit nivel de calitate. Sau, altfel spus, niciodată firmele partidului nu vor fi trase la răspundere pentru calitatea produselor oferite. 4. Simularea introduce, pe lângă gestionarea ineficientă a bunurilor publice prin rețele, o a doua problemă, aceea a producerii unor bunuri publice de ordin secund. Un astfel de bun public de ordin secund ar fi asigurarea respectării legilor (a regulilor de schimb). Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de viață, conflicte ș.a. "Cheia înțelegerii globalizării este teoretizarea sa ca produs al revoluției tehnologice și al restructurării globale a capitalismului în care se împletesc elemente economice, tehnologice, politice, culturale" (Kellner, 2002:289). Pentru Baudrillard (1994), tehnologia informației și imitația / simularea au pătruns în fiecare dimensiune a societății și au creat un nou mediu social. Baudrillard pretinde că în mișcarea către postmodernitate umanitatea a depășit concepțiile moderne și lumea modernității (organizate în jurul producerii și consumului de bunuri). Aventura postmodernă e marcată
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fiecare dimensiune a societății și au creat un nou mediu social. Baudrillard pretinde că în mișcarea către postmodernitate umanitatea a depășit concepțiile moderne și lumea modernității (organizate în jurul producerii și consumului de bunuri). Aventura postmodernă e marcată în schimb de simulare, de jocul imaginilor și semnelor. Semnele și codurile sunt forme organizante ale noii lumi sociale în care simularea guvernează. Bauman (1999) vine cu o viziune asupra globalizării în care accentul e pus pe individualizare, pe viteza de schimbare și de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
umanitatea a depășit concepțiile moderne și lumea modernității (organizate în jurul producerii și consumului de bunuri). Aventura postmodernă e marcată în schimb de simulare, de jocul imaginilor și semnelor. Semnele și codurile sunt forme organizante ale noii lumi sociale în care simularea guvernează. Bauman (1999) vine cu o viziune asupra globalizării în care accentul e pus pe individualizare, pe viteza de schimbare și de mișcare a societăților și actorilor sociali generată atât de libertatea capitalurilor, cât și de marile salturi tehnologice ce
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
opțiunile tinerilor către schimbare și liberalism, domnia "tranziției" postcomuniste, ce a adus cu sine creșterea riscurilor sociale, estomparea perspectivelor, declinul încrederii și speranței și acutizarea pesimismului, face ca aceste opțiuni să devină mai puțin ferme. 6.4. Reprezentările În societatea simulării, identitățile sunt construite prin imagini, iar codurile și modelele determină felul în care indivizii se percep pe ei înșiși și relaționează cu ceilalți, spunea Baudrillard (1994). În secțiunea aceasta, nu investigăm actualizările vreunei dimensiuni latente, ci abordăm problema reprezentării sociale
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Minimizarea impactului produs de accidente și de avarii printr-un plan de prevenire și management al situațiilor de urgență; Prevede planul măsuri corespunzătoare fiecăreia dintre situațiile de urgență, │ │responsabilii de punerea, în practică a acestor măsuri sunt instruiți, se fac │ │simulări și exerciții periodice? │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 4.8.3. Cerințe relevante suplimentare pentru activitățile specifice sunt identificate mai jos: ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ EMISII ȘI REDUCEREA POLUĂRII 4.9. Reducerea emisiilor din surse punctiforme în aer Furnizați scheme(le) simple ale fluxurilor procesului tehnologic pentru a indica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
genuri, de "tipuri" ale lucrurilor, amândouă nefiind, din această perspectivă, decât "temei" al lucrurilor, respectiv al cunoștințelor, nefiind nimic în absența acestora. 59 Mircea Florian, "Introducere" la Aristotel, Organon II. Analitica primă, p. VII. 60 eironeia (gr.) = ironie, "interogație cu simularea ignoranței"; ca metodă, e "menită ca, printr-o epokhé a tot ceea ce este cunoștință, să conducă spre treapta zero a conștiinței, ca aceasta, ea, care le gândește pe toate, să se gândească pe sine prin raportare nemijlocită." Gheorghe Vlăduțescu, O
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]